Republica Moldova a marcat la 27 august 20 de ani de la proclamarea Independenţei. Marcată pe parcursul acestei perioade de un conflict secesionist, care a condus şi la o confruntare armată, distrugerea economiei şi un exod masiv al populaţiei, la două decenii de independenţă, Republica Moldova continuă să se afle în faţa mai multor provocări, precum instabilitatea politică, imposibilitatea soluţionării conflictului transnistrean, sau pauperizarea populaţiei. În acelaşi timp, Moldovei i se deschid şi noi orizonturi şi perspective prin apropierea continuă de Uniunea Europeană, posibilitatea obţinerii unui regim liberalizat de vize în următorii câţiva ani, precum şi a unui regim de comerţ liber cu comunitatea europeană.
Republica Moldova şi-a proclamat independenţa faţă de URSS, în care a fost înglobată forţat în 1940, în contextul unor ample mişcări similare în practic toate statele membre ale fostei Uniuni Sovietice. În Republica Moldova, acţiunile în acest sens au început la 3 iunie 1988, când a fost constituită Mişcarea de Eliberare Naţională. În februarie 1990 au loc primele alegeri democratice, în cadrul fostei URSS, în aprilie este votată hotărârea privind instituirea tricolorului ca drapel naţional, în iunie, parlamentul proclamă suveranitatea Republicii Moldova. La 27 august 1991, în centrul Chişinăului a fost convocată Marea Adunare Naţională, iar în aceeaşi zi a fost convocată şedinţa extraordinară a parlamentului, care a adoptat cu majoritatea absolută de voturi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.
Primul eveniment care a marcat noul stat au fost mişcările separatiste. Una în sudul ţării, în Găgăuzia, regiune care şi-a autoproclamat republica şi a existat de facto până în anul 1994, când i-a fost acordat statutul de autonomie şi cea de-a doua, în regiunea de est a ţării - Transnistria. În anul 1992, în Transnistria, care este susţinută de facto de Rusia, a avut loc un conflict armat, care a durat câteva luni. Regiunea continuă să divizeze Republica Moldova, iar negocierile pentru reglementarea conflictului, la care participă UE, SUA, Rusia, Ucraina şi OSCE, nu au nici un rezultat. Mai mult, negocierile au intrat în impas la începutul anului 2006, iar decizia de reluare a acestora a fost luată doar la începutul lunii decembrie anul curent.
Totuşi, politicienii de la Chişinău sunt mai optimişti în privinţa dialogului cu Tiraspolul după 'alegerile prezidenţiale' nerecunoscute din regiune din luna decembrie, care au pus capăt 'epocii' lui Igor Smirnov care a condus-o mai bine de 20 de ani. Noul 'preşedinte' ales, Evgheni Şevciuk, un opozant al lui Smirnov, a anunţat că va liberaliza trecerea la frontiera nerecunoscută.
Evoluţia politică a Republicii Moldova a fost destul de spectaculoasă în cele două decenii de independenţă. De la un parlament care a votat independenţa, drapelul tricolor şi imnul de stat 'Deşteaptă-te române', la o conducere 'agrariană' formată din reprezentanţii fostei nomenclaturi comuniste, care vine la putere în anul 1994. În anul 1998, aceasta este înlocuită de o coaliţie de centru-dreapta, care, însă, suferă un eşec, iar în urma alegerilor anticipate din 2001 vine la putere Partidul Comuniştilor, de stânga, care se va menţine până în anul 2009, când este înlocuit de o nouă coaliţie de centru-dreapta - Alianţa pentru Integrare Europeană. De la proclamarea independenţei, în Republica Moldova au avut loc şapte scrutine parlamentare, dintre care trei anticipate şi trei în ultimii doi ani şi jumătate. În aceeaşi perioadă de timp, ţara a fost condusă de cinci preşedinţi, dintre care doi interimari şi opt premieri, dintre care cinci s-au aflat în funcţie mai puţin de doi ani.
La 20 de ani de independenţă, Republica Moldova continuă să se confrunte cu o criză identitară. Actualul teritoriu al ţării a făcut parte din Ţara Moldovei, până în anul 1812, când este ocupat de Imperiul Ţarist. În 1917, pe fundalul revoluţiei socialiste, este proclamată Republica Democratică Moldovenească, dar, la 27 martie 1918, legislativul acesteia - Sfatul Ţării - decide unirea cu România. În anul 1940, teritoriul este anexat de către fosta URSS, revine pentru o scurtă perioadă de timp României, între anii 1941-1944, în timpul celui de-al doilea război mondial, ca mai apoi să fie din nou ocupat de sovietici şi formată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.
