marți, 3 februarie 2009

Romania bate Ucraina la Haga. Cea de-a 100-a decizie a CIJ, una istorica pentru Bucuresti

Romania a castigat aproape 80 la suta din zacamintele de hidrocarburi pe platforma continentala a Marii Negre din apropierea Insulei Serpilor, adica 70 miliarde metri cubi de gaze naturale si 12 milioane tone de petrol, a declarat, marti, agentul Romaniei la Haga, Bogdan Aurescu. "Romania a castigat, in urma deciziei Curtii Internationale de Justitie de la Haga, dreptul la o exploatare de 9.700 de kilometri patrati din platforma continentala a Marii Negre", a spus acesta. Hotararea pe care a pronuntat-o marti Curtea Internationala recunoaste jurisdictia suverana si drepturile suverane ale Romaniei de 9.730 de kilometri patrati, adica 79,34 la suta din zona in disputa cu Ucraina, de 12.000 de kilometri patrati. Decizia CIJ a vizat obtinerea unei linii echitabile, clare, care deschide accesul la resursele de hidrocarburi din platforma continentala a Marii Negre. Sentinta pronuntata marti de CIJ este una obligatorie, definitiva, direct aplicabila si executorie imediat, a adaugat Aurescu. Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) este autoritatea investita sa preia in administrare rezervele de hidrocarburi ale Romaniei, inclusiv cele ce s-ar afla pe platforma continentala a Marii Negre din apropierea Insulei Serpilor. ANRM, institutie aflata in subordinea Guvernului Romaniei, va putea concesiona zacamintele de hidrocarburi din zona, iar in prezent exista deja firme din domeniu interesante sa participe la eventuale licitatii, printre care si Romgaz si Petrom. Basescu lauda MAE Decizia Curtii Internationale de Justitie prin care a dat dreptate Romaniei in procesul cu Ucraina este un mare succes al Ministerului Afacerilor Externe, a declarat marti presedintele Traian Basescu. "Insula Serpilor este in disputa intre Romania si fosta Uniunea Sovietica si intre Romania si Ucraina de 42 de ani. Ucraina a dorit sa spuna ca Insula Serpilor este punct de la care sa se calculeze drepturile de exploatare pe Platoul Marii Negre. Curtea de la Haga a dat dreptate Romaniei si Insula Serpilor nu este punct de reper pentru calculul zonei de exploatare", a afirmat presedintele Basescu, in orasul Gyula, cu ocazia vizitei de stat de doua zile in Ungaria. Potrivit sefului statului, din cei peste 12.000 de kilometri patrati aflati in zona disputata, Romania poate exploata pe circa 9.700 de kilometri patrati, reprezentand 80% din suprafata, fiind in drepturile de exploatare ale statului roman. Aurescu multumit Solutia pronuntata marti de Curtea Internationala de Justitie de la Haga este "avantajoasa pentru Romania" si "o solutie echitabila, avantajoasa si pentru Ucraina", a declarat agentul Romaniei la CIJ, Bogdan Aurescu. Oficialul roman a subliniat ca linia de demarcatie trasata de CIJ "este clar mai avantajoasa", mai buna decat orice negociere pe care partea ucraineana a propus-o partii romane. Hotararea pe care a pronuntat-o marti CIJ recunoaste jurisdictia suverana si drepturile suverane ale Romaniei pe 9.700 de kilometri patrati, adica 79,34% din zona in disputa cu Ucraina in suprafata de 12.200 de kilometri patrati, a spus agentul Romaniei la CIJ. Decizia CIJ deschide accesul Romaniei la resursele de hidrocarburi din aceasta zona. Este vorba de 70 miliarde de metri cubi de gaz si de 12 milioane de tone de petrol. Sentinta pronuntata - prima intr-un caz contencios interstatal in care este implicata Romania - este definitiva, aplicabila imediat, nefiind necesare demersuri pe plan intern sau demersuri intre cele doua state. "Din acest moment, solutia Curtii exprima adevarul juridic in acest caz", a spus Bogdan Aurescu, apreciind ca decizia CIJ confirma munca pe care echipa Romaniei a depus-o in acesti ani si confirma in mare masura strategia pe care partea romana a adoptat-o in fata Curtii. Ucraina se multumeste cu 17 hectare de stanca Ucraina este multumita de decizia Curtii Internationale de Justitie privind delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive dintre Ucraina si Romania in Marea Neagra, a declarat, la Haga, ministrul adjunct de externe ucrainean Oleksandr Kupcisin, citat de agentia ucraineana Unian. "Este foarte important ca in relatiile ucraineano-romane a fost eliminata ultima problema",a afirmat diplomatul ucrainean. "Linia este un compromis, iar decizia Curtii este obligatorie pentru ambele parti", a mai declarat Oleksandr Kupcisin. Diplomatul ucrainean a subliniat ca este foarte importanta decizia Curtii, in conformitate cu care - in opinia sa - Insula Serpilor a fost recunoscuta drept insula cu teritoriul de mare de 12 mile marine. In acelasi timp, a recunoscut el, Insula Serpilor nu a fost considerata un punct de baza si, deci, nu poate avea ici un rol in largirea zonei economice exclusive a Ucrainei. Curtea Internationala de Justitie a decis marti ca ca Insula Serpilor nu poate fi considerata parte a coastelor Ucrainei in stabilirea liniei de delimitare a platoului continental si a zonelor exclusiv economice, precizeaza Unian. Diaconescu optimist Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, si-a exprimat speranta, marti, ca, odata cu pronuntarea deciziei in procesul dintre Romania si Ucraina privind delimitarea spatiilor maritime din Marea Neagra, va fi scoasa de pe agenda bilaterala a raporturilor romano-ucrainene o tema care trenase foarte mult. "In primul rand, se stinge un litigiu dintre tari vecine (Romania si Ucraina - n.r.), care dureaza de 42 de ani. In al doilea rand, se confirma faptul ca pozitia partii romane a fost intemeiata din punctul de vedere al dreptului international, cata vreme CIJ a dat o decizie care da castig de cauza partii romane in proportie de 80%, in conditiile in care 9.700 de kilometri patrati de mare teritoriala, platou continental, zona economica exclusiva revin tarii noastre", a spus Diaconescu, dupa pronuntarea deciziei CIJ. Seful diplomatiei romane a reiterat ca aceste decizii sunt definitive si executorii si a precizat ca, potrivit normelor de drept international, supravegherea aplicarii acestei hotarari revine Consiliului de Securitate al ONU. "Nu a existat niciun fel de moment in care o astfel de hotarare luata de Curtea de la Haga sa nu fie aplicata si respectata in litera si spiritul ei", a precizat Cristian Diaconescu. El a reiterat ca, in urma cu zece zile, in cursul vizitei la Kiev, a convenit cu oficialii ucraineni ca aceste decizii, fiind executorii, nu mai presupun comentarii ulterioare si sunt aplicate. Agerpres




