SUA și Germania se cer jucatori in dosarul transnistrean

Nebuloasa conflictului transnitrean da mereu batai de cap analistilor de politica internationala in ceea ce priveste solutiile optime de rezolvare a acestui dosar atipic. Chiar si asa, Republica Moldova a primit in aceasta saptamana semnale puternice din partea a doi actori internationali cu un cuvant greu de spus in ceea ce priveste revolvarea dosarului transnistrean. Chiar daca acestia au in prezent doar statut de observatori in cadrul diferendului. Atat Washingtonul, cat si Berlinul, au receptionat mesajul Chisinaului potrivit caruia statutul acestor entitati nu trebuie sa ramana doar de simpli observatori, ci trebuie ridicat in sfera de mediere. Practic, ce s-a intamplat in aceasta saptamana la Chisinau prin venirea cancelarului german Angela Merkel, dar si prin mesajul transmis cu ocazia zilei independentei Republicii Moldova de catre presedintele SUA, Barack Obama, ar putea fi un „preview” la viitoarele actiuni de implicare ale celor doua capitale in rezolvarea dosarului in cauza. In urma cu circa patru luni, vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov lansa un apel expres de ajutor din partea Occidentului pentru accelerarea solutionarii problemei transnistrene. „Nu este o dorinta neintemeiata. Statutul Statelor Unite si al UE este in crestere, iar participarea si contributia lor in procesul de solutionare a problemei transnistrene este tot mai vizibila”, spunea atunci foarte explicit Carpov.

Aceasta rugaminte nu a ramas fara ecou in cancelariile occidentale. Merkel a spus la finele acestei saptamani, in cadrul vizitei sale de la Chisinau, ca Germania sprijina integritatea teritoriala si suveranitatea Republicii Moldova, in cadrul frontierelor recunoscute pe plan international, cu un statut special pentru Transnistria. Nu a vorbit de federalizare si nici de alta solutie de compromis, ci a mers, in mare, pe ceea ce este dispus si Chisinaul sa ofere in cadrul acestui diferend. „Dumneavoastra, cetatenii din Chisinau, ati dat mereu de inteles ca nu va mai puteti resemna cu o astfel de situatie. Deci, vreau astazi sa va asigur: Germania sprijina moldovenii de pe ambele maluri ale Nistrului in eforturile lor de a imbunatati situatia. Noi sprijinim integritatea teritoriala si suveranitatea Republicii Moldova, in cadrul frontierelor recunoscute pe plan international, cu un statut special pentru Transnistria”, a spus Merkel, fara a intra in detalii. Un mesaj clar si raspicat de sustinere a politicii promovate de la Chisinau in cadrul negocierilor cu liderii separatisti de la Tiraspol.

continuare la: http://karadeniz-press.ro/kara/sua-si-germania-se-cer-jucatori-in-dosarul-transnistrean/

Leia Mais…

Aerul de Moldova face mai bine dosarul transnistrean, decat cel de Viena

Cea de-a doua runda de negocieri in dosarul transnistrean s-a finalizat, astazi, la Viena, fel cum ca la Dublin. Mai pe romaneste: Chisinaul si Tiraspolul nu au facut niciun progres. Au vorbit vorbe. Intr-un limbaj diplomatico-pompos, cele doua parti au pus la punct „principiile si procedurile unor negocieri formale”. Frumoasa exprimare! Daca la Dublin si Viena, cele doua parti nu facut mai nimic in practica, nu acelasi lucru se poate spune si despre intalnirile directe dintre Filat si Sevciuk, acolo unde cei doi au semnat recent,la Tiraspol, un document privind reluarea circulatiei trenurilor marfă pe segmentul transnistrean si ceva mai inainte au vorbit despre. Cert este ca intalniri dintre Filat si liderii separatisti, fie ca a fost Smirnov sau ca este Sevciuk, sunt mult mai productive. Acest lucru denota inca o data faptul ca acest asa-numit conflict este o treaba de bucatarie interna care fie poate rezolva dintre bilateral intre Chisinau si Tiraspol si nu are nevoie de atatia arbitrii si tusiei straini. Ca tot le place lor sa se intalneasca la meciuri de fotbal sau pe la concerte ale Larei Fabian!

vezi si: http://www.osce.org/cio/89752

Leia Mais…

„Ambasadorul Rusiei” la Moscova

UPDATE: Declaratiile lui Neguta contravin punctului de vedere al Chisinaului, spun mai multi politicieni

http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/115662-Declaratiile-ambasadorului-Republica-Moldova-la-Moscova-nu-corespund-pozitiei-Chisinaului-Corespondenta-Agerpres-.html


Cateva considerente legate de recenta iesire a ambasadorului Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguta, care pare a fi mai mult purtatorul de mesaj al lui Voronin decat cel al actualui presedintele, Nicolae Timofti, in ceea ce priveste stationarea trupelor straine pe teritoriul Moldovei. Dansul mai are si ceva considerente interesante legate si in cazul NATO, desi acest pas nu poate fi evitat in drumul spre UE. Cel putin asa o arata istoria in cazul statelor care au aderat la UE, cu toate ca Legea suprema a Republicii Moldova contine o prevedere expresa legata de neutralitatea tarii. Sa ne rezumam totusi numai la „pacificatorii” rusi care pazesc hotarul moldovenesc de separatistii si banditii de la Tiraspol. Materialul este scris pentru portalul dedicat romanilor din diaspora, ”Ecou Romanesc”:

„Ambasadorul Rusiei” la Moscova

„Ceaslovul” diplomaţiei defineşte ambasadorul ca fiind vocea unui şef de stat într-o altă ţară străină sau la un for internaţional. În cazul ambasadorului Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă, vorbim despre prima variantă. Chiar şi aşa, solul Chişinăului în capitala rusă a decis să ia în propriile mâini chestiuni militare legate de dosarul transnistrean şi să vorbească în nume propriu despre poziţia Republicii Moldova în această problemă. Repet, asta în condiţiile în care rolul său este să fie un purtător de mesaj al Preşedinţiei în ţara acreditară.

continua la http://www.ecouromanesc.info/editorialul-zilei/detalii/articol/ambasadorul-rusiei-la-moscova

Leia Mais…

O radiografie marca Agerpres asupra Republicii Moldova

Republica Moldova a marcat la 27 august 20 de ani de la proclamarea Independenţei. Marcată pe parcursul acestei perioade de un conflict secesionist, care a condus şi la o confruntare armată, distrugerea economiei şi un exod masiv al populaţiei, la două decenii de independenţă, Republica Moldova continuă să se afle în faţa mai multor provocări, precum instabilitatea politică, imposibilitatea soluţionării conflictului transnistrean, sau pauperizarea populaţiei. În acelaşi timp, Moldovei i se deschid şi noi orizonturi şi perspective prin apropierea continuă de Uniunea Europeană, posibilitatea obţinerii unui regim liberalizat de vize în următorii câţiva ani, precum şi a unui regim de comerţ liber cu comunitatea europeană.



