Vizita lui Dmitri Rogozin la Chisinau si Tiraspol a fost destul de elocventa in ceea ce priveste atitudinea Rusiei fata de Republica Moldova si regiunea separatista transnistreana care sunt cantarite cu masuri diferite. Mai mult, intentiile Moscovei devin evidente in ceea ce priveste planurile de viitor pentru aceasta regiune si anume printr-o absorbtie lenta in cadrul Federatiei Ruse de care va fi legata ombilical in plan economic, militar si social. Practic, Transnistria va urma scenariul celor doua republici caucaziene Abhazia si Osetia de Sud care se afla de facto deja in componenta Rusiei. Cum toate drumurile duc mai nou la Moscova si cel al Tiraspolului pare sa se indrepte in aceasta directie in timp ce Chisinaul asista neputincios la o tentativa a Rusiei de a-si face ordine in propriul lagar. UE si SUA asista momentan impasibile la acest spectacol grotesc, unii din ticalosie si colaborationism, altii din „motive resetabile”.
pe larg in analiza de mai jos din „Curentul”: http://www.curentul.ro/2012/index.php/2012041871176/In-lume/Transnistria-urmeaza-modelul-abhazo-osetin-al-autonomiei-sub-protectoratul-Rusiei.html
miercuri, 18 aprilie 2012
Transnistria dupa Abhazia. Noile planuri ale Rusiei la 200 de ani dupa anexarea Basarabiei
sâmbătă, 14 aprilie 2012
Istoricul Florin Constantiniu a decis sa plece la Dumnezeu

Cu parere de rau, am aflat ca astazi profesorul Florin Constantiniu ne-a parasit acum in pragul Sfintelor sarbatori de Paste. Asa se intampla cu toti oamenii deosebiti, pleaca discret cand altii se gandesc la cele lumesti. Dumnezeu sa-l odihneasca pe domnul profesor Florin Constantiniu, cel care ne povestea la cursurile despre istoria relatiilor romano-sovietice cu un dar naratoric egal cu cel al lui Creanga. Acum imi vin in minte doar cuvintele dansului de acum circa trei ani de zile legate de Basarabia: “poate ca nu eu, poate ca nu multi dintre noi, dar unirea Romaniei cu Basarabia tot se face. Istoria isi are legile ei precise. Basarabia va fi in frontierele ei romanesti!”. Mereu m-am gandit la ce va fi dupa ce modelele mele profesorale din timpul studiilor superioare vor disparea. Oare se vor ridica cei noi la valoarea lor? Cert este ca nu a plecat numai un om, ci si un reper pedagogic si o mare valoare a neamului romanesc. Dumnezeu sa va odihneasca, domnule profesor!
vezi si:http://madalinecsutu.blogspot.com/search/label/Florin%20Constantiniu
foto: http://roncea.ro/
vezi opera aici: http://www.mediafax.ro/cultura-media/academicianul-florin-constantiniu-a-murit-la-varsta-de-79-de-ani-9524364
miercuri, 11 aprilie 2012
Bulgaria dupa Ucraina in Marea Neagra
Bulgaria incepe sa o ia pe urmele Ucrainei. Daca autoritatile de la Kiev construiau spitale, biblioteci si banci pe Insula Serpilor, bucata de pamant aflata cu cativa ani in urma in litigiu la Curtea Internatioala de Justitie de la Haga, acum vecinii de la sud de Dunare se apuca de prospectiuni in Marea Neagra, inclusiv in zona aflata in litigiu cu Romania din Marea Neagra. Este interesant cum se va solutiona si acest diferend. Cu asa vecini, cine mai are nevoie de... aliati!
stirea pe larg:http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/115828-Bulgaria-incepe-la-vara-prospectarea-pentru-gaze-si-petrol-in-Marea-Neagra-Corespondenta-Agerpres-.html
marți, 10 aprilie 2012
„Ambasadorul Rusiei” la Moscova
UPDATE: Declaratiile lui Neguta contravin punctului de vedere al Chisinaului, spun mai multi politicieni
http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/115662-Declaratiile-ambasadorului-Republica-Moldova-la-Moscova-nu-corespund-pozitiei-Chisinaului-Corespondenta-Agerpres-.html
Cateva considerente legate de recenta iesire a ambasadorului Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguta, care pare a fi mai mult purtatorul de mesaj al lui Voronin decat cel al actualui presedintele, Nicolae Timofti, in ceea ce priveste stationarea trupelor straine pe teritoriul Moldovei. Dansul mai are si ceva considerente interesante legate si in cazul NATO, desi acest pas nu poate fi evitat in drumul spre UE. Cel putin asa o arata istoria in cazul statelor care au aderat la UE, cu toate ca Legea suprema a Republicii Moldova contine o prevedere expresa legata de neutralitatea tarii. Sa ne rezumam totusi numai la „pacificatorii” rusi care pazesc hotarul moldovenesc de separatistii si banditii de la Tiraspol. Materialul este scris pentru portalul dedicat romanilor din diaspora, ”Ecou Romanesc”:
„Ambasadorul Rusiei” la Moscova
„Ceaslovul” diplomaţiei defineşte ambasadorul ca fiind vocea unui şef de stat într-o altă ţară străină sau la un for internaţional. În cazul ambasadorului Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă, vorbim despre prima variantă. Chiar şi aşa, solul Chişinăului în capitala rusă a decis să ia în propriile mâini chestiuni militare legate de dosarul transnistrean şi să vorbească în nume propriu despre poziţia Republicii Moldova în această problemă. Repet, asta în condiţiile în care rolul său este să fie un purtător de mesaj al Preşedinţiei în ţara acreditară.
