Presedintele Viktor Iuscenko ii acuza pe principalii favoriti la fotoliul pe care il ocupa in prezent de colaborationism cu Moscova
Liderul de la Kiev, pro-occidentalul Viktor Iuscenko, a decis sa isi centreze intreaga campanie electorala impotriva Moscovei, pe motiv ca cercurile conducatoare rusesti incearca sa indeparteze Ucraina de la aspiratiile sale pro-europene prin intermediul unor lideri-marioneta care, odata instalati, vor servi interesele Kremlinului. Relatiile dintre Ucraina si Rusia au inrautatit constant odata cu venirea, in 2004, la conducerea Ucrainei, a actualului lider care in prezent se bucura doar de increderea a circa 5% dintre ucraineni, conform celor mai recente sondaje de opinie. Presedintele ucrainean in functie Viktor Iuscenko incearca pe ultima suta de metri sa isi refaca sansele destul de mici de a reintra in cursa prezidentiala, acuzandu-si rivalii politici ca fac parte dintr-un plan elaborat si sustinut de catre Rusia care ar viza distrugerea oricaror aspiratii pro-europene ale Ucrainei. Intr-o ultima incercare de refacere a popularitatii sale in randul electoratului, Iuscenko a lansat duminica o ofensiva dura impotriva contracandidatilor sai prezidentiabili, premierul Iulia Timosenko si liderul Partidului Regiunilor (pro-rus, n.red.) Viktor Ianukovici, acuzandu-i ca ar face parte dintr-un "complot moscovit". "Timosenko si Ianukovici sunt cei mai buni reprezentanti ai singurei coalitii a Kremlinului", a declarat Iuscenko in fata cetatenilor orasului Liov din vestul Ucrainei. El a avertizat ca in cazul in care unul dintre cei doi va ajunge presedinte, celalalt va deveni prim-ministru.
Ruleta ruseasca
Moscova l-a sustinut in 2004 pe Viktor Ianukovici, fapt ce a alimentat protestele de strada care in cele din urma l-au adus la putere pe Viktor Iuscenko. In cinci ani de mandat, in timp ce Iuscenko s-a straduit sa scoata Ucraina de pe orbita Rusiei, Iulia Timosenko a urmat o cale mai pragmatica. Ea si-a asigurat o relatie personala buna cu omologul sau rus Vladimir Putin si a urmarit favorizarea unor termeni mai usori pentru Ucraina in ceea ce priveste tranzitul si exportul gazelor rusesti inspre Ucraina.
continuare: http://www.ziua.net/display.php?data=2010-01-05&id=263718
luni, 4 ianuarie 2010
Ucraina pe sforile Rusiei
luni, 7 decembrie 2009
Victorie chinuita sau infrangere la mustata?
Rezultatele finale provizorii centralizate de Biroul Electoral Central (BEC) din toate sectiile de votare il indica castigator al celui de-al doilea al alegerilor prezidentiale pe Traian Basescu, candidatul sustinut de PD-L la aceste alegeri, cu 50,33% (5.275.808 de voturi), in timp ce contracandidatul sau, Mircea Geoana, sustinut de Alianta PSD-PC a reusit sa cumuleze 49,66% (5.205.760 de voturi) din intentiile de vot ale romanilor, a declarat luni purtatorul de cuvant al BEC, Marian Muhulet dupa ce aceasta institutie a primit electronic toate procesele-verbale din toate sectiile de votare. Numarul total al alegatorilor inscrisi in copiile listelor electorale permanente a fost 18.303.224, iar la urne s-au prezentat 10.620.116, adica 58,02% , a mai spus Muhulet. Numarul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.481.568, respectiv 98,69%, nule fiind declarate 138.476, reprezentand 1,3%.