Republica Moldova şi-a proclamat independenţa faţă de URSS, în care a fost înglobată forţat în 1940, în contextul unor ample mişcări similare în practic toate statele membre ale fostei Uniuni Sovietice. În Republica Moldova, acţiunile în acest sens au început la 3 iunie 1988, când a fost constituită Mişcarea de Eliberare Naţională. În februarie 1990 au loc primele alegeri democratice, în cadrul fostei URSS, în aprilie este votată hotărârea privind instituirea tricolorului ca drapel naţional, în iunie, parlamentul proclamă suveranitatea Republicii Moldova. La 27 august 1991, în centrul Chişinăului a fost convocată Marea Adunare Naţională, iar în aceeaşi zi a fost convocată şedinţa extraordinară a parlamentului, care a adoptat cu majoritatea absolută de voturi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

Primul eveniment care a marcat noul stat au fost mişcările separatiste. Una în sudul ţării, în Găgăuzia, regiune care şi-a autoproclamat republica şi a existat de facto până în anul 1994, când i-a fost acordat statutul de autonomie şi cea de-a doua, în regiunea de est a ţării - Transnistria. În anul 1992, în Transnistria, care este susţinută de facto de Rusia, a avut loc un conflict armat, care a durat câteva luni. Regiunea continuă să divizeze Republica Moldova, iar negocierile pentru reglementarea conflictului, la care participă UE, SUA, Rusia, Ucraina şi OSCE, nu au nici un rezultat. Mai mult, negocierile au intrat în impas la începutul anului 2006, iar decizia de reluare a acestora a fost luată doar la începutul lunii decembrie anul curent.

Totuşi, politicienii de la Chişinău sunt mai optimişti în privinţa dialogului cu Tiraspolul după 'alegerile prezidenţiale' nerecunoscute din regiune din luna decembrie, care au pus capăt 'epocii' lui Igor Smirnov care a condus-o mai bine de 20 de ani. Noul 'preşedinte' ales, Evgheni Şevciuk, un opozant al lui Smirnov, a anunţat că va liberaliza trecerea la frontiera nerecunoscută.

Evoluţia politică a Republicii Moldova a fost destul de spectaculoasă în cele două decenii de independenţă. De la un parlament care a votat independenţa, drapelul tricolor şi imnul de stat 'Deşteaptă-te române', la o conducere 'agrariană' formată din reprezentanţii fostei nomenclaturi comuniste, care vine la putere în anul 1994. În anul 1998, aceasta este înlocuită de o coaliţie de centru-dreapta, care, însă, suferă un eşec, iar în urma alegerilor anticipate din 2001 vine la putere Partidul Comuniştilor, de stânga, care se va menţine până în anul 2009, când este înlocuit de o nouă coaliţie de centru-dreapta - Alianţa pentru Integrare Europeană. De la proclamarea independenţei, în Republica Moldova au avut loc şapte scrutine parlamentare, dintre care trei anticipate şi trei în ultimii doi ani şi jumătate. În aceeaşi perioadă de timp, ţara a fost condusă de cinci preşedinţi, dintre care doi interimari şi opt premieri, dintre care cinci s-au aflat în funcţie mai puţin de doi ani.

La 20 de ani de independenţă, Republica Moldova continuă să se confrunte cu o criză identitară. Actualul teritoriu al ţării a făcut parte din Ţara Moldovei, până în anul 1812, când este ocupat de Imperiul Ţarist. În 1917, pe fundalul revoluţiei socialiste, este proclamată Republica Democratică Moldovenească, dar, la 27 martie 1918, legislativul acesteia - Sfatul Ţării - decide unirea cu România. În anul 1940, teritoriul este anexat de către fosta URSS, revine pentru o scurtă perioadă de timp României, între anii 1941-1944, în timpul celui de-al doilea război mondial, ca mai apoi să fie din nou ocupat de sovietici şi formată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Nordul şi sudul Basarabiei intră în componenţa Ucrainei, în schimb nou-formatei RSSM îi este acordată regiunea transnistreană. Pe parcursul ocupaţiei ţariste, dar în special a celei sovietice, aici au fost aduşi ruşi, precum şi alte minorităţi naţionale şi au fost stimulate căsătoriile mixte, astfel că în prezent circa 25% din populaţie nu vorbeşte limba de stat, care în constituţie se numeşte 'moldovenească', dar de fapt este identică limbii române. Astfel, majoritatea populaţiei aşa şi denumeşte limba pe care o vorbeşte - moldovenească, şi se autodefineşte drept 'moldoveni'. În acelaşi timp, o altă parte, în special fiind vorba de elita intelectuală, se consideră români şi vorbitori de limba română.

Unii cetăţeni ai ţării doresc în continuare unirea cu România, considerând Republica Moldova o parte a spaţiului românesc, în timp ce alţii şi-ar dori mai degrabă o uniune cu Rusia, sau chiar restabilirea Uniunii Sovietice. În acelaşi timp, numărul cetăţenilor care doresc integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană a scăzut de la 70% la mai puţin de 50% în ultima perioadă, în timp ce mai mulţi ar prefera Uniunea Euroasiatică. Aceste viziuni diferite divizează adesea societatea de la Chişinău, dar şi clasa politică. În Republica Moldova activează Partidul Naţional Liberal, care optează deschis pentru unirea cu România, dar şi formaţiuni politice rusofile, care promovează aderarea Republicii Moldova la Uniunea Rusia-Belarus, precum şi un partid care doreşte să obţină teritoriul Ţării Moldovei, pe care consideră că a fost luat ilegal de România. Pe pereţii şi zidurile din Chişinău pot fi văzute atât inscripţii ca 'Basarabia - pământ românesc', cât şi 'Kişinev, ruskii gorod' (Chişinău - oraş rusesc).

