Populismul bate filmul. Sau cum s-a speriat Dodon de simbolism

Am scris câteva rânduri despre sperietura trasă de Dodon și reacția sa pe măsură în cazul declrațiilor simbolice făcute de unii primari din R. Moldova în Anul Centenarului.

ANALIZĂ: CARE ESTE MIZA DECLARAȚIILOR SIMBOLICE DE UNIRE DIN R. MOLDOVA CU ROMÂNIA

Aniversarea de anul acesta a 159 de ani de la „Mica Unire” din 1859 a lui Alexandru Ioan Cuză a pornit un tăvălug ce ținea de mult să plece la vale în R. Moldova. Pe fundalul Centanului Unirii, aleșii locali din deja peste 11 localități din R. Moldova au semnat declarații de unire între Republica Moldova și România. 

Acest episod nu este doar unul singular, ci mai degrabă un cumul de consecințe din anii trecuți ai activităților unioniste, ce se suprapun acum pe o criză economică și administrativă profundă a R. Moldova.

Guvernările de tip medieval, sau mai simplul „cumetrism al puterii” de la Chișinău, au împins spre acest gest simbolic care este posibil să se propage rapid în tot mai multe localități din R. Moldova. Este pentru prima dată când o astfel de acțiune este votată în plan local și vine de jos în sus, punând o oarecare presiune pe mai marii zilei de la Chișinău.

Există două perspective care trebuie privite cu atenția: cea istorică și cea economică/sistemică. Din cea istorică argumentele sunt clare, iar cei care doresc unirea pot aduce atât argumente documentate, cât și unele de factură emoțională. Toate de ințeles și de acceptat.

Pentru „agnosticii” acestei soluții, aceștia încep să vină și ei în prima tabără din cauza nefuncționalității pe multe paliere a R. Moldova, precum combaterea corupției, nivelul de trai foarte scăzut, lipsa perspectivelor de dezvoltare pe termen mediu și lung.

UE îți dă, dar nu își bagă și în sac, iar lipsa de reforme concrete în domeniile-cheie funcționării unui stat democratic își face tot mai simțită prezența la Chișinău, acolo unde majoritatea cetățenilor cred că țara merge într-o direcție greșită.

Ofensiva lui Dodon

Primul care a reacționat a fost președintele Igor Dodon, care cu stângăcie a turnat foc pe gaz în această privință. Acesta a reacționat impulsiv și a amenințat că ca convoca Consiliul Suprem de Securitate și va chema toate structurile de forță ale R. Moldova să păzească „statalitatea”.

Continuare pe Karadeniz Press

Leia Mais…

Ce se mai aude dinspre Tiraspol - interviu cu expertul în securitate regională Rosian Vasiloi

Russians in Transnistria Remain Threat to Moldova

Moscow’s intensified troop movements and manoeuvres in the region of Transnistria are putting Moldova’s fragile security architecture at risk, a military expert says.

For Rosian Vasiloi, the numbers speak for themselves. “I’ve done an analysis for the last few years, and anyone can see that Russia held 48 military exercises in Transnistria in 2016, while last year the number jumped to about 150 … but my estimate is that in 2017 there were in fact 200 military manoeuvres,” he told BIRN.

More on Balkan Insight

Leia Mais…

2018 a început cu un premiu pentru activitatea din 2017. Sau ce se sfârșește bine, începe și mai bine

Anul 2018 a început bine pentru muncă din 2017. Premiul oferit de Comisia Europeană pentru reportajele/interviurile/anchetele din Iordania, Belgia, Macedonia, Ucraina și nu în ultimul rând R. Moldova, mă onorează.

Dacă în 2016 l-am ratat la mustață, uneori perseverența poate fi lozul câștigător.

Dar, probabil, mă obligă la și mai multă (dacă mai este loc?!) și în acest an pentru a veni cu materiale cel puțin la fel de interesante.

EvZ Moldova începe cu dreptul și acest an!

Leia Mais…

Despre o problemă mai mare decât trupele rusești de peste Nistru: Falling Birth Rate Threatens Moldova’s Future

"Moldova has a future!” So runs the optimistic slogan of the opposition pro-Russian Socialist Party, which is tipped to win the next parliamentary election, scheduled for later this year.

However, some demographic experts disagree. If current downward trends in the national birthrate are maintained, they warn, the country stands to lose up to 40 per cent of its current population of 3.5 million by 2050.

