Consulul SUA in Romania, Jim Grey: "Românii pot vizita mai uşor Statele Unite"

O vizită turistică în SUA nu mai este de mult un vis pentru pentru românii care îşi permit acest lucru. Cu toate acestea, procedurile de obţinere a unei astfel de vize pot pune unele probleme pentru cei care doresc să păşească pe teritoriul Statelor Unite. Pentru a afla mai multe informaţii despre acest demers, ziarul „Curentul“ a avut plăcerea să discute despre chestiunea vizelor pentru SUA cu domnul consul general al Statelor Unite în România, Jim Grey, care ne-a explicat că mecanismul de obţinere a vizei este unul destul de simplu, dacă toţi paşii necesari sunt făcuţi în mod corect de cetăţenii care doresc să obţină fie o viză turistică, fie una de lucru.

Care sunt paşii concreţi pe care un cetăţean român care doreşte să viziteze teritoriul SUA trebuie să îi facă?

Americanii sunt încântaţi să-i primească pe români în SUA, la fel ca şi noi, Ambasada americană în România, suntem încântaţi să-i ajutăm pe români să primească viza. Primul pas pentru oricine doreşte să obţină viză este să verifice informaţiile detaliate, care sunt disponibile pe site-ul nostru oficial la adresa romania.usembassy.gov. Al doilea pas al procedurii este ca persoanele care aplică pentru vize să completeze formularul online. În al treilea rând, ei vor trebui să meargă la orice sucursală a Băncii Transilvania pentru a plăti taxele aferente, precum taxa consulară (MRV - Machine-Readable Visa) şi cea pentru codul PIN. Cel de al patrulea pas este ca solicitantul să sune la call-center şi să îşi stabilească o programare.

Cât trebuie să plătească un solicitant pentru aceste taxe?

Taxa consulară (MRV - Machine-Readable Visa) este echivalentul a 131 de dolari americani, iar taxa de PIN este de 11 dolari americani.

Pentru anul 2009, ne puteţi spune câte cereri au fost aprobate şi câte au fost respinse?

M-am uitat peste cifre şi sunt câteva categorii pe care trebuie să le discutăm. În total, au fost peste 36.000 de cereri din partea românilor, dar şi din partea unor alţi cetăţeni de pe teritoriul României, pentru că oricine poate aplica aici. Circa 75% dintre acestea au fost aprobate. Pentru cetăţenii români, la toate categoriile de vize, au fost înregistrate aproximativ 34.000 de cereri, iar 79% dintre acestea au fost aprobate. Pentru vizele turistice, am avut circa 25.000 de cereri şi circa 75% au fost aprobate.

Aveţi cumva şi cazuri de cetăţeni din Republica Moldova care au aplicat pentru vize în România?

Da, avem. Sunt cetăţeni străini care au rezidenţă aici, în România, şi care aplică. De exemplu, eu am prieteni aici care studiază medicina, de asemenea am prieteni din Nigeria sau Congo care învaţă şi lucrează în România. Este posibil ca o persoană care vizitează România să poată aplica pentru viză, deşi nu am recomanda asta, dar pentru cei care sunt rezidenţi aici, în România, nu văd nicio problemă.

Puteţi face o estimare a ratei de refuz pentru vize, va creşte sau va descreşte?

Odată cu trecerea timpului, eu sper să descrească. În prezent, rata de refuz ajunge la 25% pentru vizele turistice. Prin comparaţie, haideţi să privim cazul Poloniei, care a intrat în UE cu câţiva ani înaintea României. Şi acolo au fost aceleaşi probleme la început, după care, în câţiva ani, rata aceasta a devenit din ce în ce mai mică. Aş fi surprins dacă nu s-ar întâmpla acelaşi fenomen şi aici, în România. După trecerea crizei şi dezvoltarea economiei, acest scenariu mi se pare firesc şi pentru România.

Este Ungaria un model de intrare în programul „Visa Waiver“?

Da, ar putea fi. Pe parcusrul anilor, situaţia s-a îmbunătăţit şi rata refuzurilor a scăzut sub 10%, ceea ce înseamnă limita de intrare până în iunie 2009, iar după această dată, a revenit la 3%.

