Dunărea şi Marea Neagră - puncte strategice în promovarea României

Ziarul „Curentul“ a stat de vorbă, săptămâna aceasta, cu europarlamentarul PDL Sebastian Bodu, care ne-a precizat că activitatea sa de la Bruxelles este una intensă, menită să vină în întâmpinarea intereselor cetăţeanului român. El ne-a explicat că îndatoririle sale au un caracter destul de tehnic din prisma calităţii sale de vicepreşedinte al Comisiei juridice, organism care se ocupă de chestiunile juridice ale Legislativului european. Eurodeputatul român s-a aplecat şi asupra problemelor cauzate de vizele instituite de Canada pentru cetăţenii din România, dar şi a celor legate de subiecte cum ar fi integrarea Republicii Moldova în UE şi problema integrării romilor în comunităţile statelor europene. Vizavi de subiectul „Roşia Montană“, europarlamentarul român pledează pentru exploatarea minereurilor aurifere prin metoda cianurilor, considerând că, atât timp cât este folosită în conformitate cu legislaţia europeană, aceasta este una generatoare de venituri pentru statul român.

Domnule Bodu, care sunt priorităţile mandatului d-voastră şi cu ce iniţiative aţi venit în sprijinul cetăţeanului român în Parlamentul European?

Aş dori în primul rând să precizez că sunt vicepreşedinte al Comisiei juridice din Parlamentul European, iar comisia pe care o reprezint este una foarte tehnică, având atribuţii pe orizontală pentru toate celelalte comisii. Este foarte greu de spus care sunt priorităţile mele. Am avut priorităţi când făceam parte din Comisia economică, cea care s-a ocupat de criza financiară. În momentul de faţă, prioritatea mea este să îmi fac temele cât mai bine, în sensul că tot ce se realizează acolo (în Comisia juridică - n. red.) să fie foarte util pentru comisiile pe care le ajutăm, cum ar fi cea economică sau cea pentru protecţia consumatorului.

Aveţi anumite proiecte în derulare...

Da. Am cinci rapoarte, printre care unul care s-a şi votat pe conţinutul prospectului de emisiune de valori mobiliare la societăţile listate pe bursă. Un al doilea pe procedura divorţului, al treilea pe rezolvarea crizelor din sectorul bancar atunci când crizele sunt transfrontaliere şi sunt cauzate de caracterul multinaţional al băncilor. Al patrulea ar fi legat de modificarea Directivei 112 de modificare a TVA-ului şi modalităţii de facturare pe hârtie sau facturarea electronică. Această metoda din urmă ar elimina o parte din birocraţie şi costuri. Vedem că acum atenţia se concentrează tot mai mult pe eliminarea costurilor birocratice administrative. Noi, românii, ne-am obişnuit cu hârţogăraie, iar acestea sunt costuri care, la nivel de IMM, înseamnă foarte mult.

Ce părere aveţi despre proiectul Roşia Montană? Sunteţi în favoarea exploatării miniere a resurselor din această zonă sau pentru protejarea mediului şi a vestigiilor arheologice?

Vă mărturisesc sincer că, nefiind în Comisia de mediu, nu mă pricep foarte bine. Este un proiect iniţiat de trei eurodeputaţi maghiari, doi din Ungaria şi unul din România, care cere Comisiei Europene să interzică exploatarea minieră cu cianuri în Europa. Eu, ca membru al Comisiei juridice, studiind legislaţia, am văzut că exploatarea cu cianuri este o metodă care se foloseşte în toată lumea. Sunt doar două metode, iar exploatarea cu cianură este una dintre ele. Ea nu este periculoasă atât timp cât este folosită conform legii. În momentul în care abuzezi şi nu respecţi cerinţele legale, evident că este periculoasă, la fel cum este şi energia nucleară. Dacă nu faci treabă cum trebuie, poţi provoca o catastrofă naturală.