Foto ZIUA: Lucian Curelariu
sâmbătă, 5 decembrie 2009
La Coltea, asteptand in frig sa-mi votez prezidentiabilul
Hotarat nevoie mare sa imi fac datoria civica de a-mi vota viitorul presedinte, am decis sa ma trezesc cu noaptea in cap si sa merg la vot. Zis si facut. Totusi, am zis sa nu fiu chiar cel dintai care da cu capul in usa sectiei de votare si am ajuns la 7:15 la sectia speciala de votare 635 amenajata in incinta spitalului Coltea. Bineinteles, ca vreo 30 de persoane cu un simt civic mai dezvoltat ca al meu asteptau cuminti la o temperatura de 8 grade Celsius in fata unei aripi a spitalului Coltea ce ne cam ameninta sa cada pe noi. In mai putin de 15 minute, gangul care duce spre intrarea in sectie se umple cu un 70-80 de persoane. Imi zic: "Ce bine ca ai venit de dimineata!", de parca ailalti saracii venisera tarziu. Trece un sfert de ora, se face si jumate, trec alte 15 minute, se face opt fara un sfert. Intre timp o serie de cetateani gravi, parca in exercitiul functiunii se perindau pe langa noi pe gangul stramt. La un moment dat, dupa vreo jumatate de ora in care nimeni nu s-a miscat, iese un politist care ne explica ca este vorba de "un incident", fara sa ne lamureasca. Era vorba de faptul ca la una din cele 5 stampile de la sectie cazuse acea bucata de cauciuc pe care este imprimat cuvantul "votat". Acu' stau si ma intreb daca ziua a inceput asa si s-a stat 30 de minute pentru un astfel de "incident" banal, intr-o sectie atat aglomerata din centrul Capitalei, cam cate vor mai urma pana deseara si cam cati oameni vor mai tremura iritati pe gangul de la Coltea printre muncitorii care, de dimineata, duminica, se apucasera sarguincios de reparat fatada spitalului? Cu toate acestea, va indemn sa mergeti la vot pentru ca nu avem doar drepturi, ci si obligatii... din pacate!
p.s. la ora 8:15 asteptau sa intre in cabinetele de votare de la Coltea in jur de 100 de persoane asa ca va sfatuiesc sa alegeti si celelalte sectii de votare din lista pe care v-am pus-o la dispozitie mai jos!
La nivelul Capitalei sunt constituite 34 de sectii de vot speciale, conform prevederior art. 7^1 din OUG 95/2009, "Sectiile de votare se organizeazã dupã cum urmeazã: d) în orase, municipii si comune se vor organiza sectii de votare speciale, de regulã în gãri, autogãri si aerogãri; se vor organiza sectii de votare speciale si în campusurile universitare; în aceste sectii îsi exercitã dreptul de vot alegãtorii prevãzuti la art. 19^5 alin. (4)." Lista acestora a fost definitivata de Ministerul Administratiei si Internelor din acel moment si a facut obiectul Hotararii de Guvern 1051/23.09
Bucuresti:
1. Sectorul 1 Gara de Nord P-ţa Gării de Nord nr. 1-3
2. Sectorul 1 Scoala Generala nr. 1 Sf Voievozi Str. Atelierului nr. 25
3. Sectorul 1 Aeroportul Internaţional Băneasa Bucureşti “Aurel Vlaicu” Soseaua Bucureşti Ploieşti Nr 40
4. Sectorul 1 Colegiul Tehnic Media Str. Jiului nr. 163
5. Sectorul 1 Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti B-dul. Mărăşti nr.59
6. Sectorul 2 Gara de Est (Obor) B-dul Gării Obor nr. 1
7. Sectorul 2 Căminul de studenţi nr. 3 UniversitateaTtehnică de Construcţii Bucureşti Str.Inginerilor nr.29
8. Sectorul 2 Căminul de studenţi nr. 4 UniversitateaTtehnică de Construcţii Bucureşti Str.Inginerilor nr.11
9. Sectorul 3 Spitalul de Psihiatrie „Dr. Constantin Gorgoş” Bd. Nicolae Grigorescu nr.41A
10. Sectorul 3 Spitalul Justiţiei „Dr. Constantin Angelescu” Aleea Căuzaşi nr.49-5
11. Sectorul 3 Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Str. Sf Dumitru nr.2
12. Sectorul 3 Spitalul „Colţea” Bd. IC Brătianu nr.1
13. Sectorul 3 Spitalul „Caritas” Str. Traian nr. 29
14. Sectorul 3 Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” Şos. Mihai Bravu nr. 281
15. Sectorul 3 Căminul de bătrâni nr.5 Calea Vitan 267-269
16.Sectorul 4 Cămin studenţesc C3 - campusul Universităţii „Spiru Haret” Aleea Moldoviţa nr.10
17. Sectorul 4 Spitalul Clinic de Urgenta "Bagdasar-Arseni" Şos. Berceni nr. 12
18. Sectorul 4 Autogara "Filaret" Piaţa Gării Filaret, nr. 1
19. Sectorul 5 Facultatea de Drept Bd. Mihail Kogălniceanu nr.36-46
20. Sectorul 6 Căminul C-D Splaiul Independenţei nr.204
21. Sectorul 6 Căminul C-D Splaiul Independenţei nr.204
22. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
23. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
24. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
25. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
26. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
27. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
28. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
29. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
30. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
31. Sectorul 6 Cămin A3 Str. Pascal Cristian
32. Sectorul 6 Cămin A Leu Bd. Iuliu Maniu nr. 1-3
33. Sectorul 6 Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Str. Constantin Noica nr.140
34. Sectorul 6 Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Panait Sârbu” Calea Giuleşti nr. 5
duminică, 22 noiembrie 2009
Primul roman care a votat in Brazilia este un batran in varsta de 82 de ani
Am fost placut surprins sa aflu de pe site-ul MAE, care acopera alegerile prezidentiale din strainatate, ca domnul Insuratelu Gheorghe, in varsta de 82 ani, domiciliat la aproximativ 450 Km distanta de sectia de votare, a votat la orele 08:20, ora Braziliei, in orasul Rio de Janeiro. Un exemplu frumos de civilitate pe care sper sa il urmeze si numeroasele comunitati de romani din Spania si Italia, care insumeaza circa doua milioane de romani in momentul de fata. Pe baza informatiilor primite de la misiunile României, pana la ora 14.00(ora României), la sectiile de vot deschise in strainatate au votat, pe baza estimarilor presedintilor de sectii aproximativ 27.500 de cetateni romani. Participarea cea mai numeroasa s-a înregistrat la sectiile de vot din Chisinau, cele 2 sectii de votare de la Bruxelles, Dublin, Viena si Zaragoza.
mai multe poze de la sectiile de vot din strainatate la: http://www.flickr.com/photos/maeromania/
vineri, 31 iulie 2009
Lupu, pivotul actualei scene politice de la Chisinau, in dialog cu agentia NewsIn
Fostul presedinte comunist al Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu, devenit lider al Partidului Democrat, spune ca este interesat de o schimbare profunda a societatii si de aceea respinge o alianta cu Partidul Comunistilor, parandu-i-se plauzibil scenariul organizarii de noi alegeri in 2010.
Formatiunea condusa de Marian Lupu a produs surpriza la alegerile legislative anticipate de miercuri, reusind sa intre in Parlament cu un scor care ii asigura 13 mandate din cele 101 ale legislativului, in conditiile in care comunistii au 48 de mandate, iar opozitia liberala 40, astfel incat PD se gaseste in postura de arbitru al raportului de forte din noul Parlament.
Presedintele PD, Marian Lupu, a declarat joi intr-un interviu acordat NewsIn ca o eventuala coalizare a formatiunii sale cu Partidul Comunistilor ar face imposibila schimbarea de care are nevoie R.Moldova si ar conserva situatia in favoarea asigurarii intereselor unui grup foarte ingust de persoane apropiate comunistilor. Potrivit fostului presedinte al Parlamentului, "scenariul cel mai nefericit", dar plauzibil, este posibilitatea ca actualul Parlament sa fie dizolvat in toamna ajungandu-se din nou la alegeri parlamentare anticipate, care nu vor putea avea insa loc decat anul viitor. Lupu spune ca aceste crize, repetate din cauza ca Parlamentul este incapabil sa aleaga un sef de stat, au demonstrat necesitatea modificarii procedurii de alegere a presedintelui, astfel incat acesta sa fie ales in mod direct de catre toata societatea.
in planul politicii externe, Lupu considera ca este timpul sa se renunte atat la fobiile antirusesti, cat si la cele antiromanesti. Pledeaza pentru eliminarea neconditionata a regimului de vize cu Romania, constient ca o asemenea masura ar imbunatati relatia cu Bruxelles-ul. si-ar dori pentru R. Moldova un Acord de Asociere cu UE. in plus, semnarea Conventiei de mic trafic la frontiera ar fi in mod in interesul Republicii Moldova si al cetatenilor care stau in zona de 50 km de la frontiera, spune liderul PD. Pe de alta parte, Lupu vede necesara continuarea dialogului in privinta negocierii si semnarii unui acord cu privire la regimul de frontiera cu Romania si a unui aranjament politic de genul Tratatului de baza. " 'Pachetul' pare fi similar cu cel pe care il promoveaza Partidul Comunistilor, insa exista o mare diferenta de calitate, nu exista conditionalitati", subliniaza Lupu. Ca element al revenirii la normalitate ar fi si acordarea de catre autoritatile moldovene a agrementului pentru numirea unui nou ambasador roman la Chisinau.