Pentru o ţară deja intrată în acest program, există posibilitatea ca aceasta, în cazul în care nu îndeplineşte anumite condiţii, să fie scoasă din el?

Da, este posibil. Este un program supravegheat de securitatea naţională (Home Land Security - n. red.) a SUA şi ei îi urmăresc perioridic, o dată la doi ani, pe toţi cei care se află în acest program. La un moment dat, Argentina a fost inclusă în program (Visa Waiver), dar apoi a fost scoasă din el. Situaţia s-a schimbat radical în Argentina, mai ales pe fondul crizei, dar şi a altor factori care au condus la excluderea acestei ţări din program. Argentinienii pot vizita în continuare SUA, dar pentru asta trebuie să obţină o viză.

Ce ne puteţi spune despre sistemul electronic de aplicare pentru vize. Din câte am înţeles, acest lucru va determina o prelucrare mai rapidă a cererii?

Da, aşa este. Este un instrument interesant şi mult mai rapid. Practic, nu mai este nevoie de hârtie, iar cei care aplică nu mai sunt nevoiţi să completeze pagini întregi. Totul se face acum electronic şi vreau să vă spun că programul este unul care sprijină mediul înconjurător, pentru că nu mai avem nevoie de hârtie. Formularele elctronice trebuie completate în limba engleză, dar România, ca şi alte câteva state-cheie, beneficiază de o traducere online a acestora.

De ce tocmai pentru România?

În primul rând pentru că avem un număr mare de solicitari aici, în România, iar ţara d-voastră este extrem de importantă pentru SUA.

Există cazuri în care românii care au solicitat vize turistice pentru SUA nu s-au mai întors şi au devenit emigranţi ilegali?

Nu am cifre exacte pe acestă chestiune, dar ştiu că există cazuri în care turiştii tind să stea peste termenul legal de 90 de zile. Tocmai de aceea este nevoie de implementarea actelor de identitate biometrice, pentru ca cei de la securitatea naţională să poată monitoriza mai precis aceste probleme. Atunci când cineva vine în SUA, prezintă la intrare aceste acte şi este înregistrat cu tot cu data de venire, amprente digitale etc., dar la plecare nu este nevoie decât să prezinte un card, operaţiune pe care unii totuşi nu o fac. Cred că securitatea naţionala ştie destul de bine care este situaţia cu aceşti turişti. Oricum, Congresul SUA este de părere că situaţia nu este atât de bine verificată cât ar trebui. Doar atunci când se vor implementa şi puncte de ieşire biometrice la plecarea din SUA, rata de refuz va reveni la 10%. Atunci, securitatea naţională împreună cu şefii Departamentului de Stat pot verifica într-adevăr cu acurateţe care este rata celor care au stat peste termenul legal. Revenind la întrebarea d-voastră despre câţi români sunt în această situaţie, să fiu sincer, nu ştiu.

Există o discuţie la nivel european dacă fiecare ţară a UE trebuie să negocieze problema vizelor de una singura cu SUA, sau UE, ca entitate, trebuie să poarte trative cu SUA în acest sens?

Problema vizelor este o chestiune legată de drept. În conformitate cu legea, această chestiune priveşte SUA şi statele individuale. Noi trebuie să lucrăm în concordanţă cu legea americană, aşa că nu mă pot pronunţa despre ce trebuie să facă UE, dar ştiu că, în acest moment, SUA nu poate negocia acest aspect decât cu fiecare stat în parte.

Credeţi că statul român trebuie să se implice mai mult pentru ca rata de refuz să fie micşorată. Cu ce instituţii ale statului român colaboraţi în acest sens?