Migraţia masivă a populaţiei este o nouă problemă pentru Republica Moldova, dar care a constituit şi o salvare pentru sute de mii de oameni, care şi-au găsit un loc de muncă peste hotare, dar şi pentru sutele mii de rude, care au trăit din banii trimişi acasă de imigranţi. Fenomenul a început la mijlocul anilor 90, dar a luat amploare la începutul anilor 2000. Statisticile oficiale vorbesc de aproximativ 400.000 de oameni aflaţi peste hotare (ceea ce reprezintă 10% din populaţie, sau circa 30% din forţa de muncă), în timp ce statisticile neoficiale vorbesc de 600.000 sau chiar un milion de cetăţeni moldoveni care şi-au lăsat copiii fără supravegherea părinţilor, sau bătrânii fără sprijinul copiilor. Totuşi, doar în anul 2010, pe căi oficiale, în Republica Moldova au fost transferate circa 1,25 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproape un buget anual al ţării. În anul 2008, volumul banilor transmişi de imigranţii de peste hotare a depăşit 1,6 miliarde de dolari. Migraţia conduce şi la o problemă demografică, astfel că experţii prognozează reducerea populaţiei Republicii Moldova cu până la un milion, până în anul 2050.

Totodată, Republica Moldova se află şi în faţa unei provocări politice ce durează mai bine de doi ani, în care ţara nu are un preşedinte ales. Din anul 2009, au existat şase tentative eşuate de alegere a şefului statului, iar două parlamente au fost dizolvate pentru că nu au găsit o majoritate de 3/5 pentru alegerea preşedintelui. Actualul legislativ, ales la 28 noiembrie 2010, de asemenea nu a găsit o soluţie. Două tentative de alegere a preşedintelui au eşuat, iar parlamentul urmează să mai încerce o dată la 15 ianuarie. În caz de eşec, legislativul va fi dizolvat şi vor fi organizate din nou alegeri anticipate.

Indiferent de greutăţile prin care trece, Republica Moldova crede însă într-o perspectivă care este legată de integrarea în Uniunea Europeană. În ianuarie 2010 au început negocierile privind semnarea unui acord de asociere la UE, în prezent sunt purtate negocieri şi în privinţa liberalizării regimului de vize, iar la îmnceputul anului viitor urmează să demareze negocierile pentru crarea Zonei de liber schimb cu UE. Autorităţile şi-au anunţat drept obiective prioritare integrarea în Uniunea Europeană, democratizarea societăţii, asigurarea unei prese libere şi justiţii independente, creşterea economică, lichidarea sărăciei şi dezvoltarea socială. În pofida greutăţilor, ţara este privită ca 'o poveste de succes' în cadrul Parteneriatului Estic.

Leia Mais…

Precedentul maresalului Antonescu in Transnistria

Conform documentelor pastrate la Arhivele Nationale ale Romaniei, deportarea tiganilor din Romania in anii '40 in urma ordinulul maresalului Ion Antonescu s-a facut conform unui plan organizat si monitorizat indeaproape de institutiile statului. Date despre evolutia acestui proces se regasesc in documente intocmite de catre institutii precum Inspectoratul General de Politie, Inspectoratul General de Jandarmi, Prefectura Politiei Capitalei sau alte institutii de acest gen din tara.
Problema deportarii tiganilor a fost pusa pentru prima oara in discutie in februarie 1941. Aceasta nu se referea initial la deportarea acestora in Trans­nistria, ci scoaterea lor din Bucu­resti din cauza numarului ridicat de infractiuni comise. In sedinta Consiliului de Ministri din 7 februarie 1941, maresalul Ion Antonescu a vorbit despre scoaterea tiganilor din Bucuresti si mutarea lor in zone compacte din Baragan. Ulterior ocuparii de catre armata romana a teritoriului transnistrean, a fost pusa in practica ideea deportarii tiganilor in acest spatiu. Decizia oficiala prin care era reglementata punerea in practica a planului de evacuare a tiganilor a fost luata personal de Antonescu in mai 1942, dupa dobandirea Transnistriei, fapt ce a inlesnit deportarea acestora in afara granitelor tarii. Criteriul care a stat la baza acestui plan l-a constituit un recensamant realizat in graba la 25 mai 1942. Acest document impartea tiganii in doua categorii: "nomazi" si "stabili". In aceste doua clasificari erau inclusi tiganii care nu aveau mijloace financiare de sustinere si care nu aveau meserii precise, dar si recidivistii inchisi pentru diverse infractiuni.

continuarea la: http://www.ziua.net/display.php?data=2009-12-17&id=263232

Basarabia pamant tiganesc

Roman Konopliov, expert pentru Transnistria in cadrul Institutului pentru Strategie Nationala din Moscova, propune Rusiei sa sustina proiectul "Basarabia - pamant pentru romi", informeaza Agerpres. Institutul este condus de controversatul politolog Stanislav Belkovski (foto), care in anul 2004 a prezentat planul ce-i poarta numele, potrivit caruia Republica Moldova ar urma sa se uneasca treptat cu Romania, prin acordarea independentei Transnistriei. Konopliov considera ca o "Republica Moldoveneasca Transnistreana" ar deveni un centru de atractie pentru moldoveni, aceasta fiind practic singura tara ce recunoaste existenta unei natiuni ca "moldovenii". In opinia exper­tului rus este putin probabil ca cei aproxiamtiv un milion de moldoveni care s-au mutat in Rusia sa se intoarca in provincia romaneasca Moldova, deoarece acolo ei au locuri de munca, iar copiii lor merg la scoli rusesti. "Daca vor dori sa traiasca in cultura lor, ei vor putea merge in Transnistria, fiind siguri ca acolo va fi asa cum a fost candva in Moldova unita - alfabet chirilic, iar in casele vecine, fratii lor ortodocsi rusi si ucraineni", a mai adaugat acesta, subliniind faptul ca o Transnistrie multinationala va castiga recunoasterea internationala si va putea proteja pe deplin identitatea fiecarui grup etnic care locuieste pe malul stang al Nistrului. (Ioan Tudor)

continuare la: http://www.ziua.net/display.php?data=2009-12-17&id=263231

Leia Mais…

Marian Lupu vrea ca Romania sa propulseze Chisinaul in randul capitalelor europene