Totuşi, exista un precedent la Baia Mare

Nu putem spune totuşi că este un precedent. Despre accidentul de la Baia Mare nu putem spune că a fost o catastrofă ecologică. Ce se întâmplă acum în Golful Mexic sau ce s-a întâmplat la Cernobîl sunt catastrofe. Cel de la Baia Mare a fost un accident regretabil care s-a întâmplat acum circa 10 ani, când nici nu visam să fim în Uniunea Europeană. În momentul în care am intrat în UE şi aplicăm legislaţia europeană care prevede inclusiv posibilitatea exploatării zăcămintelor de aur cu cianuri. Dacă firma care exploatează respectă normele prevăzute în legislaţie privind exploatarea corectă, nu se va întampla nimic rău. Autorizaţia de mediu care trebuie emisă nu prevede decât respectarea legislaţiei în vigoare, practic o directivă europeană.

Roşia Montană rămâne totuşi un proiect foarte controversat...

Din păcate, cuvântul acesta, cianură, sună foarte rău. Vă pot spune că orice fel de exploatare poate fi periculoasă atât timp cât nu se respectă anumite norme, şi nu numai în exploatarea auriferă. Şi pe platformă, dacă nu sapi cum trebuie, poţi să distrugi solul şi poţi provoca accidente naturale.

Care sunt paşii pe care Republica Moldova trebuie să îi parcurgă spre UE şi dacă ne puteţi da un termen pentru integrare? Care sunt cele mai mari probleme ale lor?

Paşii sunt cei pe care trebuie să îi facă orice ţară candidată. Au probleme de finanţe publice foarte grave, au avut foarte mari probleme de corupţie în timpul guvernului comunist, iar acum se fac ceva paşi în sensul combaterii acestui fenomen. Trebuie implementat aquis-ul comunitar (legislaţia europeană - n. red.). Avantajul lor este că tot aquis-ul este deja tradus de la noi, iar noi ne-am oferit să îi ajutăm în acest sens. Comisia Europeană chiar a făcut o remarcă în sensul acesta, să le punem la dispoziţie acest lucru.

Cum este perceput la Bruxelles acest sprijin pe care noi îl oferim Republicii Moldova? Este perceput ca o promovare a intereselor noastre în zonă sau ca un sprijin pe care o ţară îl acordă vecinilor săi?

Nu, nimeni nu vede acest lucru ca pe o promovare a intereselor româneşti în zonă. Oricum guvernul comunist îşi depusese cererea de aderare doar ca să se afle în treabă. Nici nu aveau de gând aşa ceva. Era oricum ceva împotriva logicii lor de guvernare deoarece era incompatibil cu modul lor de guvernare şi aplicarea aquis-ul comunitar în vederea aderării la UE.

Ce părere aveţi despre Alianţa pentru Integrare Europeană de la guvernare, va mai ţine la viitoarele alegeri legislative?

Nu sunt un specialist în politică externă, dar mergând acolo am văzut că scopul principal, de a-i răsturna pe comunişti, a fost îndeplinit şi trebuie să recunosc că mi-e teamă ca micile disensiuni din interiorul coaliţiei să nu ducă la ruperea ei.

Ce credeţi că au însemnat cele două vizite la cel mai înalt nivel, şi mă refer aici la cea a preşedinţilor, atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova?

O dezgheţare a relaţiilor, evident. Acestea au fost absolut blocate pe timpul guvernării comuniste.

Care credeţi că ar fi cea mai bună politică pe care România ar putea să o promoveze vizavi de zona Mării Negre?

Avem câteva puncte strategice pe care încercăm să le promovăm. Unul este legat de Marea Neagră, iar cel de al doilea este legat de Strategia UE pentru Dunăre. Marea Neagră este locul intersectării intereselor mai multor ţări riverane, printre care şi state cu importante rezerve de gaze naturale şi petrol. Acesta ar putea fi un moment în care noi să obţinem nişte avantaje economice de pe urma calităţii de ţară riverană la Marea Neagră, care ne-ar putea ajuta în proiectele privind tranzitul de gaze naturale din această zonă.

vezi si:
http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010051043308/Interviu/Dunarea-si-Marea-Neagra-puncte-strategice-in-promovarea-Romaniei.html