După schimbul de prizonieri, realizat
înaintea Crăciunului pe stil vechi din 7 ianuarie 2018,
Rusia caută să se apropie de Ucraina în
termeni impuși, indezirabili pentru Kiev. Concesia făcută atunci de Moscova de
a intermedia schimbul de prizonieri în autoritățile de la Kiev și
separatiștii din estul Ucrainei a determinat Rusia să încerce
marea cu degetul și să se apropie de Ucraina cu
oferte pe care este puțin probabil că autoritățile de la Kiev să
le accepte.
Șeful diplomației
de la Moscova, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia respectă
frontierele Ucrainei, dar numai cele stabilite după anexarea Crimeii
de Rusia.
„Tratatele internaționale sunt
importante, însă rămân treaba juriștilor (...) Continuăm să
respectăm integritatea teritorială a Ucrainei în granițele
constituite după referendumul din Crimeea și după reunificarea
Crimeei cu Federația Rusă”, a adăugat ministrul rus.
Referendumul din
martie 2014, nerecunoascut ca fiind valabil de comunitatea
internațională, a aprobat alipirea peninsulei ucrainene
Crimeea la Rusia cu 96,6% din
voturi.
Anterior declarațiilor
lui Lavrov, deputatul partidului „Edinaia Rossia” de la putere
(Rusia Unită -n.r.) pusese în discuție denunțarea Tratatului de
prietenie, colaborare și parteneriat dintre cele două țări,
pentru că în document ar trebui modificate prevederile referitoare
la recunoașterea reciprocă a frontierelor, potrivit RIA Novosti.
Tăierea cordonului ombilical al
Sevastopolului de Kiev
După instalarea în Crimeea cu
ajutorul „omuleților verzi”, în fapt forțe militare de
ocupație rusească fără însemne militare, Rusia a început
administrarea acestui teritoriu anexat ilegal ca pe propria țară.
La început a fost instalată o
administrație pro-moscovită, după care a început epurarea în
rândul oricarei rezistențe. Cea mai șifonată a ieșit comunitatea
tătarilor crimeeni din această procedură, iar liderii care s-au
opus noul regim au fost constrânși să plece.
„A fost (invazia
rusă din Crimeea)o acțiune de teroare împotriva
locuitorilor, când bandiți mascați au spart
case și au început să arunce femei și copii pe podea, iar
copiii nu pot nici măcar nu au putut țipa
din cauza fricii. Își acoperea
fețele cu mâinile, pentru că totul se întâmplă la orele
5-6 dimineața. Aceasta este teroare, iar
aceasta este o încercare de a reaminti evenimentele din 1944”,
declara la finalul lui 2017, într-un interviu pentru agenția
Ukrinform, șeful adjunct al Mejlisului poporului tatar din Crimeea,
Ahtem Ciygoz.
La 11 septembrie 2014,
așa-numita „Curte Supremă din Crimeea“ l-a condamnat pe Ahtem
Ciygoz, la 8 ani de închisoare într-o colonie penală pentru că
s-a opus deschis noii administrații de ocupație rusească din
Crimeea.
Leia Mais…