Propunerea Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) la fotoliul perzidential al Republicii Moldova, Marian Lupu, a acordat un interviu in exlusivitate agentiei de presa Inforusia in care oficialul de la Chisinau vorbeste despre necesitatea unei apropieri a Republicii Moldova de Romania in scopul sustinerii candidaturii acestei tari la aderarea in Uniunea Europeana. In papalel, Lupu a declarat ca dosarul transnistrean reprezinta una dintre prioritatile noului Executiv de la Chisinau si ca Republica Moldova opteaza pentru o rezolvare eficienta a acestui diferend in format 5 plus 2. In plan economic, Chisinau isi propune redresarea economiei cu sprijinul Fondului Monetar International (FMI), a Bancii Mondiale (BM), si a Uniunii Europene. Acesta a mai spus ca isi doreste parteneriate strategice cu Ucraina si Romania, dar si cu Federatia Rusa. Redam in continuare interviul realizat de agentia Inforusia:

Inforusia: Pe ce cale se indreapta R.Moldova dupa evacuarea democratica de la putere a regimului Voronin?

Marian Lupu: In rezultatul alegerilor parlamentare din 29 iulie recent, in Republica Moldova s-au creat premise reale pentru ca democratizarea societatii sa devina un fundament al europenizarii tarii. Moldova intra in perioada democratizarii reale a societatii, a edificarii unui stat de drept, in care toti cetatenii sa se bucure de drepturi si libertati depline, fara a fi afectati de procesele de pseudo-democratizare a societatii, rezultate din implicarea voluntarista a politicului in toate domeniile vietii sociale.
 
 
Inforusia: Daca se va reusi consolidarea actualei guvernari sub umbrela Aliantei pentru Integrare Europeana (inclusiv alegerea presedintelui), ce schimbari majore se intentioneaza in plan politic, economic, social?
Marian Lupu: Astazi, in Republica Moldova originea schimbarilor majore in plan politic, economic si social ar insemna... revenirea la normalitate. Ma refer aici, in primul rand, la detasarea neta de practicile monopolizarii resurselor statului pentru atingerea unor scopuri inguste de partid sau de clan. La scrutinul trecut, apropo, PDM a declarat ca interesul national porneste de la interesele fiecarui cetatean al Republicii Moldova. Promovarea reala a reformelor si gestionarea mai buna a proceselor de schimbare sociala si economica in cadrul unui efort asistat de partenerii nostri internationali – Fondul Monetar, Banca Mondiala, Uniunea Europeana etc. -, aceasta este solutia pentru relansarea unei economii cu adevarat libere, concurentiale. In acord cu acest obiectiv, actiunea trebuie sa fie consolidata prin promovarea reformelor si pe celelalte dimensiuni sociale, pentru a avea justitie independenta, presa libera, pentru a ridica cultura politica moldoveneasca s.a.m.d. Iar toate acestea necesita stabilitate politica in interior. Or, ne propunem sa aderam la UE, ceea ce inseamna ca nu mai ramane loc pentru practici si metode din trecut. Astazi, insa, mai observam anumite manevre de a panica opinia publica, sub pretextul unei posibile lipse de resurse pentru plata salariilor si a pensiilor s.a.m.d.
 
Inforusia: Ce sanse prevedeti Dvs. de solutionare a dosarului transnistrean?
Marian Lupu: Identificarea solutiei politice a diferendului transnistrean este una din prioritatile politicii externe si interne a Republicii Moldova. Aceasta a fost si una din preconditiile PDM de aderare la Alianta pentru Integrare Europeana. Identificarea de comun acord a unei formule viabile si relansarea discutiilor in formatul de negocieri 5+2 poate oferi solutia dorita. Pe plan intern, PDM pledeaza pentru un consens deplin al tuturor fortelor politice si al societatii civile in aceasta problema. Pe plan extern, este necesar sa fie asigurata continuitatea dialogului, si in formatul 5-2, si in cadrul unor negocieri bilaterale.
 
Relansarea economiei nationale pe un trend ascendent, cu oportunitati de dezvoltare reale pentru ambele maluri ale Nistrului, va contribui la apropierea partilor si va face mai atractiva ideea de reintegrare teritoriala a tarii.  Este necesara elaborarea si implementarea unor proiecte de dezvoltare economica care sa includa si raioanele din stanga Nistrului, de aceste date ale problemei urmand sa se tina cont chiar si atunci cand Republica Moldova negociaza acordarea de credite sau granturi straine. In toti acesti ani reintegrarea tarii a fost privita mai mult ca un proces mecanic de apropiere a celor doua maluri ale Nistrului, si mai putina atentie a fost acordata laturii socio-umane. Abordand acest subiect nu ne putem referi doar la teritoriu, ci, mai intai de toate, la oamenii care locuiesc in regiune, la problemele si grijile lor. Daca acest lucru va fi realizat in deplina masura de catre toti politicienii, indiferent pe ce mal al Nistrului s-ar afla ei,  ar deveni mult mai lesne de solutionat problemele existente.
 
Inforusia: Cum vedetia Dvs. evolutia relatiilor cu Rusia si Ucraina in eventualitatea in care veti ajunge seful statului moldovean?
Marian Lupu: Republica Moldova trebuie sa-si energizeze politica externa si sa faca mai multe pentru a aprofunda relatiile de prietenie cu vecinii sai – Romania si Ucraina, dar si cu Federatia Rusa, care ramane a fi un partener strategic al R.Moldova. Se impune la modul imperativ constientizarea faptului ca, pentru a nu abandona traseul european, Republica Moldova trebuie sa aiba relatii constructive nu doar in Vest, ci si cu Ucraina sau Federatia Rusa.  In mod cert, relatiile bilaterale cu aceste tari trebuie sa aiba la baza promovarea intereselor nationale ale Republicii Moldova, fara a fi admise derapari de la normele consfintite in Constitutie sau anumite cedari de conjunctura, indeosebi la capitolul suveranitatii si integritatii teritoriale a tarii noastre. Relatiile cu vecinii trebuie sa fie cladite temeinic, in baza unor interese sanatoase, dar nu pe o placa turnanta, schimbandu-se de la o guvernare la alta.
 