continua la http://www.ecouromanesc.info/editorialul-zilei/detalii/articol/ambasadorul-rusiei-la-moscova
miercuri, 4 aprilie 2012
Desantul în coteț al lui Rogozin
Săptămâna trecută, vestea că Dmitri Rogozin ca va fi desantat la Chișinău, după un mandat de aproape patru ani la NATO, stârnea iritarea în rândul autorităților din Republica Moldova și uimire în rândul analiștilor care au încercat să descifreze cât mai bine această mutare a Moscovei. O enigmă care poate fi citită în mai multe chei, dar niciodată într-una „soft”. Nici nu este stilul Rusiei. Ar fi fost ceva anohttp://www.blogger.com/img/blank.gifrmal ca Rusia să trimită un om blajin și nu un războinic pe post de „peacemaker”.
Trimiterea lui Rogozin în acest spațiu poate fi interpretată ca o conexare a dosarului transnistrean cu amplasarea elementelor scutului antirachetă american pe teritoriul României, fapt condamnat vehement la Moscova. Nu întâmplător Rogozin a fost numit de președintele Dmitri Medvedev drept negociatorul Rusiei în problema apărării antirachetă în Europa. Imediat după semnarea semnarea acordului româno-americane pe scut, în decembrie 2011, Rogozin avertiza că românii au devenit cu această ocazie „ostaticii şi ţintele unui (eventual) atac de răzbunare”, fără ca măcar să aibă acces la tehnologiile americane”. A afirmație belicoasă în retorică deja obișnuită a vicepremierului rus.
continuare la: http://ecouromanesc.info/editorialul-zilei/detalii/articol/desantul-in-cotet-a-lui-rogozin
marți, 27 martie 2012
27 martie - sarbatoare pe ambele maluri ale Prutului
Mai multe manifestaţii culturale au fost organizate marţi la Chişinău cu ocazia împlinirii a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România de la 27 martie 1918. Institutul Cultural Român 'Mihai Eminescu' la Chişinău, Primăria municipiului Chişinău şi alte instituţii au organizat expoziţia 'Memoria ca formă de justiţie', ca un rezumat al represiunii comuniste din România. Expoziţia dezvăluie publicului din Republica Moldova un spectacol mut, dar dramatic, al suferinţei: 30 de panouri de fotografii ce arată soarta a zeci de mii de deţinuţi politici. 'Atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria poate fi o formă de justiţie. Sensul este că atâta timp cât nu ni se face dreptate, nu se recunosc toate crimele comunismului, ne facem dreptate făcându-le să fie cunoscute', a declarat Ana Blandiana, preşedintele Fundaţiei Academia Civică.
În opinia ambasadorului României la Chişinău, Marius Lazurca, această expoziţie lasă fără răspuns o întrebare care îi frământă pe românii de pe ambele maluri ale Prutului. 'Cum a fost posibil ca aceia care au înfăptuit Unirea să fie declaraţi trădători ai neamului, cum a fost posibil să fie încarceraţi, torturaţi, ucişi, zdrobiţi, cum a fost posibil ca istoria lor să fie ştearsă, alungată din memoria generaţiilor care au urmat?', s-a întrebat diplomatul.
Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918 a însemnat aducerea actualului teritoriu al Republicii Moldova mai aproape de Europa, a declarat primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă. 'Sperăm că, într-o bună zi, acest lucru va avea loc din nou şi Republica Moldova va fi din nou în marea familie europeană şi mai aproape de vatra sa românească', a menţionat el.
În cadrul manifestaţiilor dedicate Unirii, Dorin Chirtoacă a avut o întrevedere cu primarul de Alba Iulia, Mircea Hava. Cele două oraşe au semnat un acord de înfrăţire la 1 decembrie 2011. 'De fiecare dată când venim la Chişinău şi mergem pe bulevardul Alba Iulia, trăim aceleaşi sentimente de parcă am fi acasă. Legătură noastră e una de suflet. Tocmai de asta vom continua să susţinem proiectele începute la Chişinău', a declarat Mircea Hava.
