David Satter, licențiat al Universităților din Chicago și Oxford, a fost corespondent al ziarului Financial Times la Moscova, din 1976 până în 1982, apoi analist al spațiului sovietic și ex-sovietic pentru Wall Street Journal Europe. Satter este autorul a patru cărți, ultima urmând să apară în primăvara anului viitor.
Toate lucrările sale abordează transformarea Rusiei în statul agresiv și corupt de azi. David Satter este celebru și pentru faptul că este singurul jurnalist american expulzat din Rusia după încheierea Războiului Rece. Expulzarea sa s-a produs pe fondul unor acuzații de încălcare a regimului de ședere în Rusia, după o procedură aplicată spionilor. Refuzul Rusiei de a-i mai acorda viză de intrare în Federația Rusă s-a produs concomitent cu rularea unui documentar, în Piața Maidan din Kiev, în ajunul Crăciunului din 2013, realizat după una dintre cărțile sale, „Age of Delirium: The Decline and Fall of the Soviet Union”.
Atunci, mulțimea din Piață a stat și a urmărit filmul la o temperatură de -4 grade, până spre miezul nopții. A doua zi, avea să afle de la un diplomat rus de la Kiev, că „organele competente”, termen folosit în special pentru FSB, că șederea sa pe teritoriul Rusiei este „indezirabilă”.
El este și autorul materialelor care au deconspirat implicarea serviciilor secrete ruse în dinamitarea unui bloc de locuințe, incident în urma căruia au murit 300 de persoane, pentru a servi ca pretext autorităților ruse pentru reînceperea războiului în Cecenia. Conflagrație de care Moscova avea nevoie pentru a-i crește popularitatea lui Vladimir Putin, un personaj politic creditat înaintea venirii sale la putere, în 2000, cu numai 2%.
- De unde această preocupare pentru spațiul rusesc, dvs. ați ales Rusia, sau Rusia v-a ales pe dvs.?
- Îmi place să cred că a fost alegerea mea. În copilărie, la Chicago, pe la 13 ani, am început să învăț limba rusă de la niște vecini emigranți din URSS. Deși fiind în plină epocă a Războiului Rece, șansele de a merge în Rusia erau mici, iar cele de a trăi acolo o perioadă mai îndelungată aproape imposibile, tatăl meu m-a încurajat, chiar a insistat să învăț limba rusă, deși nu înțelegeam de ce. Ulterior, la Universitate, am profitat de aceste cunoștințe și am descoperit această provocare, această alternativă pe care o aveam cunoscând limba rusă. Ca și corespondent al ziarului Financial Times am avut ocazia să studiez chiar la fața locului comunismul sovietic, timp de 6 ani. Chiar dacă nu am fost expulzat, cum s-a întâmplat în 2013, am avut probleme cu autoritățile sovietice, care au vrut să mă alunge din URSS. Am fost acuzat, formal, de huliganism, în 1979, după o vizită la locul de origine al unor strămoși de-ai mei, într-o localitate care avea să devină celebră în toată lumea, câțiva ani mai târziu, Cernobîl.
- În cartea pe care urmează să o lansați vorbiți despre clasa conducătoare de la Kremlin denumind-o „Cleptocrație”....
- Această carte se vrea o explicație a celor întâmplate, cum a ajuns Rusia țara agresivă, înfundată în corupție, de astăzi. Cum oamenii au uitat optimismul de la începutul anilor 90, când, după Perestroika, toți credeam că Rusia se va racorda la cultura și economia mondială, aducând plus valoare acesteia Nu s-a întâmplat așa și dacă urmărim evoluția Rusiei, ne dăm seama de pericolul ca același lucru să se întâmple și în Moldova și în Ucraina.
- Care este originea acestor probleme?