INTERNATIONAL COURT OF JUSTICE Peace Palace, Carnegieplein 2, 2517 KJ The Hague, Netherlands Tel.: +31 (0)70 302 2323 Fax: +31 (0)70 364 9928 Website: www.icj-cij.org Press Release Unofficial No. 2009/9 3 February 2009


Maritime Delimitation in the Black Sea (Romania v. Ukraine) The Court establishes the single maritime boundary delimiting the continental shelf and exclusive economic zones of Romania and Ukraine THE HAGUE, 3 February 2009. The International Court of Justice (ICJ), the principal judicial organ of the United Nations, today rendered its Judgment in the case concerning Maritime Delimitation in the Black Sea (Romania v. Ukraine). In its Judgment, which is final, binding and without appeal, the Court unanimously “Decides that starting from Point 1, as agreed by the Parties in Article 1 of the 2003 State Border Régime Treaty, the line of the single maritime boundary delimiting the continental shelf and the exclusive economic zones of Romania and Ukraine in the Black Sea shall follow the 12-nautical-mile arc of the territorial sea of Ukraine around Serpents’ Island until Point 2 (with co-ordinates 45° 03' 18.5" N and 30° 09' 24.6" E) where the arc intersects with the line equidistant from Romania’s and Ukraine’s adjacent coasts. From Point 2 the boundary line shall follow the equidistance line through Points 3 (with co-ordinates 44° 46' 38.7" N and 30° 58' 37.3" E) and 4 (with co-ordinates 44° 44' 13.4" N and 31° 10' 27.7" E) until it reaches Point 5 (with co-ordinates 44° 02' 53.0" N and 31° 24' 35.0" E). From Point 5 the maritime boundary line shall continue along the line equidistant from the opposite coasts of Romania and Ukraine in a southerly direction starting at a geodetic azimuth of 185° 23' 54.5" until it reaches the area where the rights of third States may be affected.” Three of the nine sketch-maps included in the Judgment are attached to this press release: ⎯ Sketch-map No. 1: The maritime boundary lines claimed by Romania and Ukraine; ⎯ Sketch-map No. 5: The delimitation area as identified by the Court; ⎯ Sketch-map No. 9: Course of the maritime boundary as established by the Court in its Judgment. - 2 - Reasoning of the Court Preliminary legal questions The Court recalls that the dispute between Romania and Ukraine concerns the establishment of a single maritime boundary delimiting the continental shelf and exclusive economic zones between the two States in the Black Sea (paras. 17-19 of the Judgment). The Court notes that Romania has sought to found the Court’s jurisdiction on Article 36, paragraph 1, of the Statute of the Court and on the compromissory clause contained in paragraph 4 (h) of the Additional Agreement concluded pursuant to Article 2 of the Treaty on Good Neighbourliness and Co-operation of 2 June 1997. It follows from the text of the compromissory clause that two conditions have to be met before either of the Parties is entitled to submit the case to the Court. The first condition is that no delimitation agreement should have been concluded “in a reasonable period of time, but not later than 2 years” since the start of negotiations. No agreement was reached between the Parties in the six years during which the negotiations were held. The second condition is that the Treaty on the Régime of the State Border should have entered into force. The Court notes that this condition has also been fulfilled, the said Treaty having entered into force on 27 May 2004. However, it observes that the Parties differ as to the exact scope of the jurisdiction conferred upon the Court (para. 22). The Court points out that, contrary to what has been suggested by Ukraine, nothing hinders its jurisdiction from being exercised so that a segment of the line drawn may result in a delimitation between, on the one hand, the exclusive economic zone and the continental shelf of one State, and, on the other hand, the territorial sea of the other State at its seaward limit (para. 30). The Court then turns to the applicable law. It observes that, while the principles listed in subparagraphs 4 (a) to (e) of the Additional Agreement may apply to the extent that they are part of the relevant rules of international law, the principles of maritime delimitation to be applied by the Court in this case are determined by paragraph 1 of Articles 74 and 83 of the 1982 United Nations Convention on the Law of the Sea (UNCLOS) (para. 41). The existing maritime delimitation between the Parties The Court notes that the Parties disagree as to whether there already exists an agreed maritime boundary around Serpents’ Island for all purposes. They therefore disagree also on the starting-point of the delimitation to be effected by the Court. The Court states that to this end it must begin with “the determination of the starting-point of the delimitation as a function of the land boundary and territorial sea boundary as already determined by the Parties”. It concludes that “in 1949 it was agreed that from the point represented by border sign 1439 the boundary between Romania and the USSR would follow the 12-mile arc around Serpents’ Island, without any endpoint being specified”. It adds that “[u]nder Article 1 of the 2003 State Border Régime Treaty