Nordul şi sudul Basarabiei intră în componenţa Ucrainei, în schimb nou-formatei RSSM îi este acordată regiunea transnistreană. Pe parcursul ocupaţiei ţariste, dar în special a celei sovietice, aici au fost aduşi ruşi, precum şi alte minorităţi naţionale şi au fost stimulate căsătoriile mixte, astfel că în prezent circa 25% din populaţie nu vorbeşte limba de stat, care în constituţie se numeşte 'moldovenească', dar de fapt este identică limbii române. Astfel, majoritatea populaţiei aşa şi denumeşte limba pe care o vorbeşte - moldovenească, şi se autodefineşte drept 'moldoveni'. În acelaşi timp, o altă parte, în special fiind vorba de elita intelectuală, se consideră români şi vorbitori de limba română.
Unii cetăţeni ai ţării doresc în continuare unirea cu România, considerând Republica Moldova o parte a spaţiului românesc, în timp ce alţii şi-ar dori mai degrabă o uniune cu Rusia, sau chiar restabilirea Uniunii Sovietice. În acelaşi timp, numărul cetăţenilor care doresc integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană a scăzut de la 70% la mai puţin de 50% în ultima perioadă, în timp ce mai mulţi ar prefera Uniunea Euroasiatică. Aceste viziuni diferite divizează adesea societatea de la Chişinău, dar şi clasa politică. În Republica Moldova activează Partidul Naţional Liberal, care optează deschis pentru unirea cu România, dar şi formaţiuni politice rusofile, care promovează aderarea Republicii Moldova la Uniunea Rusia-Belarus, precum şi un partid care doreşte să obţină teritoriul Ţării Moldovei, pe care consideră că a fost luat ilegal de România. Pe pereţii şi zidurile din Chişinău pot fi văzute atât inscripţii ca 'Basarabia - pământ românesc', cât şi 'Kişinev, ruskii gorod' (Chişinău - oraş rusesc).
Migraţia masivă a populaţiei este o nouă problemă pentru Republica Moldova, dar care a constituit şi o salvare pentru sute de mii de oameni, care şi-au găsit un loc de muncă peste hotare, dar şi pentru sutele mii de rude, care au trăit din banii trimişi acasă de imigranţi. Fenomenul a început la mijlocul anilor 90, dar a luat amploare la începutul anilor 2000. Statisticile oficiale vorbesc de aproximativ 400.000 de oameni aflaţi peste hotare (ceea ce reprezintă 10% din populaţie, sau circa 30% din forţa de muncă), în timp ce statisticile neoficiale vorbesc de 600.000 sau chiar un milion de cetăţeni moldoveni care şi-au lăsat copiii fără supravegherea părinţilor, sau bătrânii fără sprijinul copiilor. Totuşi, doar în anul 2010, pe căi oficiale, în Republica Moldova au fost transferate circa 1,25 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproape un buget anual al ţării. În anul 2008, volumul banilor transmişi de imigranţii de peste hotare a depăşit 1,6 miliarde de dolari. Migraţia conduce şi la o problemă demografică, astfel că experţii prognozează reducerea populaţiei Republicii Moldova cu până la un milion, până în anul 2050.
Totodată, Republica Moldova se află şi în faţa unei provocări politice ce durează mai bine de doi ani, în care ţara nu are un preşedinte ales. Din anul 2009, au existat şase tentative eşuate de alegere a şefului statului, iar două parlamente au fost dizolvate pentru că nu au găsit o majoritate de 3/5 pentru alegerea preşedintelui. Actualul legislativ, ales la 28 noiembrie 2010, de asemenea nu a găsit o soluţie. Două tentative de alegere a preşedintelui au eşuat, iar parlamentul urmează să mai încerce o dată la 15 ianuarie. În caz de eşec, legislativul va fi dizolvat şi vor fi organizate din nou alegeri anticipate.