Inforusia: Dar relatiile cu CSI si UE?
Marian Lupu: Aspiratiile Chisinaului se indreapta catre Uniunea Europeana, admiterea in familia comunitatii europene reprezentand scopul final al politicii externe a tarii noastre. Acest deziderat national, de altfel, este acceptat de catre toate formatiunile politice reprezentative din R.Moldova, fie de la guvernare, fie din opozitie.
Cu referinta la dorinta de a ne integra in Europa si statutul de membru al CSI: nu exista o conditionare a aderarii R.Moldova la UE prin abandonarea CSI-ului si, prin abstractie, este cert faptul ca daca astazi R.Moldova ar abandona CSI-ul, aceasta nu inseamna ca miane neaparat vom fi admisi in UE. Statutul de membru al CSI ofera tarii noastre niste oportunitati clare, daca e sa tinem cont de faptul ca Moldova este prezenta deja in acest spatiu, iar tarile-membre ale Uniunii Europene isi doresc sa valorifice din plin aceasta piata.
Sper ca reformele interne dificile pe care le are de parcurs Republica Moldova pe calea aproprierii de Uniunea Europeana vor fi sustinute si de partenerii nostri europeni, care ne vor sprijini in oferirea catre Republica Moldova a unei perspective europene clare.
 
Inforusia: Ce avantaje, respectiv, dezavantaje a oferit R.Moldova presedintia CSI, inclusiv desfasurarea Summit-ului CSI sub umbrela noii guvernari?
Marian Lupu: Desfasurarea summit-ului CSI la Chisinau prezinta mai mult un avantaj, decat un dezavantaj. Chisinaul i-a gazduit pe presedintii tarilor care fac parte din partenerii externi strategici ai Republicii Moldova. Presedintia CSI, ca si prezenta noastra in aceasta structura, ofera anumite oportunitati tarii noastre, de care trebuie sa se tina cont in promovarea abila a intereselor noastre nationale.  In mod evident, CSI-ul este supus unor critici privind ineficienta si desuetudinea sa, dar, in acelasi timp, nu sunt de neglijat sansele de a promova interesele R.Moldova si in cadrul acestei Uniuni interstatale.
 
Inforusia: In timpul Summit-ului ati avut prilejul sa va intalniti cu presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev. Ce puteti sa ne spuneti despre aceasta intrevedere? Care este atitudinea Kremlinului fata de noua configuratie politica de la Chisinau?
Marian Lupu: Dupa 29 iulie, autoritatile ruse au avut mai multe interventii, in care si-au exprimat atitudinea fata de noua guvernare democratica a Republicii Moldova. Toate aceste declaratii au pornit de la recunoasterea transanta atat a noii guvernari, cat si a principiilor suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova.
In cadrul intalnirii cu presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, avuta loc in timpul Summit-ului de la Chisinau din 8-9 octombrie, au fost abordate mai multe aspecte ce tin de dezvoltarea relatiilor bilaterale ale tarilor noastre. Ulterior, mai multe voci au identificat niste semnificatii ascunse ale acestei intalniri. In definitiv, cred ca este de datoria fiecarui om politic responsabil din Republica Moldova sa valorifice orice oportunitate pentru a vorbi despre interesele tarii noastre, despre rolul si perspectivele ei in cadrul  relatiilor cu partenerii externi.
 
Inforusia: Care este atitudinea Dvs. in calitate de candidat la functia de presedinte al R.Moldova, fata de initiativa legislativa a Federatiei Ruse (Duma de Stat) de a implica, folosi armata rusa peste hotarele tarii pentru protejarea cetatenilor rusi? Cum este perceput in R.Moldova acest demers?
Marian Lupu: Acest subiect este viu dezbatut in spatiul public, uneori in termeni contrari. Conform acestui proiect legislativ, trupele ruse pot fi folosite in afara granitelor „pentru a respinge sau pentru a preveni o agresiune impotriva altui stat ori pentru a proteja cetatenii rusi de peste hotare“. Este evident ca adoptarea acestei legi de catre Moscova va conduce ca prerogativele actuale ale presedintelui Rusiei, conform carora acesta putea folosi unitati speciale ale armatei peste hotare, vor fi largite, ceea ce trezeste nelinistea anumitor parti. Cum fiece tara isi defineste independent politicile pe care le va urma, marile puteri ale lumii au optica lor asupra manierelor si parghiilor de a actiona intr-o situatie sau alta, pe plan national sau international. In mod cert, credem ca este important ca sub niciun pretext sa nu fie lezate drepturile unor terti subiecti internationali. In contextul initiativei legislative mentionate, credem ca Federatia Rusa isi va pastra calitatea de mare actor politic al lumii, devotat principiilor si normelor interactiunii democratice a tarilor de pe mapamond.
 
Inforusia: Care ar fi fagasul normal de relatii intre R.Moldova si Romania si cum se poate intra intr-o atmosfera de normalitate?
Marian Lupu: In Republica Moldova, spre regretul nostru comun, s-au luat multe masuri care nu foloseau nici intereselor nationale, nici, mai ales, cetatenilor sai. Precum, bunaoara, s-a intamplat la instituirea unui regim de limitare a calatoriilor pentru cetatenii din Romania, care a fost un demers abuziv si lipsit de sens. Este cert faptul ca Romania poate sa ajute enorm de mult la apropierea R. Moldova de UE, fara ca acest efort sa alimenteze ambitiile legate de proiecte ce tin de trecutul istoric si care nu au niciun viitor.
Ridicarea regimului de vize, semnarea Acordului privind micul trafic de frontiera, intensificarea raporturilor economice si derularea unor proiecte de interes mutual – acestia sunt primii pasi pentru a intra intr-o atmosfera de normalitate. Noi dorim ca Republica Moldova sa beneficieze din plin de avantajele de a fi vecin direct al Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva mobilitatii cetatenilor sai, care vor beneficia si vor contribui nemijlocit la consolidarea orientarii democratice, pro-europene  a tarii noastre.
 