NewsIn: Scorul bun obtinut de Partidul Democrat in alegerile anticipate (12,6% din voturi, adica 13 mandate), dupa ce in aprilie a avut sub 3%, pare sa vi se datoreze personal intr-o mare masura si pare sa constituie surpriza acestor alegeri. Ce insemna acest lucru, mai ales ca semnal venit din partea societatii?
Marian Lupu: A fost intr-adevar o performanta inregistrata pe o perioada foarte scurta de timp – patru saptamani. Factorii care au determinat acest rezultat cred ca au fost, pe de o parte, echipa reinnoita a PD-ului - atat cea veche, cat si oamenii noi care au venit -, dar si faptul in sine al aparitiei unui element puternic de centru-stanga de orientare social-democrata, care lipsea anterior. si PD, in formula sa reinnoita, a ocupat aceasta nisa care era lipsa, dar era solicitata de societate.
Cred ca la succesul nostru, pe langa mobilizarea puternica, ne-a ajutat si faptul ca la PD au venit si mai multe organizatii teritoriale de la mai multe partide, inclusiv si de la comunisti, dar si de la Partidul Social Democrat, Uniunea Centrista, dar si din alte formatiuni.
Un partid puternic de centru-stanga era o necesitate pentru o buna parte a societatii care, de pe o parte, nu accepta extrema-stanga, dar nici nu voteaza cu extrema-drepta si care ar fi avut nevoie de o alternativa.
Evenimentele din 7 aprilie au catalizat aceasta situatie. si aici putem sa ne referin la aspectul pozitiv - adica faptul ca oamenii si-au dorit totusi o schimbare -, dar si la aspectul negativ – la faptul ca societatea a fost puternic polarizata si dezbinata.
NewsIn: Ati fost, de la bun inceput, din momentul plecarii de la Partidul Comunistilor si lansarea in campania electorala in fruntea Partidului Democrat, acuzat de partidele parlamentare de opozitie sa sunteti un proiect comunist menit sa fure voturi de la opozitie. De unde ati "furat", totusi, voturile care au adus PD-ului 10% in plus in mai putin de patru luni?
Marian Lupu: Este un exercitiu de matematica foarte simplu. Un exercitiu care astazi demonstreaza ca acest mesaj a fost unul gresit si chiar premedidat. Am tot temeiul sa spun acest lucru, pentru ca, de exemplu, in ultimile zile ale acestui scrutin unul dintre partidele liberale a distribuit o foaie volanta falsa in care se spunea ca as fi semnat deja o alianta cu presedintele Voronin…
Insa rezultatele anticipatelor, comparate cu cele ale scrutinului din aprilie, imi permit sa spun ca daca dupa 5 aprilie Partidul Comunistilor avea 60 de mandate, astazi are 47-48. Deci minus 12-13, tocmai cat a luat PD-ul. Celelalte partide liberale, cu exceptia AMN-ului, care a pierdut trei mandate, nu au avut de suferit, din contra, PLDM a crescut chiar cu doua mandate. Acest exercitiu ne demonstreaza foarte clar de unde a luat PD voturile – pentru noi au votat cei care anterior votasera Partidul Comunistilor din lipsa de alternativa. De aici si concluzia – teza a fost una artificiala, invinuirile au fost artificiale si premeditate si au fost vadit incorecte, tendentioase si conjuncturale.
NewsIn: O alta speculatie care se poate face in acest moment este ca "Lupu a adus comunistilor votul care le lipsea si de care nu au putut face rost pentru alegerea presedintelui". 48 de mandate ale comunistilor cu cele 13 ale PD fac exact 61, cate sunt necesare pentru alegerea sefului statului. Deci, veti face sau nu alianta cu comunistii?
Marian Lupu: Pozitia noastra nu se schimba – am declarat-o de multe ori. Trebuie sa fim oameni inteligenti pentru a invata din greselile altora si a nu le repeta. Ma refer aici la experienta anului 2005, cand partidele care au facut alianta cu comunistii au cazut intr-o capcana care le-a facut sa dispara din politica activa.