the endpoint of the State border between the Parties was fixed at the point of intersection where the territorial sea boundary of Romania meets that of Ukraine”, a point referred to by the Court as “Point 1” (para. 66). The Court next turns to the question of whether, as Romania claims, a boundary delimiting the exclusive economic zones and continental shelf beyond Point 1, and extending around Serpents’ Island, was established by the 1949 instruments (para. 69). It points out that paragraph 4 of Articles 74 and 83 of UNCLOS is relevant in this respect, since it provides that where there is an agreement in force between the States concerned, questions relating to the delimitation of the exclusive economic zone and the continental shelf “shall be determined in accordance with the provisions of that agreement” (para. 69). The Court notes that the 1949 instruments “make no reference to the exclusive economic zone or the continental shelf” (para. 70). It further observes that, while the 1997 Additional Agreement is the only agreement expressly dealing with - 3 - delimitation of the exclusive economic zone and the continental shelf, “[i]t does not establish a boundary but rather a process for arriving at one” (para. 70). The Court concludes that “the 1949 instruments related only to the demarcation of the State border between Romania and the USSR, which around Serpents’ Island followed the 12-mile limit of the territorial sea” (para. 76). Consequently, according to the Court, “there is no agreement in force between Romania and Ukraine delimiting between them the exclusive economic zone and the continental shelf” (para. 76). Relevant coasts The Court begins by pointing out that, from a legal point of view, the relevant coasts can play two roles in relation to the delimitation of the continental shelf and the exclusive economic zone: “First, it is necessary to identify the relevant coasts in order to determine what constitutes in the specific context of a case the overlapping claims to these zones. Second, the relevant coasts need to be ascertained in order to check, in the third and final stage of the delimitation process [see “Delimitation methodology” below], whether any disproportionality exists in the ratios of the coastal length of each State and the maritime areas falling either side of the delimitation line.” (Para. 78.) The Court notes that the Parties are in agreement that the whole Romanian coast constitutes the relevant coast for the purposes of delimitation. As a result, the length of the relevant coast of Romania is approximately 248 km (para. 88). The Court further notes that both Parties consider “the coast of the Crimean Peninsula between Cape Tarkhankut and Cape Sarych, as well as the Ukrainian coast from their common territorial boundary running for a short distance in a north and subsequently in a north-easterly direction until the Nistru/Dniester Firth (Romania designates this point as Point S) as the relevant Ukrainian coast”. It observes that their disagreement in this respect concerns the coast extending from that point until Cape Tarkhankut (para. 98). The Court takes the view that the coasts of Karkinits’ka Gulf do not form part of the relevant coast, since they do not project in the area to be delimited; the coastline of Yahorlyts’ka Gulf and Dnieper Firth is to be excluded for the same reason. However, the Court considers the sectors of the Ukrainian coast between Point S and Cape Tarkhankut to be relevant, as they generate projections which overlap with the maritime projections of the Romanian coast. As a result, the length of the relevant coast of Ukraine is approximately 705 km. The Court notes that “on the basis of its determination of what constitutes the relevant coasts, the ratio for the coastal lengths between Romania and Ukraine is approximately 1:2.8” (para. 104). Relevant maritime area The Court observes that the Parties hold different views as to whether the south-western and south-eastern “triangles” (as described in paragraphs 107 and 109) should be included in the relevant area. It notes that in both these triangles the maritime entitlements of Romania and Ukraine overlap. The Court finds that it is appropriate in the circumstances of this case to include both the south-western and the south-eastern triangles in its calculation of the relevant area (para. 114) (see sketch-map No. 5). - 4 - Delimitation methodology The Court sets out the delimitation methodology in the present case. It will begin by drawing a provisional equidistance line between the adjacent coasts of Romania and Ukraine, which will then continue as a median line between their opposite coasts. At the second stage, it will consider whether there are factors calling for the adjustment or shifting of the provisional equidistance line in order to achieve an equitable result (para. 120). Third, it will verify that the said line does not lead to an inequitable result by reason of any marked disproportion between the ratio of the respective coastal lengths and the ratio between the relevant maritime area of each State by reference to the delimitation line (para. 122). Establishment of the provisional equidistance line ⎯ Selection of base