Furtună peste Prut: Republica Moldova, între România şi Rusia

În contextul frământărilor politice de la Chişinău, acolo unde Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) pare să se destrame sub spectrul certurilor tot mai intense şi frecvente dintre Marian Lupu (liderul Partidului Democrat şi propunerea iniţială a AIE pentru preluarea preşedinţiei) şi actualul premier, Vladimir Filat (liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova), situaţia ţării devine tot mai incertă. În cadrul acestor discuţii divergente apare şi preşedintele Parlamentului şi liderul interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu (preşedintele Partidului Liberal), al cărui decret privind declararea Zilei Ocupaţiei Sovietice a stârnit discordie în sânul Alianţei, precum şi un embargo economic ca măsură represivă din partea Moscovei, care s-a materializat în blocarea exporturilor de vin moldovenesc către Rusia, notează Stratfor, citată de Mediafax. Agenţia americană de analiză notează că R. Moldova ar putea deveni următoarea ţintă a Rusiei, subliniind că diviziunile din cadrul coaliţiei de guvernământ ar putea fi folosite de Rusia în scopul creşterii influenţei sale asupra Chişinăului. Stratfor scrie că Rusia este interesată în eliminarea elementelor proeuropene de peste Prut, în contextul în care discuţiile despre rezolvarea dosarului transnistrean au reînceput între Ucraina prorusă a lui Ianukovici şi Rusia condusă de preşedintele Dmitri Medvedev. În opinia analiştilor, România joacă un rol secundar în această bătălie care se prefigurează deasupra Chişinăului.

Inexactităţi analitice

Stratfor identifică două variante asupra cărora Rusia şi Ucraina şi-au dat mâna. Prima se referă la faptul că Rusia - cu ajutorul Ucrainei - s-ar putea implica în această problemă pe termen scurt în încercarea de a aduce Transnistria sub controlul Chişinăului. Cea de-a doua face referire la hegemonia Rusiei asupra Transnistriei printr-o divizare a Republicii Moldova, fără însă a controla efectiv Republica Moldova. În ecuaţia acestei divizări a Republicii Moldova pe care analiştii de la Stratfor încearcă s-o creioneze, România este văzută şi ea ca o ţară care urmăreşte controlul asupra Republicii Moldova. Ca explicaţie a acestei teorii este folosit incorect mesajul preşedintelui Băsescu, care ar fi declarat recent că România şi Republica Moldova se vor uni, fără a specifica faptul că liderul de la Cotroceni a mai adăugat că lucrul acesta se va face numai în cadrul Uniunii Europene şi nu va fi o „preluare ostilă“, aşa cum încearcă analiştii de la Stratfor să pună problema. Mai mult, aceştia consideră că România, după alegerile prezidenţiale din Rusia, urmează „o politică agresivă“ la adresa Republicii Moldova, iar Ucraina este, chipurile, forţată să mute în privinţa Transnistriei sub ameninţarea unor revolte ale românilor din Bucovina de Nord, teritoriu care aparţine astăzi Ucrainei. Mai mult, Stratfor concluzionează că politica Bucureştilor ar fi divizat cetăţenii de peste Prut între Ucraina şi România, care aleg ca teritoriul din dreapta Prutului să rămână independent. De asemenea, analiştii de la Stratfor susţin varianta că rezolvarea dosarului transnistrean depinde numai de interesele alianţei economice dintre Germania şi Rusia şi de cât de mult doreşte Moscova să îşi promoveze interesele la Chişinău, în coasta Uniunii Europene. Analiza Stratfor privind posibilitatea unui deranj al românilor din Bucovina de Nord, teritoriu care aparţine în prezent Ucrainei, reia o teză mai veche lansată la finele lunii iunie de către expertul internaţional James George Jatras, directorul adjunct al Institutului American din Ucraina, şi doctorul Serge Trifkovici, în cadrul unei mese rotunde desfăşurate la Kiev. Aceştia au susţinut atunci că preşedintele României iniţiază o nouă campanie pentru o posibilă anexare a teritoriilor Moldovei şi Ucrainei. „Modalitatea în care autorităţile de la Bucureşti au început să formuleze prezentările culturale, scopurile naţionale şi interesele de stat ale României face această ţară un vecin ostil şi potenţial periculos pentru Ucraina, Moldova şi alte ţări din vecinătate“, a afirmat atunci Trifkovic. Mai mult, aceasta conţine şi „teoriile moldovenismului“ primitiv formulate de comuniştii lui Voronin.

continuare la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010081147325/Actualitate/Furtuna-peste-Prut-Republica-Moldova-intre-Romania-si-Rusia.html