Si nu este vorba de suparari personale sau emotii din partea mea sau de caracterul relatiilor – tensionate – pe care le-am avut cu conducerea PCRM dupa plecarea din acest partid. Este vorba de o abordare foarte rationala, care se bazeaza intai de toate pe imposibilitatea aducerii unor schimbari de care are nevoie aceasta tara, in cazul in care vom accepta sa facem o alianta cu comunistii si astfel PCRM se va mentine la guvernare.
stiu foarte bine care este mentalitatea si cat de mare este lipsa nivelului de cultura politica a Partidului Comunistilor, astfel incat il cred incapabil sa dezvolte un parteneriat politic in interesele nationale, fiind interesat doar de a conserva situatia in Republica Moldova pe dimensiunile politica, democratica si economica.
Iar noi nu suntem veniti in Parlament pentru conservarea acestei situatii si asigurarea in continuare a intereselor unui grup foarte ingust de persoane apropiate PCRM – ma refer aici si la interese economice, si la interese politice si financiare.
Noi am venit in Parlament pentru a promova o pozitie foarte constructiva, deschisa, flexibila. Suntem in proces de elaborare a unei platforme asupra prioritatilor pe care ni le propunem si pe baza acestei platforme sa discutam crearea unei aliante cu partidele democratice intrate in Parlament.
Am mentionat inainte de alegeri ca singura sansa si solutie pentru depasirea acestei crize politice este o coalitie larga, un dialog politic cat mai larg posibil. Altfel, aceasta criza nu va putea fi depasita.
Toate partidele de orientare democratica au impreuna 53-54 de voturi. Acestea sunt suficiente pentru alegerea conducerii Parlamentului si formarii comisiilor. in aparenta este suficient si pentru numirea guvernului. insa aici este o problema, intrucat candidatura primului-ministru trebuie sa fie inaintata de catre seful statului, liderul comunistilor, Vladimir Voronin. Acest numar de mandate ale partidelor necomuniste este insa insuficient pentru alegerea noului sef de stat. De aici trebuie sa plecam in acest dialog. Aici se va cere un grad maxim de flexibilitate, sa fie lasate la o parte ambitie nesanatoase, pozarea in eroi nationali si incercarile de a stabili cine este mai important dintre liderii de opozitie. Dialogul trebuie sa fie responsabil din punct de vedere politic si foarte profesionist din punct de vedere tehnic.
Si atunci unicul scenariu care ar duce la iesirea din criza politica - dar care mi se pare cel mai putin probabil - este ca PCRM ajunge sa constientizeze aceasta situatie si intra in dialog cu partidele democratice – lucru de altfel mai greu de presupus.
O alta varianta de evolutii este scenariul cel mai nefericit, ca din nou ajungem la alegeri parlamentare anticipate.
intre timp vom avea un presedinte de tara interimar, vom avea un guvern la fel interimar, in actuala componenta. si in aceasta situatie va fi foarte si foarte greu, in special pentru depasirea crizei economice din tara.
Va trebui sa constatam ca va fi deja a treia criza politica de acest gen, a treia oara cand Parlamentul nu este in stare sa aleaga seful statului. Prima oara a fost in 2000, criza dupa care la putere a si venit Partidul Comunistilor, apoi a fost aprilie-mai 2009 si cea care ar putea va urmeze, in toamna 2009. Acest lucru demonstreaza un nivel redus al culturii si responsabilitatii clasei politice moldovene.
O singura cale pentru a garanta faptul ca pe viitor nu se va mai intampla asa ceva ar fi sa punem in discutie la modul cel mai serios modificarea procedurii de alegere a sefului statului, pentru ca acesta sa nu mai fie ales de catre Parlament, ci in mod direct de toata societatea. si doar in aceste conditii tara nu se va mai confrunta cu asemenea crize politice.
NewsIn: Aceasta modificare ar fi una dintre prioritatile pe care le vedeti pentru eventuala coalitie a partidelor necomuniste din Parlamentul ales la 29 iulie. Care sunt alte lucruri care ar trebui facute in mod prioritar, poate chiar in urmatoarele doua luni - inainte de o eventuala noua dizolvare a Parlamentului - de catre actuala opozitie unita, care va detine, in cazul in care se va constitui, majoritatea simpla de 53-54 mandate?
Marian Lupu: Daca se va profila pericolul unei noi crize politice, in mod prioritar ar trebui instituita o comisie parlamentara de ancheta in format larg, cu participare internationala, pentru a aduce la lumina adevarul despre evenimentele din 7 aprilie. Pana atunci, toate partidele politice ar trebui sa renunte la un limbaj virulent si xenofob si sa fie instituit un moratoriu cu privire la acuzatiile reciproce vizand evenimentele din 7 aprilie.