points The Court observes that its task is firstly to identify “the appropriate points on the Parties’ relevant coast or coasts which mark a significant change in the direction of the coast, in such a way that the geometrical figure formed by the line connecting all these points reflects the general direction of the coastline” (para. 127). After examining at length the characteristics of each base point relied upon by the Parties for the establishment of the provisional equidistance line, the Court decides to use the Sacalin Peninsula and the landward end of the Sulina dyke on the Romanian coast (para. 141), and Tsyganka Island, Cape Tarkhankut and Cape Khersones on the Ukrainian coast (para. 148). It considers it inappropriate to select any base points on Serpents’ Island (para. 149). Relevant circumstances ⎯ The presence of Serpents’ Island in the area of delimitation The Court recalls that, as its jurisprudence has indicated, it may on occasion decide not to take account of very small islands or decide not to give them their full potential entitlement to maritime zones, should such an approach have a disproportionate effect on the delimitation line under consideration (para. 185). It notes that all of the areas subject to delimitation in this case are located in the exclusive economic zone and the continental shelf generated by the mainland coasts of the Parties and are moreover within 200 nautical miles of Ukraine’s mainland coast. The Court observes that Serpents’ Island is situated approximately 20 nautical miles to the east of Ukraine’s mainland coast in the area of the Danube delta. Given this geographical configuration and in the context of the delimitation with Romania, any continental shelf and exclusive economic zone entitlements possibly generated by Serpents’ Island could not project further than the entitlements generated by Ukraine’s mainland coast because of the southern limit of the delimitation area as identified by the Court. Further, any possible entitlements generated by Serpents’ Island in an eastward direction are fully subsumed by the entitlements generated by the western and eastern mainland coasts of Ukraine itself. The Court also notes that Ukraine itself, even though it considered Serpents’ Island to fall under Article 121, paragraph 2, of UNCLOS, did not extend the relevant area beyond the limit generated by its mainland coast, as a consequence of the presence of Serpents’ Island in the area of delimitation. In the light of these factors, the Court concludes that the presence of Serpents’ Island does not call for an adjustment of the provisional equidistance line (para. 187). The Court further recalls that a 12-nautical-mile territorial sea was attributed to Serpents’ Island pursuant to agreements between the Parties. It concludes that, in the context of the present case, Serpents’ Island should have no effect on the delimitation in this case, other than that stemming from the role of the 12-nautical-mile arc of its territorial sea (para. 188). - 5 - ⎯ Other possible relevant circumstances Besides the presence of Serpents’ Island in the area of delimitation, the Court considers five other factors: the possible disproportion between lengths of coasts (paras. 158-168), the enclosed nature of the Black Sea and the delimitations already effected in the region (paras. 169-178), the conduct of the Parties (oil and gas concessions, fishing activities and naval patrols) (paras. 189-198), any cutting off effect (paras. 199-201) and certain security considerations of the Parties (paras. 202-204). However, the Court does not see in these various factors any reason that would justify the adjustment of the provisional equidistance line. The line of delimitation The delimitation line decided by the Court, for which neither the seaward end of the Sulina dyke nor Serpents’ Island is taken as a base point, therefore begins at Point 1 and follows the 12-nautical-mile arc around Serpents’ Island until it intersects with the line equidistant from Romania’s and Ukraine’s adjacent coasts; from there, it follows that line until it becomes affected by base points on the opposite coasts of Romania and Ukraine. From this turning point the delimitation line runs along the line equidistant from Romania’s and Ukraine’s opposite coasts (para. 206). The Court considers that the delimitation line follows the equidistance line in a southerly direction until the point beyond which the interests of third States may be affected (para. 209) (see sketch-map No. 9). The disproportionality test The Court checks finally that the result arrived at, so far as the envisaged delimitation line is concerned, does not lead to any significant disproportionality by reference to the respective coastal lengths and the apportionment of areas that ensue (para. 210). It indicates that this checking can only be approximate (para. 212). Noting that the ratio of the respective coastal lengths for Romania and Ukraine, as it has measured them, is approximately 1:2.8 and the ratio of the relevant area between Romania and Ukraine is approximately 1:2.1 (para. 215), the Court is not of the view that the line it has constructed requires any alteration (para. 216).