- Cred că de la revoluția bolșevică, pornită de la ideea simplă că socialismul va duce la eliminarea proprietății private. Odată înlăturată ceea ce se ceea că este sursa conflictelor de clasă, războaiele urmau a fi excluse, iar rezultatul așteptat era miraculos. Timp de decenii, comunismul a fost religie de stat, cu un impact imens asupra maselor. Cei care trebuiau să facă tranziția post-comunism au făcut schimbarea violent, fără scrupule, fără lege. S-a acreditat, aproape oficial, că acela e momentul în care fiecăruia i se oferă șansa vieții lui, de a dobândi bunuri, indiferent de metodele prin care o face A fost la fel ca deschiderea unui magazin cu obiecte gratuite. Fără un cadru legislativ, fără tradiție, afacerile au devenit monopoluri și au creat oligarhi. Cei care obțin bani și bunuri într-un sistem corupt, vor lupta cu cele mai murdare instrumente, făcând victime oameni nevinovați. Ceea ce se întâmplă în Rusia. Odată cu venire lui Putin la putere, centrul de greutate al corupției s-a mutat de la oligarhi la bandiții de stat. Condițiile impuse și comisioanele ascunse ale autorităților erau identice cu cele ale bandiților, iar oamenii de stat au devenit afaceriști. Proprietatea privată nu presupune ca poți face orice ca să o dobândești sau ca să o păstrezi, asta duce la corupție și crimă.
- Cum rămâne cu instituțiile care ar trebui să blocheze corupți, cu presiunea dinspre mass media, care relatează cazurile de corupție?
- Structurile de stat nu răspund la semnalele venite privind corupția și fărădelegile, ceea ce duce la demonetizarea acestei lupte. Jurnaliștii nu pot obține singuri rezultate, dar trebuie să nu renunțe la a atrage atenția asupra ilegalităților. Corupția omoară tot sistemul. În Rusia nu este doar corupție, deja, ci terorism de stat, pasul dintre aceste două momente fiind deja făcut. Sclavia este momentul în care accepți ca normale lucrurile care îți umilesc demnitatea umană, ceea ce se întâmplă acum în Federația Rusă cu oamenii.
- Nici în alte state ex-sovietice nu au dispărut reziduurile educației bolșevice. Deznaționalizarea, ștergerea identității istorice și a tradițiilor a funcționat.
- Marxism-leninismul și promisiunea unui viitor luminos au fost metodele prin care URSS a încercat ștergerea identității naționale a popoarelor din uniune, cum a fost și cazul Moldovei. Dar căderea comunismului a arătat că acest proces nu a fost unul reușit, redescoperirea istoriei și tradițiilor naționale, chiar dacă nu a fost un proces rapid, fiind prezentă în aproape toate statele apărute după destrămarea Uniunii. Din nefericire, alte procese psihologice au fost mult mai reușite chiar decât cel de deznaționalizare. Ieșirea din URSS a fost mult mai simplă și mai rapidă decât ieșirea din mentalitatea sovietică a populației.
- Cum evaluați șansele Republicii Moldova de a ieși din trena Rusiei corupte și corupătoare și a deveni un stat european? Este Reunirea celor două state românești o soluție pentru salvarea Republicii Moldova?
- Șansele Republicii Moldova de deveni o societate democratică, cu un grad scăzut de corupție, sunt foarte mici din punctul meu de vedere. Vorbim despre o țară mică, cu resurse limitate, subiect al orgoliului de dominație al Federației Ruse, țară care știu că are și instrumentele pentru a pune presiune chiar în interiorul Moldovei pentru menținerea acestei situații. Sincer, mă repet, aici foarte important și pozitiv este rolul pe care îl poate juca România. Acela de a convinge populația filo-română majoritară că aparține spațiului lumii democratice și nu sferei de influență a Rusiei. Nu știu dacă o reunificare a celor două state românești este realizabilă imediat, dar știu cu certitudine că influența românească este una fericită și combate cu succes influența negativă a factorilor de propagandă rusești.
- Există o inițiativă de creare a unui spațiu informațional comun pentru cele două state românești. Cum vedeți această posibilitate?
- Ideea este una foarte bună. În primul rând pentru că resursele Chișinăului sunt foarte reduse din acest punct de vedere, iar moldovenii sunt vorbitori nativi de limba română. Apoi, România este un stat membru NATO, ceea ce poate avea un rol extrem de benefic în dezvoltarea și siguranța viitorului Republicii Moldova. Toată lumea știe că produsele media oficiale ale Rusiei nu sunt obiective în prezentarea adevărului, ci reprezintă instrumente de manipulare.
- Aveți un pronostic pentru viitorul Crimeei? Va putea reveni acest teritoriu în hotarele Ucrainei?
- Personal, cred că este posibil. Nu va fi ușor, dar totuși regimul Putin este instabil și nu știm cât va mai fi la putere și fără reîntoarcerea Crimeei, Rusia va fi privată de asistență din străinătate și va intra într-o situație ce o va depăși.