The average number of live births per 1,000 women has declined in Moldova by some 6 per cent in the last decade, from 1,720 in 2004 to 1,630, according to data drawn from the last census published by the National Institute of Statistics, BNS.

The phenomenon is blamed partly on the mass exodus of young people of child-bearing age, many of them under 30, to Russia, the European Union and elsewhere.

More and more women in Moldova are also now interested in having a career first, and only after that a family, specialists say.

"There is a tendency now among couples to have fewer children and have them at an older age, which obviously affects fertility,” Maxim Calaras, an obstetrician-gynecologist working at a private clinic in Chisinau, told BIRN.

Today, only 57.8 per cent of Moldova women are of childbearing age, defined as aged 16 to 49, which is down by around 7 per cent compared to 2004.

More on Balkan Insight

Leia Mais…

Moldova to Host Global Christian Right-Wing Congress

Moldova will host a gathering of conservative and anti-gay Christian groups called the World Congress of Families in September under the auspices of pro-Russian President Igor Dodon.

President Igor Dodon announced on Monday evening that Moldova will host in September the annual meeting of the World Congress of Families, a US-based umbrella organisation of international groups supporting conservative social values.

"We are bringing together people around the world to discuss the beauty of the family," Dodon said.

The World Congress of Families’ stances include defending traditional marriage, opposing abortion, and condemning anti-discrimination measures intended to protect people of all sexual orientations.

Speakers at the Congress usually blame the West for moral degradation and destroying the meaning of the traditional family.

The main sponsors of World Congress of Families are Konstantin Malofeyev and Vladimir Yakunin, two conservative Russian oligarchs with close ties to the Kremlin who finance Russia-friendly and Christian Orthodox initiatives in former Soviet countries and in the West.

Read more on Balkan Insight

Leia Mais…

Duma Slates Moldova's Ban on Russian TV Shows

Câteva considerente despre Rusia și reacțiile de la Moscova privind „legea anti-propagandă”, adoptată recent la Chișinău. Toate publicate pentru #BalkanInsight

Russia's parliament has accused Moldova of anti-Russian discrimination, over the new 'anti-propaganda' law that effectively bans Russian broadcasts in the country

Russia's State Duma on Thursday presented a draft declaration, accusing Moldova of "discrimination" against Russia media after Moldova's interim president Andrian Candu approved the government-backed "anti-propaganda" law designed to curb the Russian media presence in the former Soviet republic.

Russian deputies called the gesture a "new anti-Russian step" by Moldova's pro-Western government.

The law on the Amendment and Completion of the Audiovisual Code was promulgated on 10 January 2018 by acting President Candu.

The law forbids bans most television and radio programs not produced in the European Union, the US, or Canada, or by the states that have not ratified the European Convention on Transborder Television. Effectively, it hits Russian broadcasts.

Continue reading in Balkan Insight

Leia Mais…

ANALIZĂ// Ucraina și Rusia, din nou la cuțite pentru Donbas și Lugansk

Tensiunile dintre Kiev și Moscova intră într-o nouă fază a declarațiilor belicoase menite să suscite o atenție și mai mare asupra dezvoltărilor ce ar putea avea loc în regiune. Rada Supremă de la Kiev a adoptat, joi, o nouă lege controversată denumită „Legea reintegrării Donbasului” în care se stipulează că regiunile Doneţk și Luhansk aflate sub ocupaţie temporară "sunt recunoscute drept părți ale Ucrainei în care formațiuni armate ale Federației Ruse și administrația de ocupație rusească au stabilit şi exercită un control general".

De asemenea, Rusia este catalogată drept „stat agresor” în cadrul conflictului din estul Ucrainei și că anumite teritorii din regiunea Donbas sunt ocupate ilegal de către trupe regulate și fără însemne ale Rusiei.

Legea numărul 7.163 mai spune că Rusia este pe deplin responsabilă pentru asigurarea drepturilor omului în rândul populației civile ocupate și pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat pentru cei care locuiesc în teritoriile pe care Kremlinul le ocupă.

Poate cel mai nevralgic punct al legii votată de 280 de parlamentari, după numai trei zile de discuții și care nu a avut decât un amendament admis din 675, face referire la statului armatei ucrainene în regiune. Aceasta oferă bază legală forțelor armate ucrainene de-a lungul linie de front cu Donbas fără declararea legii legii marțiale.