Composition of the Court The Court was composed as follows: President Higgins; Vice-President Al-Khasawneh; Judges Ranjeva, Shi, Koroma, Buergenthal, Owada, Tomka, Abraham, Keith, Sepúlveda-Amor, Bennouna, Skotnikov; Judges ad hoc Cot, Oxman; Registrar Couvreur. * A summary of the Judgment appears in the document “Summary No. 2009/2”. In addition, this press release, the summary and the full text of the Judgment can be found on the Court’s website (www.icj-cij.org) under “Cases”.

___________ Information Department: Messrs. Boris Heim and Maxime Schouppe, Information Officers (+31 (0)70 302 2337) Ms Joanne Moore, Assistant Information Officer (+31 (0)70 302 2394) Mrs. Barbara Dalsbaek, Administrative Assistant (+31 (0)70 302 2396) ___________ Annex to Press Release 2009/9 ⎯ Sketch-map No. 1: The maritime boundary lines claimed by Romania and Ukraine; ⎯ Sketch-map No. 5: The delimitation area as identified by the Court; ⎯ Sketch-map No. 9: Course of the maritime boundary as established by the Court in its Judgment.

Ukraine's claim CONSTANT,A Kalamits'ka Gulf Karkinits'ka Gulf Romania's claim Dnieper Firth Yahorlyts'ka Gulf The maritime boundary lines claimed by Romania and Ukraine UKRAINE River MOLDOVA ROMANIA TURKEY ISTANBUL Cape Midia Cape Khersones Cape Sarych UKRAINE Danube Mercator Projection WGS 84 (45° 30' N) This sketch-map, on which the coasts are presented in BULGARIA Cape Tarkhankut simplified form, has been prepared for illustrative purposes only. SEVASTOPOL B L A C K S E A Sacalin Peninsula Sketch-map No. 1: Serpents' Island Dniester Firth ODESSA Sulina Dyke Crimea Kalamits'ka Gulf CONSTANT,A Karkinits'ka Gulf UKRAINE Dnieper Firth UKRAINE MOLDOVA TURKEY ISTANBUL SEVASTOPOL Cape Sarych ROMANIA WGS 84 as identified by the Court Cape Khersones Sketch-map No. 5: Cape Tarkhankut B L A C K S E A


The delimitation area River Sulina Dyke Mercator Projection (45° 30' N) This sketch-map, on which the coasts are presented in Dniester Firth BULGARIA simplified form, has been prepared for illustrative purposes only. ODESSA Yahorlyts'ka Gulf Sacalin Peninsula Zaliznyy Port Serpents' Island Danube Cape Midia Crimea , WGS 84 Mercator Projection ISTANBUL Course of the maritime boundary (45° 30' N) CONSTANTA SEVASTOPOL Karkinits'ka Gulf Kalamits'ka Gulf 3 5 Sketch-map No. 9: 1 2 4 Dniester Firth ODESSA Crimea Yahorlyts'ka Gulf Dnieper Firth UKRAINE This sketch-map, on which the coasts are presented in ROMANIA BULGARIA Cape Tarkhankut MOLDOVA River UKRAINE Cape Sarych Danube TURKEY Cape Khersones simplified form, has been prepared for illustrative purposes only. B L A C K S E A Sacalin Peninsula Sulina Dyke Serpents' Island Cape Midia

http://www.icj-cij.org/docket/files/132/14985.pdf


Leia Mais…

luni, 2 februarie 2009

Miercuri vor avea loc in fata cladirii Guvernului noi proteste impotriva introducerii cipurilor biometrice

Miercuri, 4.02.2009, intre orele 12.30-14.30, va avea loc la Guvern, Piata Victoriei Nr 1, o noua manifestatie de protest la adresa introducerii cipurilor biometrice si aplicarii legii controlului electronic, fara nici o dezbatere publica si contrar drepturilor inalienabile prevazute de Constitutie.
Coalitia Impotriva Statului Politienesc a solicitat in acest interval o audienta la Guvern pentru a expune problematica, documentat, insotita de primele 10.000 de semnaturi olografe impotriva pasapoartelor biometrice si de cele 30.000 de semnaturi ale petitiilor on line.

Vezi mai multe la http://victor-roncea.blogspot.com/2009/02/protest-la-guvern-coalitia-impotriva.html

Leia Mais…

Basescu la Budapesta: “Romania este un stat suveran iar Tinutul Secuiesc nu va primi niciodata autonomie”