Inforusia: Sunteti optimist in privinta noului curs din istoria R.Moldova si care sunt principalele dificultati, dar si principalele atu-uri? Ce posibilitati de rezerva exista pentru evitarea alegerilor anticipate in cazul refuzului comunistilor de a sustine candidatura Dvs. la presedintie?
Marian Lupu: Republica Moldova are de recuperat un handicap enorm, in primul rand de ordin economic, care face diferenta intre nivelul de trai al moldovenilor si cel al cetatenilor comunitatii europene. Pentru a redresa situatia, este necesara reluarea si afirmarea unui dialog constructiv cu partenerii externi ai Republicii Moldova, cu organizatiile finantatoare internationale, dar si mobilizarea resurselor interne pentru energizarea economiei. Iar aceasta presupune, intai de toate, existenta unei stabilitati politice interne, care ar permite elaborarea unor politici guvernamentale de durata.
Opinia publica din R.Moldova indica nedorinta cetatenilor de a se declansa alegeri parlamentare anticipate. Noi, Partidul Democrat din Moldova, depunem eforturi sustinute pentru a debloca criza institutionala. Au fost lansate mai multe invitatii la dialog PCRM-ului, dar nu a urmat vreun raspuns din partea acestuia. In fractiunea parlamentara a PCRM sunt multe persoane responsabile, carora nu le este straina soarta cetatenilor, a tarii, care inteleg ca alegerea sefului statului va debloca situatia de criza si va permite guvernarii sa adopte in regim de urgenta masurile necesare pentru combaterea efectelor recesiunii mondiale la nivel de tara, ceea ce, implicit, va conduce la imbunatatirea conditiilor de trai ale tuturor cetatenilor, inclusiv cei care au votat cu PCRM.

sursa: http://www.karadeniz-press.ro/kara/content/view/590/48/

vezi si http://inforusia.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=977:marian-lupu-romania-poate-sa-ajute-enorm-de-mult-la-apropierea-r-moldova-de-ue&catid=45:politica&Itemid=74

Leia Mais…

Dosarul transnistrean merge mai mult pe un 3+2, ca de' ... e criza si sunt reduceri

Luni, la sediul MAE, secretarul general al OSCE, Marc Perrin de Brichambau, a spus un lucru foarte interesant referitor la viitorul diferendului dintre Republica Moldova si autoproclamata republica separatista Transnistria. Oficialul OSCE a declarat ca formatul 5+2 este unul destul de greoi si care nu este cel mai fericit caz de functionalitate, motiv pentru care momentan discutiile se poarta in format 3+2. Acesta a motivat aceasta optiune prin "pozitiile retinute" ale unora dintre partile implicate, sugerand voalat (pentru cine avea urechi sa auda) ca ar fi vorba de Transnistria si Rusia.
"Va fi organizata o intalnire 3 plus 2 (fara R. Moldova si Transnistria - nota mea) la Viena, in doua zile. O intalnire in formatul 5 plus 2 s-ar putea dovedi un pic dificil de organizat atat de repede din cauza schimbarilor din Chisinau si din cauza pozitiei retinute a unora dintre partile implicate de a avea un angajament deplin in viitorul apropiat". Cu alte cuvinte, discutiile vor continua intr-o formula mai restransa si viitorul acestui dosar este inca in aer, departe de a fi rezolvat, din motive mai mult sau mai putin obiective. In realitate, niciuna dintre partile implicate, poate mai putin Moldova, nu doreste solutionarea acestui diferend care risca sa ramana in continuare un coflictul inghetat la granitele Romaniei si ale UE. Bineinteles ca, invataminte nu s-au tras foarte multe de la episodul razboiului deschis ruso-georgian de anul trecut provocat tot de un astfel de conflict inghetat nerezolvat la timp pe cale pe cale diplomatica. Ramane de vazut cum vor evolua aceste negocieri, cand noua conducere de la Chisinau a desfiintat ministerul care trebuia sa se ocupe de aceasta problema, transferand responsabilitatea acestui greu dosar in grija vicepremierul pentru Reintegrare, Victor Osipov, fost purtator de cuvant al Aliantei Moldova Noastra (AMN).

Leia Mais…

Moscova fara verdict pentru Chisinau

Ambasadorul Fede­ratiei Ruse la Chisinau, Valeri Kuzmin, a decla­rat ca in Republica Moldova jocurile po­litice nu sunt inca facute, motiv pentru care nu se stie inca dez­nodamantul rearan­jarilor in functii de conducere a niciuneia dintre figurile-cheie prezente in peisajul politic de peste Prut. Liberalii s-au pronuntat pentru o relatie pragmatica intre Rusia si Republica Moldova declarand totodata ca negocierile interne decurg intr-un sens pozitiv. "Rusia are o atitudine plina de respect fata de alegerea pe care au facut-o cetatenii din Republica Moldova. Este prea devreme sa spunem cine va fi la guvernare si cine va fi in opozitie", a declarat diplomatul rus, dupa intalnirea avuta miercuri seara cu liderii Partidului Liberal la sediul acestei formatiuni. Printre subiectele discutate cu reprezentantii liberali s-au aflat si chestiunea spinoasa a autoproclamatei republici separatiste Transnistria, pe care momentan Rusia nu este dispusa sa o abordeze in acest context politic inca tulbure de la Chisinau.

restul la: http://www.ziua.net/display.php?data=2009-08-07&id=256732

Leia Mais…

UE sta la masa cu indezirabilul Smirnov

Reprezentantul Bruxelles-ului pentru Moldova, Kalman Mizsei, legitimeaza regimul de la Tiraspol * El a participat la forumul economic organizat de liderul separatist, persona non grata in Uniunea Europeana

Reprezentantul UE pentru Republica Moldova, Kalman Miszei, a participat joi la un forum economic organizat in speranta atragerii investi­to­rilor straini, intalnire gazdu­ita de liderul separatist Igor Smirnov (foto) la Tiraspol, trans­mite agentia de presa rusa Ria Novostii. Partici­parea lui Kalman Mizsei la forumul economic de la Tiraspol a fost confirmata de biroul lui din Chisinau. Conform agentiei Ria Novostii, forumul a fost deschis printr-un discurs al lui Igor Smirnov, urmat de presedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Evghenii Sevciuk dupa care a luat cuvantul si reprezentantul Uniunii Europe­ne, Kalman Mizsei. Diplomatul european s-a facut remarcat in anul 2006, un raport de audit al ONU constatand o serie de fraude financiare in perioada in care Mizsei a fost reprezentantul ONU la Moscova.