Tot marţi, la Muzeul de Istorie şi Arheologie a Moldovei a fost organizat un seminar istoric având ca temă momentul 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România.
Manifestări dedicate Unirii au avut loc şi zilele trecute în mai multe localităţi Republica Moldova, inclusiv sub formă de marşuri şi manifestaţii stradale. La Chişinău, duminică, s-au înregistrat şi altercaţii cu reprezentanţii unui partid politic antiromânesc.
Unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918 este o dată controversată în Republica Moldova - pentru unii sărbătoare, pentru alţii zi a cotropirii teritoriului actualei Republici Moldova de către România. Această zi a fost marcată de scandaluri şi incidente timp de mai mulţi ani la rând, în timpul guvernării comuniste (2001-2009), când mai multe persoane, inclusiv cetăţeni români şi politicieni, au fost arestaţi. Data de 27 martie a fost însă marcată cu mai mult fast după 2010, odată cu venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană şi mai ales în acest an, când se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei la fostul Imperiu Rus.
Agerpres
luni, 9 ianuarie 2012
Exxon si OMV au inceput forarile in perimetrele romanesti ale Marii Negre
Daca in toamna anului trecut, guvernul roman dadea unda verde mai multor companii petroliere de talie mondiala sa inceapa forajul in Marea Neagra, acestea au trecut in sfarsit la treaba. Compania americana ExxonMobil si OMV Petrom (SNP) au inceput forajul de explorare in Marea Neagra, operatiunile având o durata estimata de aproximativ 90 de zile, a anuntat luni compania controlata de grupul austriac OMV. Guvernul a decis in octombrie 2011 ca firmele care deruleaza lucrari de foraje si prospectiuni submarine in platoul continental romanesc al Marii Negre sa fie scutite de obligatia de a obtine autorizatie de constructie, printre companiile care vor beneficia de aceasta decizie fiind OMV Petrom (SNP), Exxon si Lukoil. Domino-1 este prima sonda de explorare in ape de mare adâncime din sectorul romanesc al Marii Negre. Situata la 170 kilometri de tarm, in ape cu adâncimea de aproximativ 1.000 de metri, sonda va fi forata cu tehnologie de ultima generatie, potrivit unui comunicat al Petrom transmis luni Bursei. "impreuna cu partenerul nostru, ExxonMobil, dezvoltam un proiect unic pentru România. Explorarea in ape de mare adâncime implica riscuri investitionale mari si necesita investitii de mai multe sute de milioane de dolari, dar un eventual succes ar schimba fundamental perspectivele sectorului energetic romanesc", a declarat Johann Pleininger, membru al Directoratului Petrom, responsabil cu activitatea de explorare si productie. Exxon Mobil lucreaza printr-o filiala a companiei, ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EEPRL). Forajul va fi executat de catre vasul Deepwater Champion, care a sosit recent in apele românesti dupa finalizarea unui programul offshore din Turcia. "Apreciem eforturile depuse de autoritatile române pentru a sprijini progresul lucrarilor de explorare in Marea Neagra", a declarat in comunicat Ian Fischer, director general al EEPRL. La sfârsitul lunii iulie 2011, Guvernul a prelungit cu cinci ani perioada in care OMV Petrom are drept de explorare in perimetrul Neptun din bazinul Marii Negre. Decizia a fost luata dupa ce presedintele Traian Basescu si premierul Emil Boc au avut discutii cu reprezentantii celor doua companii si dupa ce sedinta de guvern s-a intrerupt pentru ca ministrii de resort sa redacteze actul normativ.
Investitii americane de 3-10 miliarde de dolari
Ian Fischer a declarat in luna august ca etapa de dezvoltare si productie a perimetrului petrolier Neptun din Marea Neagra ar putea inregistra costuri intre 3 si 10 miliarde dolari, daca faza de explorare se va incheia cu succes. Perioada in care OMV Petrom (SNP) are drept de explorare in perimetrul Neptun din bazinul Marii Negre a fost prelungita la finele lunii iulie, de catre Guvern, cu cinci ani. Petrom si Exxon au incheiat in 2008 o intelegere referitoare la explorarea in comun a potentialului de hidrocarburi a zonei de mare adâncime din perimetrul Neptun. OMV Petrom este listata la BVB si este controlata de grupul austriac de petrol si gaze OMV, care detine 51,01% din actiuni. Printre ceilalti actionari se numara Ministerul Economiei, cu 20,63% din titluri, si Fondul Proprietatea (FP) – 20,11%. in vara anului trecut, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a anuntat ca a acordat, prin licitatie, 20 de perimetre pentru explorare, dintre care cele cinci perimetre din Marea Neagra au fost câstigate de asocierile Lukoil Overseas-Vanco International, Melrose Resources-Petromar Resources si de compania Petro Ventures.