Indiferent de greutăţile prin care trece, Republica Moldova crede însă într-o perspectivă care este legată de integrarea în Uniunea Europeană. În ianuarie 2010 au început negocierile privind semnarea unui acord de asociere la UE, în prezent sunt purtate negocieri şi în privinţa liberalizării regimului de vize, iar la îmnceputul anului viitor urmează să demareze negocierile pentru crarea Zonei de liber schimb cu UE. Autorităţile şi-au anunţat drept obiective prioritare integrarea în Uniunea Europeană, democratizarea societăţii, asigurarea unei prese libere şi justiţii independente, creşterea economică, lichidarea sărăciei şi dezvoltarea socială. În pofida greutăţilor, ţara este privită ca 'o poveste de succes' în cadrul Parteneriatului Estic.
vineri, 30 decembrie 2011
O radiografie marca Agerpres asupra Republicii Moldova
joi, 1 decembrie 2011
Chisinaul are un nou radio - Radio Chisinau, un proiect al SRR
Radio România a lansat joi, la ora 14.00, Radio Chişinău, un proiect editorial al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), care oferă publicului din Republica Moldova programe radiofonice la standardele serviciului public de radio românesc.
Cu acest prilej, în premieră pentru radioul public românesc, ora exactă a fost dată, pentru toată România şi pentru toată Republica Moldova, de la Chişinău.
"Acest proiect al Radio România răspunde strategiei postului public de radio din România de a oferi programe şi conţinuturi radiofonice pentru auditoriul din Republica Moldova. Extinderea programelor Radio România pentru vorbitorii de limbă română (ascultători şi utilizatori de internet) de peste Prut va fi o contribuţie reală la informarea directă, corectă, echilibrată şi echidistantă a publicului moldovean şi la promovarea valorilor culturale, artistice şi lingvistice româneşti", spun reprezentanţii Radio România.
Într-un mesaj adresat cu această ocazie, preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat speranţa că Radio Chişinău, "prin calitatea programelor şi a emisiunilor de limbă română, va consolida profilul european al Republicii Moldova, promovând valorile care contribuie la binele nostru comun în Europa, adică pluralism, diversitate, performanţă, transparenţă, cooperare".
"Este un eveniment plin de încărcătură emoţională, chiar de Ziua Naţională a României, Societatea Română de Radio deschide, la Chişinău, Radio Chişinău, ceea ce are o simbolistică aparte. Simbolistica vine din faptul că pentru prima dată Societatea Română de Radio îşi deschide pe teritoriul Republicii Moldova un post de acoperire naţională pentru Republica Moldova, prin care îşi fixează ca obiectiv mai buna cunoaştere a românilor de pe cele două maluri ale Prutului, îşi propune să consolideze utilizarea limbii române în Republica Moldova şi, în acelaşi timp, care va fi o fereastră prin care cetăţenii Republicii Moldova pot privi către România. Nu în ultimul rând, aş spune că deschiderea activităţii postului Radio Chişinău chiar de Ziua Naţională a României înseamnă şi respectul nostru pentru românii care trăiesc în Republica Moldova. Dacă acest lucru poate fi o bucurie pentru românii din România, sunt convins că evenimentul se înscrie şi în lista bucuriilor, mai mici sau mai mari, pe care românii din Republica Moldova le au de Ziua Naţională. Am deplină încredere că lansarea postului Radio Chişinău, cel mai nou post al Radioului Public românesc, reprezintă şi o punte de legătură între românii de pretudindeni", a mai spus şeful statului român.
Sursa: NewsIn
marți, 19 iulie 2011
Inca un sfant roman, Arsenie Papacioc, a plecat la Dumenezu dupa un veac de bine
Părintele Arsenie Papacioc, teolog din "generaţia de aur", considerat unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei, a fost prigonit şi închis de comunişti, în ultimii 35 de ani din viaţă slujind în Mănăstirea Sfânta Maria din Techirghiol, unde va fi şi înmormântat. Părintele Arsenie Papacioc s-a născut în 15 august 1914, ca al şaptelea copil al părinţilor Stanca şi Vasile. Casa părintească se afla în satul Misleanu, comuna Perieţi din judeţul Ialomiţa. Numele civil al părintelui Arsenie a fost Anghel.