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Budapesta, că România nu va acorda niciodată autonomie Ţinutului Secuiesc deoarece, prin Constituţie, este definită ca un stat unitar suveran, în schimb susţine drepturile individuale ale minorităţilor. Întrebat de un jurnalist maghiar când va fi conferită autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, preşedintele Traian Băsescu a răspuns că termenul când acest lucru s-ar putea întâmpla este niciodată. "Acesta este niciodată, pentru că România este definită ca stat unitar suveran şi nu cred că vreun politician român ar avea o altă abordare decât Constituţia", a declarat preşedintele Traian Basescu la finalul unei întrevederi cu omologul său maghiar la Palatul prezidenţial din Budapesta. Şeful statului a subliniat faptul că România nu va accepta conceptul de drepturi colective pentru minorităţi, dar, în schimb, România susţine fără rezerve drepturile individuale. Băsescu a arătat că minorităţile recunoscute oficial în România au dreptul de a studia în limba maternă, de a-şi păstra cultura şi de a fi reprezentată politic în Parlament. Pe de altă parte, preşedintele Băsescu a declarat că este un "susţinător fervent" al sporirii autonomiei locale în mod egal pentru toţi cetăţenii României. "Eu consider că, în mod egal, toţi cetăţenii României, indiferent de naţionalitate, au nevoie de un grad ridicat de autonomie", a declarat preşedintele. La rândul său, preşedintele Ungariei a susţinut că relaţiile dintre România şi Ungaria sunt bune, dar acest fapt nu înseamnă că cele două state nu pot avea opinii diferite. Solyom a arătat că Ungaria nu pune la îndoială faptul că politica României în privinţa minorităţilor corespunde normelor europene. Preşedintele ungar a arătat că unele state europene precum Finlanda sau Spania recunosc drepturi colective pentru minorităţi, iar altele, ca şi România, susţin drepturile individuale. "În mod practic, autonomia culturală este recunoscută şi de România, diferenţa este că România nu o recunoaşte ca un drept colectiv, ci ca un drept individual", a arătat Solyom. Acesta a spus că este dreptul suveran al fiecărui stat de a recunoaşte sau nu principiul drepturilor colective, ceea ce nu înseamnă că Ungaria nu va continua să susţină autonomia teritorială a minorităţii maghiare din România în cadrul limitelor impuse de Constituţia română.

NewsIn

Presedintele Romaniei, Traian Basescu: “Incep prin a multumi domnului presedinte Laszlo Solyom pentru invitatia de a vizita Ungaria, Budapesta. Discutia cu domnul presedinte Laszlo Solyom a permis reluarea unor subiecte pe care le-am discutat si la Bucuresti, si la Odorheiu Secuiesc, si-o spun cu multa placere - intalnirea a prilejuit consolidarea relatiei la nivelul sefilor celor doua state. Practic, subiectele discutate au fost in totalitate prezentate de domnul presedinte Laszlo Solyom. Voi face doar cateva precizari, legate de punctul de vedere romanesc asupra unor subiecte abordate si, sigur, le voi prezenta asa cum ele au fost exprimate in discutia cu domnul presedinte.

In ceea ce priveste problematica minoritatilor, Romania apreciaza ca indeplineste toate standardele cerute de Uniunea Europeana in tratamentul pe care statul roman il aplica minoritatilor, subliniind in acelasi timp ca, desi inca sunt destule lucruri pe care va trebui sa le facem in timp pentru cele 19 minoritati oficial recunoscute in Romania, nu exista niciun document, nicio analiza care sa puna sub semnul intrebarii politica Romaniei fata de minoritati.

In ceea ce priveste finantarea cu bani publici a Universitatii private "Sapientia", am precizat ca finantarea procesului de educatie nu este posibila in universitati private din Romania, dar, in acelasi timp, orice universitate, privata sau de stat, poate participa la licitatii privind teme de cercetare finantate din bugetul de stat sau din bani europeni, aici fiind o buna oportunitate pentru Universitatea "Sapientia" sa acceseze finantari care provin de la stat. Dar nu este posibila finantarea procesului curent de educatie - nu numai la "Sapientia", ci la nicio universitate privata din Romania.

In ceea ce priveste proiectele energetice ale Europei, Romania sustine fara rezerve proiectul Nabucco, considerandu-l un proiect european asupra caruia Comisia Europeana trebuie sa se indrepte cu un mai puternic efort diplomatic si politic, pentru ca proiectul sa poata sa intre in executie cat mai rapid.

In acelasi timp, este extrem de important din punctul de vedere romanesc ca sistemele nationale de transport gaze sa fie interconectate, sens in care, la discutia pe care am avut-o cu presedintele Comisiei Europene, cu domnul Jose Manuel Durao Barroso, pe 12 ianuarie, am convenit ca una din conexiunile prioritare pentru aceasta regiune este conexiunea Arad-Szeged, dintre sistemul de transport gaze romanesc si cel ungar.

In discutia cu domnul presedinte Laszlo Solyom am subliniat nevoia ca europenii sa treaca de la afirmarea nevoii de abordari ecologice la actiuni practice, care sa demonstreze acest lucru, informandu-l pe domnul Presedinte ca punctul de vedere romanesc este ca va trebui sa exploatam mai eficient coridorul de transport Rin-Main-Dunare, exprimandu-mi speranta ca presedintia ungara din anul 2011 a Uniunii Europene va fi un moment in care un astfel de proiect va putea fi promovat cu maxima eficienta. Am facut o scurta trecere in revista din punctul de vedere al avantajelor transporturilor marfurilor de masa, in mod deosebit pe acest coridor de transport european Rin-Main-Dunare, dar si al avantajelor de a pune in valoare turismul in unele capitale, in orasele mari de pe parcursul Dunarii cu finalitate in superba Delta a Dunarii.