- Aveți un mesaj pentru cetățenii Ucrainei și Republicii Moldova în legătura cu viitorul lor european?
- Am același mesaj pe care îl primesc din toată lumea, cum că sunt imense avantaje după ce scapă de corupție, dar este nevoie de voință pentru a face acest lucru. Toată lumea știe că nu va fi ușor, dar cetățenii trebuie să aibă spiritul voinței naționale și al scopului național, deoarece corupția macină până în miezul societății.
Atunci, mulțimea din Piață a stat și a urmărit filmul la o temperatură de -4 grade, până spre miezul nopții. A doua zi, avea să afle de la un diplomat rus de la Kiev, că „organele competente”, termen folosit în special pentru FSB, că șederea sa pe teritoriul Rusiei este „indezirabilă”.
El este și autorul materialelor care au deconspirat implicarea serviciilor secrete ruse în dinamitarea unui bloc de locuințe, incident în urma căruia au murit 300 de persoane, pentru a servi ca pretext autorităților ruse pentru reînceperea războiului în Cecenia. Conflagrație de care Moscova avea nevoie pentru a-i crește popularitatea lui Vladimir Putin, un personaj politic creditat înaintea venirii sale la putere, în 2000, cu numai 2%.
- De unde această preocupare pentru spațiul rusesc, dvs. ați ales Rusia, sau Rusia v-a ales pe dvs.?
- Îmi place să cred că a fost alegerea mea. În copilărie, la Chicago, pe la 13 ani, am început să învăț limba rusă de la niște vecini emigranți din URSS. Deși fiind în plină epocă a Războiului Rece, șansele de a merge în Rusia erau mici, iar cele de a trăi acolo o perioadă mai îndelungată aproape imposibile, tatăl meu m-a încurajat, chiar a insistat să învăț limba rusă, deși nu înțelegeam de ce. Ulterior, la Universitate, am profitat de aceste cunoștințe și am descoperit această provocare, această alternativă pe care o aveam cunoscând limba rusă. Ca și corespondent al ziarului Financial Times am avut ocazia să studiez chiar la fața locului comunismul sovietic, timp de 6 ani. Chiar dacă nu am fost expulzat, cum s-a întâmplat în 2013, am avut probleme cu autoritățile sovietice, care au vrut să mă alunge din URSS. Am fost acuzat, formal, de huliganism, în 1979, după o vizită la locul de origine al unor strămoși de-ai mei, într-o localitate care avea să devină celebră în toată lumea, câțiva ani mai târziu, Cernobîl.
- În cartea pe care urmează să o lansați vorbiți despre clasa conducătoare de la Kremlin denumind-o „Cleptocrație”....
- Această carte se vrea o explicație a celor întâmplate, cum a ajuns Rusia țara agresivă, înfundată în corupție, de astăzi. Cum oamenii au uitat optimismul de la începutul anilor 90, când, după Perestroika, toți credeam că Rusia se va racorda la cultura și economia mondială, aducând plus valoare acesteia Nu s-a întâmplat așa și dacă urmărim evoluția Rusiei, ne dăm seama de pericolul ca același lucru să se întâmple și în Moldova și în Ucraina.
- Care este originea acestor probleme?
- Cred că de la revoluția bolșevică, pornită de la ideea simplă că socialismul va duce la eliminarea proprietății private. Odată înlăturată ceea ce se ceea că este sursa conflictelor de clasă, războaiele urmau a fi excluse, iar rezultatul așteptat era miraculos. Timp de decenii, comunismul a fost religie de stat, cu un impact imens asupra maselor. Cei care trebuiau să facă tranziția post-comunism au făcut schimbarea violent, fără scrupule, fără lege. S-a acreditat, aproape oficial, că acela e momentul în care fiecăruia i se oferă șansa vieții lui, de a dobândi bunuri, indiferent de metodele prin care o face A fost la fel ca deschiderea unui magazin cu obiecte gratuite. Fără un cadru legislativ, fără tradiție, afacerile au devenit monopoluri și au creat oligarhi. Cei care obțin bani și bunuri într-un sistem corupt, vor lupta cu cele mai murdare instrumente, făcând victime oameni nevinovați. Ceea ce se întâmplă în Rusia. Odată cu venire lui Putin la putere, centrul de greutate al corupției s-a mutat de la oligarhi la bandiții de stat. Condițiile impuse și comisioanele ascunse ale autorităților erau identice cu cele ale bandiților, iar oamenii de stat au devenit afaceriști. Proprietatea privată nu presupune ca poți face orice ca să o dobândești sau ca să o păstrezi, asta duce la corupție și crimă.