De mic, Anghel dovedeşte o memorie bogată şi o vie inteligenţă, de multe ori fiind premiant. Membru în cercul literar constituit în jurul revistei "Vraja", tânărul Anghel Papacioc are aptitudini atât intelectuale, cât şi fizice. La întrecerile interşcolare, organizate în Bucureşti, obţine locul I la viteză şi locul II la sărituri. După vârsta de douăzeci de ani, Anghel, care avea o evlavie deosebită, a avut intenţia de a intra ca frate la Mănăstirea Frăsinei din Vâlcea. Stareţul mănăstirii, părintele Simeon, l-a refuzat spunându-i: "Nu te pot primi, frate. Te văd că eşti niţel mai învăţat şi nu te pot pune la boi. Ce o să zică fraţii? Pe acesta îl ţii la cancelarie şi pe noi ne pui la greu?", arată documentele vremii.
Anghel Papacioc nu a renunţat la gândul său şi a mers la Mănăstirea Cozia, unde a fost primit în obştea monahilor. Tot acolo primeşte ascultarea de paraclisier şi predă educaţia civică elevilor. Deoarece vorbea copiilor despre Iisus Hristos, comuniştii din Râmnicu Vâlcea i-au interzis să mai propovăduiască celor mici învăţătura creştină. A fost nevoit să părăsească mănăstirea şi s-a retras la o moşie pe care călugării de la Cozia o aveau aproape de Caracal. Acolo a rămas un an şi jumătate, de unde a fost luat de părintele Gherasim Iscu, stareţul Mănăstirii Tismana. Acesta l-a ascuns la Ciclovina.
Mitropolitul de atunci al Olteniei, Firmilian, a aflat însă de cel care stătea la Cioclovina şi i-a propus postul de spiritual al Seminarului Teologic. Securitatea însă nu a aprobat acest gest al mitropolitului şi fratele Anghel a ajuns la Mănăstirea Sihăstria. Acolo a fost călugărit, la slujbă participând părintele Sofian Boghiu, părintele Benedict Ghiuş, iar naş de călugărie a fost părintele Petroniu Tănase. După ce a primit preoţia, părintele Arsenie a fost numit spiritual la Seminarul Monahal de la Neamţ. A urmat mutarea la Mănăstirea Slatina, unde a fost egumen. De aici a fost arestat şi dus la Suceava, ţinut în anchetă 90 de zile, bătut şi chinuit pentru acuzaţii fără nici un suport real. Arsenie Papacioc a stat mulţi ani în pustie cu părintele Cleopa.
După ani de detenţie, de interminabile anchete şi deplasări de la un penitenciar la altul, de la Vaslui, unde era un lagăr de muncă forţată, la temuta închisoare de la Aiud, părintele a fost eliberat şi i s-a permis să slujească la o parohie din Ardeal. De aici a ajuns, în 1976, la Mănăstirea Sfânta Maria din Techirghiol, unde a decedat marţi, la 96 de ani, şi unde îşi va găsi odihna de veci.
"Am fost al şaptelea copil la părinţi, născut în 1914, la 15 august, comuna Perieţi, satul Misleanu, judeţul Ialomiţa. Părinţii se numeau Vasile şi Stanca. Tata a fost agent sanitar peste şase sate şi a contribuit masiv la constructia Bisericii din sat. Mă cheamă Papacioc pentru că tatăl bunicului meu a fost preot în Macedonia, în nordul Greciei, şi de aici vine numele. Era aromân şi i s-a spus: «Popa cu cioc» - Papacioc. Dar la origine ne chema Albu. Şi bunicul meu a venit cu mii de oi din Macedonia şi s-a instalat pe Ialomiţa, unde era câmpie. Satele erau rare...", spunea părintele Arsenie Papacioc când vorbea despre el.
"M-am uitat la voi să vă văd figurile, doar, doar, în felul asta aş putea să vă văd şi inimile. Trebuie să zbori cu amândouă aripile, vertical, făra cea mai mică abatere. Pentru ceea ce a făcut Hristos pentru noi, nu e permisă nici cea mai mica abatere. Iar dacă se întâmplă, să fie fără voia noastră, să căutăm duhovnicul şi să ne dezlegăm. Pentru că nicio nenorocire nu înseamnă ceva, dacă credinţa rămâne în picioare. Cel mai mare câştig al Satanei este descurajarea noastră în urma unor căderi, slăbiciuni. Dragii mei, nu se ajunge să străbaţi distanţe decât pas cu pas, dar sigur. Vă cunoaşteţi după identitatea din buletin, dar nu vă cunoaşteţi inimile, posibilităţile", spunea frecvent părintele Arsenie Papacioc.