Acestea sunt cateva elemente pe care am dorit sa le exprim. Va multumesc!”

http://presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=9603&_PRID=

Leia Mais…

Kievul si Bucuresti la Ziua Judecatii de la Haga. Reactii din presa ucraineana

Romania are de partea sa faptul ca este membra UE, in procesul de la Haga pentru delimitarea platoului continental din jurul Insulei Serpilor, in care Curtea Internationala de Justitie va anunta marti o solutie, scrie cotidianul ucrainean Segodnia.

Cele doua tari sunt in conflict pentru a stabili daca aceasta este o insula sau doar o stanca, dar disputa nu se rezuma la termeni, ci la ceea ce presupun acestia: o insula are dreptul la ape teritoriale proprii, in timp ce o stanca nu, explica Segodnia. Nu apele teritoriale sunt insa fondul adevarat al disputei, ci zacamintele de gaz si petrol a caror existenta a fost confirmata in aceasta zona. "In cazul in care insula va fi recunoscuta drept stanca, cum cer romanii, ne vor lipsi de o parte considerabila din aceste bogatii", explica publicatia ucraineana. Romania este nemultumita de multi ani pentru faptul ca insula, care i-a apartinut pana in 1940, apartine in prezent Ucrainei, noteaza Segodnia, adaugand ca acest lucru este valabil si in privinta altor teritorii pierdute - Basarabia si Bucovina de Nord - asupra carora Bucurestiul nu emite pretentii oficiale, pentru ca sansele de a castiga o astfel de disputa in instantele internationale sunt egale cu zero. Si in cazul Insulei Serpilor, cazul construit de Romania este slab, considera Segodnia, furnizand mai multe argumente in sprijinul acestei afirmatii. Primul este cel de natura juridica. “Europa prefera sa pastreze un status quo”, afirma deputatul rus Serghei Markov. “Inviolabilitatea granitelor este consfintita in Acordurile de la Helsinki din 1975, iar in acest caz se pune problema revizuirii rezultatelor celui de-al Doilea Razboi Mondial, asupra carora Europa reactioneaza mai si mai dureros”, spune Markov.
Al doilea argument este unul istoric. "Romania a considerat timp o suta de ani Insula Serpilor drept insula si pentru Europa va fi mai simplu daca, si pe viitor, isi va pastra pozitia", considera deputatul ucrainean Andrei Skili, membru al partidului premierului Iulia Timosenko, si membru al Comisiei pentru relatii externe din Rada Suprema. Intr-adevar, scrie Segodnia, desi in prezent in documentele oficiale romanesti insula figureaza ca stanca, denumirea ei in limba romana este de Insula Serpilor. Un argument destul de puternic ce joaca impotriva Ucrainei este cel politic, scrie publicatia ucraineana. "Daca in perioada Uniunii Sovietice romanii nici nu puteau ridica aceasta problema, pozitia politica actuala a Ucrainei este slaba. In prezent, Ucraina nu are aliati in Europa, in timp ce Romania este stat membru al UE. Pe aceasta conteaza Bucurestiul", spune Serghei Markov, adaugand ca nu este exclus ca, din aceleasi considerente, Ucraina sa fie nevoita la concesii si in problema Deltei Dunarii. Mentionam ca Ucraina continua lucrarile la canalul Bastroe, in pofida avertismentelor internationale repetate. Unul dintre argumentele principale ale Romaniei la Haga a fost sa se prezinte ca victima a pactului Ribbentrop-Molotov, care a trecut Insula Serpilor in posesia URSS. Acest lucru este de natura sa aduca Romaniei sprijinul unor state precum Polonia si Letonia, Lituania si Estonia, care au fost afectate de acordul germano-sovietic, scrie publicatia ucraineana. Insa dupa razboi, in 1948, granita romano-sovietica a fost confirmata printr-un acord, despre care Bucurestiul sustine acum ca a fost semnat de guvernul pe care i-l impusese URSS. Instanta a decis deja ca apartenenta Insulei Serpilor nu reprezinta obiectul disputei, iar in ceea ce priveste agumentul partii romane privind modificarea statutului de insula in stanca, acesta este slab, conchide publicatia ucraineana.

NewsIn Agerpres

Leia Mais…

MAE intervine in sprijinirea parintelui Boian din Valea Timocului la insistentele presei romane

In urma insistentelor organelor de presa din Romania, printre care se numara si ziarul ZIUA, Ministerul Afacerilor Externe dar si Comisia de Politica Externa a Senatului au luat atitudine in privinta deciziei primariei din Negotin de demolare a fundatiei bisericii romanesti de la Malainita din Valea Timocului. Oficiali ai MAE roman au luat legatura cu autoritatile sarbesti subliniind „ca dreptul la libertate religioasa depa seste cadrul dialogului intre biserici si are implicatii in domeniul drepturilor omului”. Manifestarile antiromanesti ale autoritatilor sarbe vor ajunge sa fie discutate in Parlamentul Romaniei, a dat asigurari senatorul PD-L, Viorel Badea. Intr-o declaratie facuta in exclusivitate Agentiei de presa Romanian Global News, vicepresedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului, Viorel Badea a declarat ca a luat act de manifestarilor impotriva drepturilor romanilor din Valea Timocului. “Am luat cunostinta cu profunda ingrijorare de noul atac al autoritatilor locale sarbe la adresa Protopopiatului Ortodox Roman Dacia Ripensis din Timoc, Serbia... vom analiza in Comisia de Politica Externa a Senatului situatia generata in comunitatea romanilor timoceni din Serbia, urmand sa luam deciziile care se impun in acest context”, a spus Badea.