De mana cu rusii

Primul Forum International al Investitiilor Straine in Transnis­tria s-a deschis joi la Tiraspol, capitala republicii separatiste transnistrene, in prezenta liderului Igor Smirnov. "Acest eveniment releva in mod particular importanta dezvoltarii noastre economice ca republica si este totodata o ocazie noua de a prezenta potentialul economic al tarii noastre in fata investitorilor straini", a declarat Smirnov la deschiderea forumului, citat de RIA Novosti. La aceasta mani­festare a mai fost prezent si reprezentantul Camerei de Comert si Industrie a Rusiei, Serghei Fomine.

Mizsei interzis

Pe data de 24 martie 2009, Kalman Mizsei a fost declarat de catre Igor Smirnov drept persona non grata pe teritoriul Transnistriei. Gestul Tiraspolului venea in replica la decizia Uniunii Europene de a mentine interdictia aplicata liderilor transnistreni de a mai calatori in spatiul comunitar. La data ostracizarii reprezen­tantului UE pentru Republica Moldova, Kalman Mizsei, Smirnov declara ca data intrarii in vigoare a acestei decizii nu este una fixa. Pe acelasi ton a continuat si pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vladimir Iastre­bceak, care a spus ca aceasta decizie nu este chiar o "sanctiu­ne", ci mai degraba o incercare de atragere a atentiei asupra masurilor similare impuse de UE si SUA impotriva autopro­clamatei republici transnistrene. El a precizat atunci ca aceasta politica ar intra in contradictie cu cea de restabilire a increderii pe Nistru. "Nu e posibil sa existe discutii despre masuri de incredere si, in acelasi timp, asemenea decizii", a spus Iastrebceak.

Acuzatiile UE

Uniunea Europeana a anuntat in februarie ca a prelungit pana la 27 februarie 2010 interdictia de a le fi acordate vize de intrare in tarile blocului european unui numar de 19 inalti responsabili din Transnistria, intre care autoproclamatul lider Igor Smirnov si cei doi fii ai sai. Oficialii de la Bruxelles au motivat decizia prin prisma faptului ca aceste persoane se fac direct responsabile pentru lipsa de progrese in reglementarea conflictului moldo-transnistrean si totodata sunt acuzate ca au orchestrat inchiderea in Transnistria a scolilor cu predare in limba romana.

Vezi articol la: http://www.ziua.net/display.php?data=2009-06-06&id=254194

Leia Mais…

UE: caut Parteneriat Estic cu sase doamne foste comuniste!

UE lanseaza astazi Parteneriatul Estic la Praga intr-un climat politic destul de nefavorabil unei astfel de initiative. Atat Rusia, cat si o buna parte a populatiei din cele sase state invitate a adera la acest program (Belarus, R. Moldova, Ucraina, Azerbaidjan, Armenia si Georgia) se arata destul de sceptice si iritate de interventia UE in zona traditionala de influenta a Moscovei, tinand cont ca toate cele sase state sunt foste republici sovitice, unde Moscova are un cuvant greu de spus. Pentru a-si arata solidaritatea fata de Rusia mai multi oficiali de rang inalt din tarile invitate precum presedintele Belarusului, Lukasenko, premierul ucraineanTimosenko sau presedintele Moldovei Voronin, nu vor fi prezenti la acest eveniment. Prin aceasta noua politica UE intentioneaza stimularea legaturilor politice si economice mai stranse cu statele invitate. Unele dintre acestea, cum ar fi cazul Ucrainei, doresc in proportii destul de mari o integrare mai degraba in Rusia decat in UE. Conform unui sondaj recent circa 42% dintre ucraineni ar dori o apropiere de Rusia. In schimb, Bruxellesul se gandeste la o politica lenta de integrare pe termen lung autoritatile din aceste state sunt preocupate de solutii la actualele crize interne cu care se confrunta aceste tari toate aflate intr-o faza destul de avansata de instabilitate politica si economica. O alta problema majora pentru UE ar fi ca aceste state sunt exportatoare de instabilitate ceea ce nu ar servi deloc intereselor UE. Asa ca punctul cheie ar recastigarii acestor vecini estici ar fi in primul rand asigurarea unui climat de stabilitate in regiune. Cam asta ar fi solutia in mare pentru abordarea statelor estice in cadrul acestui nou instrument al Parteneriatului de Est. O alta problema este suprapunerea politicilor UE pentru zona de rasarit. Din pacate, Parteneriatul Estic nu este chiar o masura complementara pentru Sinergia Marii Negre, o initativa a Romaniei in care Bucurestii si-au pus multa energie si resurse. Odata cu elaborarea Parteneriatului, Sinergia a fost trecuta in planul doi intrand intr-un con de umbra accentuat. In punct foarte important ar fi insistarea pe rezolvarea conflictelor inghetate, adevarate focare ce pot genera conflicte armate chiar la granita imediata a UE. Nu sunt putine. Georgia se confrunta cu separatismul cele doua provincii din nord, Abhazia si Osetia de Sud, Armenia isi disputa cu Azerbaidjanul provincia Nagorno-Karabah iar diferendul transnistrean dintre R. Moldova si autoproclamata republica Trasnistreana ar trebui sa dea batai de cap mai mari oficialilor de la Bruxelles. Poate asta ar trebui sa fie prioritatea numarul unu a UE pentru aceasta zona deoarece nu poti cladi ceva solid pe nisipuri miscatoare!

Leia Mais…

Smirnov intre renastere si alipire. Sau renastere prin alipire. Nici el nu mai stie!