Ar mai fi si necesar, pe domeniul economic, formarea unui consiliu extins anticriza, care, in baza unui proces participativ foarte larg, sa identifice setul de masuri si actiuni in vederea diminuarii impactului si depasirii crizei economice in Republica Moldova.
E nevoie, de asemenea, de restabilirea increderii prin accelerarea negocierilor cu institutiile internationale financiare si in special cu FMI, pentru a asigura acel pachet financiar occidental arhinecesar in acest moment pentru Republica Moldova. Asta, deoarece in ceea ce priveste creditul din Federatia Rusa, de 500 milioane dolari, conditiile in care a fost acordat raman o mare enigma. in plus, daca reiesim din asigurarea securitatii economice si financiare a tarii, trebuie sa existe neaparat un echilibru. Vorbesc aici de FMI ca punct de pornire, un punct de start pentru a obtine un pachet din partea partenerilor occidentali si a statelor donatoare, in special miza se pune pe asistenta europeana.
Este nevoie, de asemenea, de aplicarea foarte corecta a Codului Audiovizualului, care reglementeaza activitatea televiziunii si radioului public, pentru ca in audiovizualul public ramane a fi o situatie dificila – legea este buna, dar nu este respectata.
Trebuie, de asemenea, eliminate toate piedicile in calea demararii negocierilor pe marginea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova si UE. Aceste piedici sunt nu doar eliminarea regimului de vize cu Romania, lucru care se impune in mod necesar, dar si promovarea unui sir intreg de reforme democratice cu caracter european si reforme economice.
Importanta este, de asemenea, asigurarea statului de drept, asigurarea suprematiei legii, dar si finalizarea unor reforme incepute, dar neduse pana la sfarsit, cum ar fi reforma procuraturii si cea a politiei.
NewsIn: UE pare sa aiba o pozitie daca nu rezervata, cel putin foarte atenta si nu pare foarte activa la Chisinau. in situatia in care se va ajunge la o noua criza politica, chiar nu poate face chiar nimic pentru a nu permite deraierea Republicii Moldova intr-o criza economica si politica fara precedent?
Marian Lupu: UE nu poate sa ajunga pana in situatia care sa fie caracterizata ca o implicare in afacerile interne ale unui stat. Asta nu elimina in schimb posibilitatea, ba chiar necesitatea, evaluarii in calitate de mediator sau parte care ar contribui mai activ cu o pozitie ferma si rationala la dezvoltarea dialogului politic in Republica Moldova. Cred ca UE ar putea avea un asemenea rol si cred ca acest rol ar trebui sa fie mult mai activ decat a fost.
NewsIn: Numarul de joi al publicatiei ruse Kommersant scrie ca in mediile puterii de la Kremlin sunteti vazut ca un partener de dialog credibil si viabil, cu care se poate discuta, ceea ce ar sugera ca Rusia ar fi tentata sa-si schimbe preferintele si, renuntand la Voronin, sa opteze pentru dumneavoastra ca principal interlocutor in Republica Moldova.
Marian Lupu: in prioritatile noastre de politica externa pe prim-plan este integrarea europeana, ceea ce presupune intai de toate dezvoltarea si aplicarea in Republica Moldova a unui set intreg de valori europene. Dincolo de asigurarea unor relatii de buna colaborare cu vecinii, ca o alta prioritate am pus in evidenta si faptul ca in mod firesc trebuie dezvoltat un parteneriat strategic pe baza de egalitate, de respect reciproc, cu Federatia Rusa, si un parteneriat in ascendenta cu partenerii nostri din zona Comunitatii Statelor Independente. E un lucru foarte rational, foarte echilibrat, pentru simplul motiv ca Republica Moldova ca tara mica trebuie sa dezvolte o politica externa inteligenta, care sa permita atingerea intereselor natonale ale tarii. Or zona estica nu este una de ignorat, este o zona importanta atat din punct de vedere politic, cat si din punct de vedere economic, comercial, energetic – sunt mai multe domenii de preocupare nu doar pentru noi, dar si pentru UE, pentru regiune, pentru Europa in general. Motiv pentru care cred ca anume aceasta pozitie echilibrata si cumpatata, care nu reiese din emotii si fobii, ar fi singura pozitie atractiva nu doar pentru tara noastra, dar si pentru partenerii nostri din Vest si din Est.