Sursa: Mediafax
luni, 4 aprilie 2011
joi, 27 ianuarie 2011
Dezinformare la Russia Today, "teleziune occidentala" dupa tipare rusesti. Presa romaneasca, din nou in colimator
„Noile mass-media din Republica Moldova sunt acuzate de încercarea de a manipula audienţa din punct de vedere politic. Criticii spun ca sponsorii romani influenţează conţinutul ştirilor publicate în ziare şi difuzate de posturilor de televiziune din Moldova, cu scopul unificării celor două ţări. Alţii sunt de părerea că este vorba doar de o diversificare a mass-mediei moldoveneşti. Presa din Moldova a suportat anumite schimbări în ultimul an, difuzând noi programe TV care prezintă opinii diferite. A devenit oare mass-media mai puternică şi mai liberă, după ani de dominaţie doar a câteva instituţii media?
Aşa ar putea părea la o privire superficială, dar potrivit jurnalistului online Vitaly Andrievsky, ideea unei renaşteri a presei este doar o iluzie.
“Atunci când site-ul meu a câştigat popularitate, unii oameni din Romînia m-au contactat şi s-au oferit să-mi acorde ajutor financiar”, a spus el. “În schimb însă mi-au cerut ca site-ul să sprijine reunificarea Republicii Moldova cu Romînia, idee respinsă de trei sferturi din populaţie”.
Înainte de 1945, Moldova a aparţinut Romîniei. După război a devenit parte a Uniunii Sovietice, apoi a câştigat independenţa după prăbuşirea URSS. De atunci, cu toate acestea, unii politicieni de la Bucureşti o doresc înapoi.
Andrievsky spune că aceştia utilizează mass-media ca o platformă, şi că cea mai mare parte a presei apărute recent este sponsorizată de Bucureşti. Una dintre cele mai recente apariţii pe piaţa media din Moldova este o publicaţie de calitate numită “Adevărul”, care este, de asemenea, numele unui cotidian naţional, lider pe piaţa din Romînia.
Prima ediţie a acestui ziar romînesc în Republica Moldova a avut unele articole tăioase. Astfel, se speculează că Moldova este o jucărie disputată de Bruxelles şi Moscova. De asemenea, ziarul se întreabă asupra deciziei FIFA de a acorda Rusiei dreptul de a găzdui Campionatul Mondial de Fotbal 2018.
Adevărul este primul ziar full-color din Moldova şi este publicat în limba romînă, şi nu în limba moldovenească. Redactorul-şef adjunct, Aureliu Cornescu, spune că acest lucru nu este un obstacol. “Şaptezeci şi cinci la sută dintre moldoveni vorbesc limba romînă”, a spus el. “Şi acesta este un fapt dovedit de către Academia de Ştiinţe. În plus, abordarea noastră echilibrată a ştirilor reprezintă ceva nou pentru această ţară”.
Politicienii din opoziţie cred că influenţa puternică exercitată de mass-media de la Bucuresti ar putea ameninţa suveranitatea Republicii Moldova.
“Campania declanşată în presa locală este construită în aşa fel încât procesul de reunificare este camuflat de aşa-zisa integrare europeană “, a spus deputatul Iurie Muntean.
Cei care promovează romînizarea Moldovei nu s-au sinchisit să uziteze de metode mai puţin ortodoxe, spune expertul politic Bogdan Ţârdea.
“Operatorii de cablu din Republica Moldova, care difuzează posturi de televiziune din Rusia, intercalează emisiuni în limba romînă printre cele ale canalelor tv ruseşti”, a spus Ţârdea. “Programele acestea propagă aspiraţia Bucureştiului de a întoarce Moldova în vechile hotare. Deci, se utilizează staţii ruseşti pentru a promova idei pe care Moscova nu le agreează”. Sondajele de opinie arată că numărul moldovenilor care doresc ca Moldova să se reunească cu Romînia s-a triplat în ultimele 12 luni, de la doar 5 la sută la 15 la sută. Este dificil de spus că această tendinţă este rezultatul campaniei din mass-media, dar cei care promovează reîntregirea văd presa ca un element cheie de a creşte influenţa lor”.
preluare de la: http://www.patriotism.md/?p=4933
marți, 18 ianuarie 2011
A murit autorul "Imnului golanilor", Cristian Paturca. Dumnezeu sa-l odihneasca!
Cristian Paţurcă, autorul "cântecelor golanilor" intonate de mii de oameni în timpul manifestaţiei din Piaţa Universităţii din 1990, a încetat din viaţă, marţi, el suferind de mai mult timp de tuberculoză.