Liderul separatist transnistrean Igor Smirnov vede ca unica solutionare a diferendului cu Republica Moldova numai alipirea la Federatia Rusa a autoproclamatei republici transnistrene. “Noi vom fi o regiune transnistreană a Rusiei”, a declarat Smirnov pentru cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, preluat de portalul Interlic.md. „Atunci multe se vor clarifica”, a adăugat Smirnov, fără a da prea multe amanunte despre ce anume. El a adaugat ca la recenta intalnire trilaterala de la Moscova, atat Chisinaul cat si Tiraspolul analizeaza posibilitatea normalizarii relatiilor dintre două state vecine si nu posibilitatea unirii celor doua maluri ale Nistrului. Smirnov vede situatia Transnistriei drept o perioada de “renastere”.

vezi si http://www.interlic.md/2009-03-23/smirnov-in-cur-nd-va-avea-loc-shedintza-consiliului-de-securitate-al-rusiei-privind-transnistria-shi-9180.html

Leia Mais…

Meci indecis la Moscova in rezolvarea diferendului transnistrean

Presa rusa se arata sceptica inaintea intalnirii trilaterale ce urmeaza sa aiba loc azi la Moscova intre Voronin, Smirnov si Medvedev. Sansele de reusita a unei solutionari sunt minime comenteaza ziare importante din Rusia. Principalele motive ale eventualului esec sunt puse pe seama pretentiilor mari pe care Voronin doreste sa le impuna. Moldova vrea garantii reale din partea Rusiei, Transnistria merge pe mana Moscovei iar Moscova urmareste resuscitarea memorandumului Kozak (planul unui stat moldovenesc asimetric). Se anunta din nou meci nul, dar sa vedem finalul. Revenim!


Planul Rusiei pentru reglementarea transnistreana risca sa fie compromis, intalnirea trilaterala Medvedev-Voronin-Smirnov de miercuri din capitala rusa avand putine sanse sa aduca rezultatele dorite de Moscova, scrie cotidianul rus Kommersant.
Daca Moldova insista asupra necesitatii unirii celor doua maluri ale Nistrului, putere din Transnistria doreste "un divort civilizat" definitiv, adauga ziarul rus. Situatia devine si mai complexa, noteaza Kommersant, avand in vedere faptul ca, in curand, Moldova va avea un nou presedinte.
Acelasi cotidian mai scrie ca Moscova a planificat aceasta intalnire in format trilateral inca de anul trecut si ca intrevederea trebuia sa se incheie cu "semnarea triumfala la Moscova a unui document-cadru privind principiile reunificarii Moldovei".
Potrivit Kommersant, realizarea cu succes a acestui proiect i-ar fi permis Rusiei sa-si intareasca influenta in regiune si, pe de alta parte, sa demonstreze Occidentului capacitatile sale de solutionare a conflictelor.
Pana saptamana trecuta, totul a mers conform planului - Igor Smirnov a declarat ca el a acceptat propunerea presedintelui rus de a se intalni cu Vladimir Voronin pe teritoriul rus. §i Voronin a confirmat ca va veni la Moscova. |nsa, cu o saptamana in urma, Vladimir Voronin a refuzat sa participe la aceste discutii, motivand ca nu este increzator in rezultatele unei astfel de intalniri. |n urma acestui refuz, Medvedev l-a sunat pe Voronin si l-a convins sa nu compromita intalnirea de la Moscova.
Ministerul rus de Externe indica marti ca nu detine inca informatii precise despre vizita lui Vladimir Voronin la Moscova. Abia in cursul serii, un comunicat al presedintiei de la Chisinau anunta vizita in Rusia a lui Voronin. "Conform intelegerii prealabile stabilite intre Vladimir Voronin si presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, seful statului moldovean va efectua la 18 martie o vizita de o zi la Moscova", indica un comunicat al presedintiei de la Chisinau, fara niciun fel de alte detalii.
Potrivit unor politicieni de la Chisinau, Voronin incearca sa obtina, dupa modelul presedintelui kargaz, un credit din partea Rusiei, in schimbul semnarii unei declaratii de pace. Dupa cum a declarat pentru Kommersant ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguta, Chisinaul a pregatit deja proiectul sau pentru o astfel de declaratie care sa fie adoptata la sfarsitul intrevederii trilaterale. "|n acest proiect exista puncte privind neutilizarea fortei de care partile implicate in conflict, despre demilitarizarea lor, restabilirea integritatii teritoriale a Moldovei in granitele existente in 1990 si statut special de drept pentru Transnsitria, cu largi imputerniciri", a indicat diplomatul moldovean. El a admis insa faptul ca varianta Chisinaului nu va fi acceptata.
Potrivit cotidianului Nezavisimaia Gazeta, in acest moment se incearca reanimarea planului rus de reglementare transnistreana din 2003, asa-numitul Memorandum Kozak, pe care presedintele moldovean a refuzat in ultima clipa sa-l semneze.

(via Agerpres)

Leia Mais…

Smirnov pe post de Scaraoski

Un site foarte amuzant. Il pui pe nenea Smirnov la treaba, nu gluma. Dictator, dictator da' face ce ii dicteaza populatiunea!

Joaca-te la http://www.diktator.md/ro/index.aspx

Leia Mais…

Liderii transnistreni dati in consemn la granitele UE

UE a decis luni prelungirea cu inca un an a interdictiilor de circulatie in spatiul tarilor membre pentru liderii din autoproclamata republica separatista Transnistria. Decizia, reinnoita pentru data 27 februarie 2010, afecteaza 19 dintre personajele principale de la Tiraspol in frunte cu autointitulatul presedinte Igor Smirnov si cei doi fii ai acestuia, potrivit Ria Novosti. Potrivit Bruxelles-ului, cele 19 persoane se fac direct vinovate de absenta progresului in reglementarea diferendului transnistrean precum si de inchiderea fortata a scolilor cu grafie latina din stanga Nistrului. Interdictiile de calatorie si tranzit au fost impuse pentru prima data liderilor regimului separatist de la Tiraspol la sfarsitul lunii februarie 2003 si acestea au fost innoite anual. In august 2004, interdictiile au fost extinse si la o serie de functionari ai regimului separatist. Pe lista oficialilor transnistreni carora le este refuzata intrarea in statele membre ale Uniunii figureaza, pe langa membrii familiei Smirnov, si fostul presedinte al pseudo-Legislativului regional, Grigori Maracuta, si cel al Securitatii, Vladimir Antiufeev.

Leia Mais…