Este timpul sa ne debarasam de toate fobiile pe care le avem – si de cele antirusesti, si cele antiromanesti. Este timpul sa renuntam la practica pe larg aplicata de catre conducerea Partidului Comunistilor, care se bazeaza pe cautarea continua de dusmani si lupta cu acesti dusmani.
Si ne bucuram ca aceasta platforma este una salutata si de UE, si de Rusia, si de alti parteneri.
NewsIn: Printre prioritatile pentru eventuala viitoare alianta necomunista ar putea figura si renuntarea la restrictiile pentru ocuparea de functii publice pentru detinatorii de cetatenii multiple, asa cum cere decizia CEDO, contestata insa in marea Camera a Curtii de actualul Guvern?
Marian Lupu: Trebuie sa asteptam confirmarea acestei decizii de catre Marea Camera a CEDO, din moment ce procedura a inceput si in calitate de stat membru al Consiliului Europei suntem obligati sa punem in aplicare sentintele Curtii.
In mod particular, pe relatiile Chisinau-Bucuresti s-ar impune pe termen scurt abolirea neconditionata a regimului de vize, ceea ce ar fi un bun semnal si o buna platforma nu doar pentru ameliorarea dialogului pe axa bilaterala, ci ar fi si un semnal pozitiv in directia Bruxelles-ului. Asta, mai ales ca vorbim despre necesitatea inlaturarii tuturor impedimentelor in calea negocierii unui Acord de Asociere cu UE.
In plus, semnarea Conventiei de mic trafic la frontiera ar fi in mod evindent si in interesul Republicii Moldova si a cetatenilor care stau in zona de 50 km de la frontiera. Ar fi, de ce nu, si un stimulent pentru dezvoltarea relatiilor comerciale, economice, de dezvoltare a unor proiecte de colaborare transfrontaliera, lucru benefic in special in conditiile de criza economica.
Concomitent, noi ramanem pe pozitia ca toata neincrederea din relatiile Bucuresti-Chisinau se datoreaza lipsei de comunicare si de intelegere din partea ambelor parti, care trebuie acum sa contribuie pentru ca acest dialog sa fie unul bazat pe principii juridice, politice europene.
Lucrurile care nu se pun in discutie sunt statalitatea Republcii Moldova – nu trebuie sa pedalam pe niste lucruri din trecut. Trebuie sa vedem care este situatia astazi si pentru viitor. Si atunci tema pe acasa care trebuie invatata atat de Chisinau, cat si de Bucuresti este faptul ca e nevoie pe bilateral de declaratii in stil european si un dialog intre doua entitati statale.
Consideram necesar sa continuam dialogul, unul productiv, in privinta negocierii si semnarii unui acord cu privire la regimul de frontiera - si care nu ar fi in ultima instanta denumirea acestui acord -, a unui aranjament politic de genul Tratatului de baza, care ar trasa pentru viitor caracterul si continutul acestor relatii bilaterale.
NewsIn: Dar nu conditionati semnarea Conventiei de mic trafic la frontiera cu semnarea acestor doua documente, asa cum a facut pana in prezent guvernarea comunista?
Marian Lupu: Categoric nu. "Pachetul" pare fi similar cu cel pe care il promoveaza Partidul Comunistilor, insa exista o mare diferenta de calitate, nu exista conditionalitati. Mai ales ca sunt mai mult ca sigur ca aceasta conditionare de abolire a regimului de vize introdus pentru cetatenii statului vecin prin abolirea regimului de vize pentru calatoriile moldovenilor in Europa nu este normala si nu ne face bine, nu ne apropie de un deznodamant favorabil tarii noastre, ci dimpotriva. Asta pentru ca nu este cazul sa ne plasam in dialogul nostru cu Bruxelles-ul pe pozitii de forta sau pe pozitii de santaj. Aici se cere un limbaj european, un limbaj civilizat, unul foarte rational. Si ca element al revenirii la normalitate ar fi, de asemenea, cazul sa restabilim relatiile diplomatice normale cu statul vecin si sa acordam agrementul pentru numirea unui nou ambasador roman la Chisinau.