Cristian Paţurcă a fost găsit decedat în garsoniera în care locuia cu chirie. Cel care l-a găsit a fost proprietarul locuinţei, a declarat, pentru MEDIAFAX, Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, din care Paţurcă făcea parte.
Cristian Paţurcă suferea de mai mult timp de tuberculoză, anul trecut fiind internat pentru tratament în Spitalul "Victor Babeş" din Capitală.
În decembrie 2007, Cristian Paţurcă a fost internat, în stare gravă, în secţia de Terapie Intensivă a Spitalului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Bucureşti. Paţurcă a fost adus atunci în stare gravă, în Secţia de Anestezie Terapie Intensivă a spitalului, cu hemoragie internă. Medicul care l-a îngrijit, Emilia Tăbăcaru, declara atunci că Paţurcă are tuberculoză pulmonară.
În 27 aprilie 2010, Cristian Paţurcă a primit Crucea Naţională "Serviciul Credincios - clasa a III-a", distincţie acordată acestuia de preşedintele Traian Băsescu la 20 de ani de la manifestaţia din Piaţa Universităţii.
Mediafax
miercuri, 12 ianuarie 2011
Cate ceva despre raporturile economice UE-China
Vicepremierul Republicii China, Li Keqiang, a incheiat o vizita de mai multe zile in trei dintre cele mai importante tari europene. Insotit de o delegatie de peste o suta de oameni de afaceri, demnitarul chinez a avut intalniri in Marea Britanie, Spania si Germania. Pe parcursul turneului au fost semnate contracte in valoare de aproape 20 de miliarde de euro, iar China si-a reafirmat sprijinul pentru economiile europene. Uniunea Europeana este cel mai important partener economic al Chinei. Importurile si exporturile intre cele doua parti sunt de aproape 500 de miliarde de euro anual. Totodata, Beijingul controleaza 7,3% din datoria UE, cifrata la aproximativ 8.600 miliarde de euro, iar schimburile comerciale dintre Germania si China sunt estimate la 130 miliarde de euro anual
Vicepremierul chinez, Li Keqiang, s-a intalnit cu unii dintre cei mai importanti lideri europeni. In Spania a avut intrevederi cu premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero si cu regele Juan Carlos, in Germania – cu cancelarul Angela Merkel, iar in Marea Britanie cu seful guvernului, David Cameron, si cu vicepremierul Nick Clegg.
Romania refuza China
A ne împrumuta de la China este o „trăsnaie”, mai ales că România are destui bani, a declarat recent presedintele roman Traian Băsescu la prima şedinţă din 2011 a Guvernului Boc. „Sper că miniştrii nu vor cădea în plasa unei poveşti de genul «să luăm nişte bani din China». Sigur, China este unul dintre marii noştri prieteni. Dar auzisem trăsnaia «un precautionary-agreement cu China». Măi, fraţilor, păi când ai un precautionary-agreement, se pun nişte condiţii. Unde vrem să ne întoarcem?”, a întrebat retoric liderul de la Cotroceni, răspunzând astfel ideii avansate de Sebastian Vlădescu.
Reamintim ca fostul ministru de Finanţe a evocat posibilitatea ca Romania să încheie un acord preventiv, de 3-4 miliarde euro, cu marea putere asiatică. Acordul urma să fie axat pe proiecte de investiţii, în viziunea lui Vlădescu, şi nu pe programe de reforme, ca înţelegerea cu FMI. Preşedintele român a respins însă categoric această sugestie. Mai mult, el a declarat, uitând perioada în care îi ameninţa pe cetăţeni că dacă nu prelungim acordul cu Fondul nu se vor putea plăti salariile şi pensiile, că ţara noastră nu are o problemă cu banii. „În momentul de faţă, avem neutilizaţi, repet, neutilizaţi, 4,1 miliarde de euro, credite angajate de la BEI, BERD, BIRD şi BDCE. Oameni buni, avem bani… Nu implementăm proiectele cu suficientă viteză… Ca să nu mai spun de 30 de miliarde, bani nerambursabili de la UE. Deci România n-are o problemă cu banii”, a subliniat Traian Băsescu, citat de Realitatea.net.
continuarea la: http://karadeniz-press.ro/kara/china-ia-cu-asalt-europa/
Postări