Guvernul României ne-a ajutat foarte mult şi am lucrat bine împreună în ceea ce priveşte programul „Visa Waiver“. În urmă cu circa două săptămâni, ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein, şi ministrul român de externe, Teodor Baconschi, au avut o conferinţă de presă comună care practic a dat startul acestei campanii de informare pentru ca românii să poată şti care sunt modalităţile cele mai simple şi mai eficiente pentru a obţine cât mai facil această viză. Acest lucru este în interesul tuturor şi am făcut chiar şi un clip care este acum disponibil în reţeaua YouTube despre cele mai frecvente întrebări care se pun în legătură cu obţinerea acestei vize pentru cetăţenii români care aplică. Vrem ca toţi românii care doresc să călătorească în SUA, să ştie dacă se înscriu sau nu în acele cerinţe pentru viză. Să fim cinstiţi, 131 de dolari sunt destui bani şi nu dorim ca oamenii care nu au şanse să obţină acel punctaj să aplice degeaba. Vrem ca românii să vină în SUA, dar în acelaşi timp vrem să fie şi realişti. O parte a acestei ecuaţii este şi întrebarea dacă unii care au fost respinşi deja să aplice din nou. Cred că aceştia trebuie să îşi reevalueze bine situaţia. Vă spun că ofiţerii de la Ambasada SUA care se ocupă de această chestiune doresc să poată acorda cât mai multe vize, dar trebuie să o facă numai în conformitate cu legea. Această lege spune că dacă aplicantul nu zice nimic, trebuie să presupună că acel om intenţionează să rămână pe teritoriul SUA. Nu este neapărat ceva foarte rău, dar există un alt tip de viză pentru acest lucru. Să presupunem că vorbim despre un student sau un tânăr care se angajează pe poziţie de entry level sau care chiar nu are o slujbă, dar doreşte să călătorească în SUA. Ţinând cont că nu are venituri substanţiale, este foarte probabil ca el să dorească să meargă în SUA pentru mai mult de trei luni şi să muncească acolo. Dacă diplomaţii de la Consulat au vreo îndoială în privinţa asta, din păcate, este foarte probabil ca el să nu poată primi viză. Acum, ar trebui ca acest tânăr să aplice săptămâna viitoare în speranţa că şansele lui vor deveni mai bune? Probabil nu, dar poate peste 5-10 ani, acel tânăr va avea o slujbă stabilă, va avea familie sau o proprietate. Toate aceste ne vor indica faptul că are rădăcini puternice aici şi doreşte să vină în SUA să viziteze un prieten, să vadă Marele Canion sau să meargă la Disneyland. Este foarte probabil ca atunci să poată primi fără nicio problema viza.

Este mai simplă procedura de lucru în cazul vizei pentru muncă?

Există, de asemenea, acele programe pentru studenţi în care aceştia pot munci pe perioada vacanţei de vară. Mii de tineri au făcut deja acest lucru. Nu sunt neapărat slujbe extraordinare, cum ar fi, să zicem, manager de hotel, dar sunt slujbe normale, cum ar fi cele în care se ajută în bucătării, în mici restaurante etc. Cam aceastea sunt slujbele generate de oportunităţile de muncă pe timpul verii în SUA. Chiar am vizitat o cafenea din Washinton DC şi am auzit un accent familiar şi am întrebat atunci: „De unde sunteţi?“ şi mi s-a răspuns imediat: „Din România!“. Era un tânăr care venise în SUA prin programul „Work&Travel“. După cum vă spuneam, chiar încurajăm oamenii să se uite pe site-ul nostru şi să aplice pentru vize. De asemenea, emitem foarte multe vize pentru românii care aleg să muncească pentru companii de vase de croazieră. Dacă sunt calificaţi pentru o anumită poziţie, în astfel de cazuri, procedura este mult mai simplă.

Strângerea relaţiilor bilaterale din cadrul parteneriatul strategic SUA-România, şi mă refer aici la domeniul cooperării militare, se va reflecta cumva în obţinerea mai facilă de vize?

Aşa cum spuneam şi mai devreme, avem împreună cu România un parteneriat foarte puternic, care nu face decât să crească în intensitate. Decizia de achiziţionare de avioane F-16 şi programul de apărare antirachetă sunt doar câteva dovezi ale parteneriatului româno-american. Cu toate acestea, sfera militară a relaţiilor este diferită de Legea Imigraţiei, pentru că această lege se aplică tuturor ţărilor din lume. Cred că sunt chestiuni separate, iar dacă România va cumpăra F-16, este în interesul României să facă lucrul acesta. Congresul SUA nu a făcut nicio excepţie pentru nimeni în ceea ce priveşte vizele.

vezi si: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010042642747/Actualitate/-Romanii-pot-vizita-mai-usor-Statele-Unite.html