joi, 30 iulie 2009
Rezultatele alegerilor parlamentare anticipate de la Chisinau
Comisia Electorala Centrala de la Chisinau a anuntat rezultatele dupa numararea a 99% din totalul optiunilor de vot exprimate. Astfel pentru PCRM au votat 704 610 de alegatori - (45,1%), pentru PLDM – 256 310 alegatori (17,4%), pentru Partidul Liberal - 224 470 (14,4%), pentru Alianţa Moldova Noastra - 115 273 alegatori (7,4%). Potrivit acestor rezultate, cele mai multe mandate de deputat vor reveni PCRM-ului cu un numar ce totalizeaza 48 de fotolii de parlamentar, PLDM ar urma sa detina 17 mandate, PL va avea 15 deputatti in urmatorul Legislativ, PDM este creditat cu 13 mandate iar AMN va trimite 8 deputati in Parlament. Dupa centralizarea a 99% din totalul optiniunilor de vot exprimate, aceste rezultate vor fi completate cu voturile cetatenilor moldoveni plecati la munca in afara granitelor Republicii Moldova. Votul celor plecati peste hotare ar insuma circa 1 la suta, suficient insa pentru a influenta rezultatul final cu cel putin un mandat, a declarat presedintele CEC, Iurie Ciocan, citat de portalul Unimedia.md.
Foto: Unimedia
miercuri, 29 iulie 2009
Alegeri in Republica Moldova, LIVE!
Prezenta la vot la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova era, la orele 9:30, de 8,7 la suta, potrivit raportarii facute de Comisia Electorala Centrala (CEC). Astfel, pana la orele 9.30 au votat un numar de 216.000 alegatori dintre cei 2,6 milioane alegatori inscrisi in listele de vot. "Fata de alegerile precedente este un procent normal pentru acest interval", a declarat, Iurie Ciocan, secretarul CEC. In Republica Moldova au fost amenajate 1.954 sectii de votare iar la misiunile diplomatice ale Republicii Moldova, alte 33 de sectii.
11:00
Pana la ora 11:11 au reusit sa-si exprime optiunea electorala 280 206 alegatori, inclusiv 12 467 care au fost inscrisi in listele suplimentare, rata de participare la vot fiind de 10,8%. Cei mai activi sunt locuitorii din raionul Donduseni, cu o rata de participare de 17,8%. Municipiul Chisinau este cel mai pasiv, cu o rata de 8,3%.La Balti au votat, la acea ora, 9% dintre alegatori, iar in UTA Gagauzia – 9,7%. Precizam ca in listele electorale sunt inscrisi 2 milioane 605 mii 879 alegatori. Revenim!
13:00
Aproape 30 la sută dintre persoanele cu drept de vot din Republica Moldova au votat pana la ora 12.45, anunta Comisia Electorala Centrala (CEC), citata de BASA-press.
Potrivit Comisiei, la Chisinau au votat 27,5 la suta dintre alegatori, iar la Bălti, 26 la suta, cea mai redusa prezenta la vot fiind înregistrată la Cahul. La scrutinul parlamentar din 5 aprilie, pana la ora 13.00 votasera 27 la suta dintre alegători. CEC a precizat ca, potrivit estimarilor, 755.000 de alegatori au votat pe listele de baza, iar altii peste 33.000, pe liste suplimentare. Conform noilor prevederi ale Codului Electoral, alegerile parlamentare pot fi validate daca la vot participa cel putin o treime dintre alegatori.
16:00
Pana la ora 16.00 la alegerile parlamentare din Republica Moldova au participat circa 40% din persoanele cu drept de vot, ceea ce inseamna ca scrutinul poate fi considerat valabil. Datele arata ca alegerile pot fi considerate valabile datorita ratei de participare, care a depasit o treime din voturi. Participarea la vot a alegatorilor este comparabila cu situatia de la 5 aprilie, cand pana la aceeasi ora au votat 43% din alegatori. Cea mai ridicata rata de participare este inregistrata in raionul Basarabeasca - 55%, urmat de Donduseni si Ocnita - cate 49%. Cea mai scazuta - in raionul Straseni, putin peste 35%. In Chisinau, rata de participare la alegeri la aceasta ora este de circa 40%. Rezultatele pe Chisinau insa nu au fost deocamdata prezentate. Sectiile de votare pentru alegerile anticipate de miercuri vor fi deschise pana la ora 21.00.
Rezultate exit poll: PCRM-41, 7%, PLDM-17,4%, PL-16%, PD-12,5%, AMN-8,1% PCRM ar acumula 45 de mandate, PLDM - 19, PL- 16, PD - 13, iar AMN - 8 mandate de deputat.
Agerpres, Jurnal.md, ZIUA Online
Foto ZIUA: Mircea Paun
Leia Mais…