Totuși, noua lege nu numește ostilitățile din Donbas un război împotriva Rusiei. În schimb, documentul se referă în mod repetat la "luarea de măsuri pentru asigurarea securității și apărării naționale și respingerea și descurajarea agresiunii armate a Federației Ruse în Donetsk și în regiunile Luhansk".

Conform legii, pentru exercitarea controlului asupra operaţiunii de respingere a agresiunii armate ruse, Kievul urmează să înfiinţeze un comandament operativ special al Forțelor Armate ale Ucraina.

Mai mult de atât, noua lege sporește prerogativele președintelui Petro Poroșenko. Astfel, șeful statului ucrainean va putea să stabilească granițele teritoriilor ocupate, termenii exacți ai operațiunilor militare și să definească limitele unei "zone sigure" adiacentă zonei de operațiuni militare.

Astfel, președintele va avea dreptul să folosească forțele armate, inclusiv pentru eliberarea teritoriilor din estul țării, fără aprobarea Parlamentului.

Acest lucru va putea oferi lui Poroșenko noi oportunități de redresare a imaginii sale extrem de scăzute în Ucraina, ținând cont că anul viitor, în Ucraina, vor avea loc alegeri atât prezidențiale, cât și parlamentare.

Prin noua lege, autortiățile de la Kiev vor recunoaște doar două documente emise pe teritoriul ocupat - certificate de naștere și deces.

Continuare pe Karadeniz Press

Leia Mais…

ANALIZĂ: Rusia bagă bățul Ucrainei prin gardul Crimeii

După schimbul de prizonieri, realizat înaintea Crăciunului pe stil vechi din 7 ianuarie 2018, Rusia caută să se apropie de Ucraina în termeni impuși, indezirabili pentru Kiev. Concesia făcută atunci de Moscova de a intermedia schimbul de prizonieri în autoritățile de la Kiev și separatiștii din estul Ucrainei a determinat Rusia să încerce marea cu degetul și să se apropie de Ucraina cu oferte pe care este puțin probabil că autoritățile de la Kiev să le accepte.

Șeful diplomației de la Moscova, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia respectă frontierele Ucrainei, dar numai cele stabilite după anexarea Crimeii de Rusia.

„Tratatele internaționale sunt importante, însă rămân treaba juriștilor (...) Continuăm să respectăm integritatea teritorială a Ucrainei în granițele constituite după referendumul din Crimeea și după reunificarea Crimeei cu Federația Rusă”, a adăugat ministrul rus.

Referendumul din martie 2014, nerecunoascut ca fiind valabil de comunitatea internațională, a aprobat alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia cu 96,6% din voturi.

Anterior declarațiilor lui Lavrov, deputatul partidului „Edinaia Rossia” de la putere (Rusia Unită -n.r.) pusese în discuție denunțarea Tratatului de prietenie, colaborare și parteneriat dintre cele două țări, pentru că în document ar trebui modificate prevederile referitoare la recunoașterea reciprocă a frontierelor, potrivit RIA Novosti.

Tăierea cordonului ombilical al Sevastopolului de Kiev

După instalarea în Crimeea cu ajutorul „omuleților verzi”, în fapt forțe militare de ocupație rusească fără însemne militare, Rusia a început administrarea acestui teritoriu anexat ilegal ca pe propria țară.

La început a fost instalată o administrație pro-moscovită, după care a început epurarea în rândul oricarei rezistențe. Cea mai șifonată a ieșit comunitatea tătarilor crimeeni din această procedură, iar liderii care s-au opus noul regim au fost constrânși să plece.

„A fost (invazia rusă din Crimeea)o acțiune de teroare împotriva locuitorilor, când bandiți mascați au spart case și au început să arunce femei și copii pe podea, iar copiii nu pot nici măcar nu au putut țipa din cauza fricii. Își acoperea fețele cu mâinile, pentru că totul se întâmplă la orele 5-6 dimineața. Aceasta este teroare, iar aceasta este o încercare de a reaminti evenimentele din 1944”, declara la finalul lui 2017, într-un interviu pentru agenția Ukrinform, șeful adjunct al Mejlisului poporului tatar din Crimeea, Ahtem Ciygoz.

La 11 septembrie 2014, așa-numita „Curte Supremă din Crimeea“ l-a condamnat pe Ahtem Ciygoz, la 8 ani de închisoare într-o colonie penală pentru că s-a opus deschis noii administrații de ocupație rusească din Crimeea.

Materialul scris de mine continuă pe Karadeniz Press

Leia Mais…