- Cum rămâne cu instituțiile care ar trebui să blocheze corupți, cu presiunea dinspre mass media, care relatează cazurile de corupție?
- Structurile de stat nu răspund la semnalele venite privind corupția și fărădelegile, ceea ce duce la demonetizarea acestei lupte. Jurnaliștii nu pot obține singuri rezultate, dar trebuie să nu renunțe la a atrage atenția asupra ilegalităților. Corupția omoară tot sistemul. În Rusia nu este doar corupție, deja, ci terorism de stat, pasul dintre aceste două momente fiind deja făcut. Sclavia este momentul în care accepți ca normale lucrurile care îți umilesc demnitatea umană, ceea ce se întâmplă acum în Federația Rusă cu oamenii.
- Nici în alte state ex-sovietice nu au dispărut reziduurile educației bolșevice. Deznaționalizarea, ștergerea identității istorice și a tradițiilor a funcționat.
- Marxism-leninismul și promisiunea unui viitor luminos au fost metodele prin care URSS a încercat ștergerea identității naționale a popoarelor din uniune, cum a fost și cazul Moldovei. Dar căderea comunismului a arătat că acest proces nu a fost unul reușit, redescoperirea istoriei și tradițiilor naționale, chiar dacă nu a fost un proces rapid, fiind prezentă în aproape toate statele apărute după destrămarea Uniunii. Din nefericire, alte procese psihologice au fost mult mai reușite chiar decât cel de deznaționalizare. Ieșirea din URSS a fost mult mai simplă și mai rapidă decât ieșirea din mentalitatea sovietică a populației.
- Cum evaluați șansele Republicii Moldova de a ieși din trena Rusiei corupte și corupătoare și a deveni un stat european? Este Reunirea celor două state românești o soluție pentru salvarea Republicii Moldova?
- Șansele Republicii Moldova de deveni o societate democratică, cu un grad scăzut de corupție, sunt foarte mici din punctul meu de vedere. Vorbim despre o țară mică, cu resurse limitate, subiect al orgoliului de dominație al Federației Ruse, țară care știu că are și instrumentele pentru a pune presiune chiar în interiorul Moldovei pentru menținerea acestei situații. Sincer, mă repet, aici foarte important și pozitiv este rolul pe care îl poate juca România. Acela de a convinge populația filo-română majoritară că aparține spațiului lumii democratice și nu sferei de influență a Rusiei. Nu știu dacă o reunificare a celor două state românești este realizabilă imediat, dar știu cu certitudine că influența românească este una fericită și combate cu succes influența negativă a factorilor de propagandă rusești.
- Există o inițiativă de creare a unui spațiu informațional comun pentru cele două state românești. Cum vedeți această posibilitate?
- Ideea este una foarte bună. În primul rând pentru că resursele Chișinăului sunt foarte reduse din acest punct de vedere, iar moldovenii sunt vorbitori nativi de limba română. Apoi, România este un stat membru NATO, ceea ce poate avea un rol extrem de benefic în dezvoltarea și siguranța viitorului Republicii Moldova. Toată lumea știe că produsele media oficiale ale Rusiei nu sunt obiective în prezentarea adevărului, ci reprezintă instrumente de manipulare.
- Aveți un pronostic pentru viitorul Crimeei? Va putea reveni acest teritoriu în hotarele Ucrainei?
- Personal, cred că este posibil. Nu va fi ușor, dar totuși regimul Putin este instabil și nu știm cât va mai fi la putere și fără reîntoarcerea Crimeei, Rusia va fi privată de asistență din străinătate și va intra într-o situație ce o va depăși.
- Aveți un mesaj pentru cetățenii Ucrainei și Republicii Moldova în legătura cu viitorul lor european?
- Am același mesaj pe care îl primesc din toată lumea, cum că sunt imense avantaje după ce scapă de corupție, dar este nevoie de voință pentru a face acest lucru. Toată lumea știe că nu va fi ușor, dar cetățenii trebuie să aibă spiritul voinței naționale și al scopului național, deoarece corupția macină până în miezul societății.
Valentin Buda, Mădălin Necșuțu
Publicat în EvZ Moldova
Postări