Raspuns MAE - Ministerul Afacerilor Externe Directia Purtator de Cuvant:


A8/315 30 ianuarie 2009



Stimate domnule Roncea,

Urmare solicitarii dumneavoastra referitoare la pozitia MAE fata de cererea Patriarhiei Ortodoxe Romane, va transmitem urmatoarele informatii:

Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei a luat cunostinta de ultimul incident care l-a implicat pe preotul Boian Alexandrovici, respectiv decizia autoritatilor locale din Negotin prin care se solicita demolarea in termen de 15 zile a fundatiei bisericii romanesti cu hramul „Sfantul Niceta de Remesiana”. Precizam ca ambasadorul Romaniei la Belgrad a intervenit imediat la primaria din Negotin pentru a se renunta la orice incercare de demolare a constructiei si totodata a avut o intrevedere pe aceasta tema cu ministrul sarb al cultelor.
Mentionam ca in calitate de conducator al Protopopiatului Ortodox Roman „Dacia Ripensis”, structura subordonata canonic direct Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, PF Daniel, preotul Boian Alexandrovici se bucura de sprijinul statului roman pentru actiunile si demersurile pe care le intreprinde in beneficiul etnicilor romani din Serbia de nord-est.
Partea romana a solicitat permanent in cadrul dialogului bilateral ca autoritatile sarbe sa manifeste o atitudine pozitiva si deschisa, subliniind ca dreptul la libertate religioasa depaseste cadrul dialogului intre biserici si are implicatii in domeniul drepturilor omului.
Partea romana acorda o atentie speciala recunoasterii Bisericii Ortodoxe Romane ca biserica traditionala in Serbia si a solicitat permanent in cadrul discutiilor bilaterale la cel mai inalt nivel acordarea unui tratament similar cu cel al Bisericii Ortodoxe Sarbe in Romania, subliniind totodata ca prin Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, Episcopia Ortodoxa Sarba de Timisoara a fost inclusa in lista cultelor religioase recunoscute, iar prin Hotararea de Guvern nr. 1709/2008 a fost recunoscut Statutul Episcopiei Ortodoxe Sarbe, in baza caruia se organizeaza si functioneaza Episcopia Ortodoxa Sarba de Timisoara, ca parte a Bisericii Ortodoxe Sarbe, cu sediul la Belgrad, Serbia. Acest cadru legal ofera deplina libertate si autonomie comunitatii credinciosilor ortodocsi sarbi din Romania atat in raport cu statul roman, cat si fata de Biserica Ortodoxa Romana.
MAE va continua sa sprijine toate initiativele etnicilor romani din Serbia, in conformitate cu standardele europene unanim acceptate si respectate.

In acest sens, exista un dialog permanent cu organizatiile romanesti din Serbia si se cunosc principalele probleme cu care se confrunta etnicii romani din tara vecina. in cadrul dialogului bilateral cu partea sarba sunt aduse in discutie toate aceste probleme si sunt propuse solutii pe baza principiului reciprocitatii, astfel incat persoanele apartinand minoritatii romane de pe intreg teritoriul Serbiei sa beneficieze de toate drepturile conform standardelor europene in materie de protectie a minoritatilor nationale.



Cu stima,

Alin serbanescu,

Purtator de Cuvant


Vezi si : http://victor-roncea.blogspot.com/2009/02/mae-intervenit-in-apararea-parintelui.html

http://www.rgnpress.ro/Politic/Problema-bisericii-romanesti-din-Malinita-va-fi-discutata-in-Comisia-de-Politica-Externa-a-Senatului.html#Scene_1

Leia Mais…

Raspuns la campania xenofoba din Elvetia: Les Corbeaux et le parti des Pop-corns

Un film de Radu ZERO, avec Marius-Daniel Popescu, ecrivain de "La symphonie du loup". Réalisé en 2009, couleur, 4min. Historique: Début 2009, Suisse: L'UDC, parti politique suisse, publie -dans sa campagne contre la libre circulation des roumains et des bulgares en Europe- une affiche représentant des corbeaux lugubres qui dévorent le drapeau suisse. On peut y lire: " OUVRIR LA PORTE AUX ABUS ? NON!" Ce film, dont les textes ont été crées par Marius-D Popescu, est une courte réponse poétique, comique et sérieuse, qui invite le spectateur à s'interroger sur la vraie valeur des images et des messages de cette campagne.


YouTube

Leia Mais…

duminică, 1 februarie 2009

Diaconescu dezvaluie secretele mandatului sau: Spre Est cu instrumente si mentalitate occidentala

Seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, a avut saptamana trecuta amabilitatea de a da curs invitatiei lansate de Departamentul Externe al ziarului ZIUA pentru a raspunde la mai multe intrebari legate de directiile si reformarea sistemului diplomatic din Romania dar si de prioritatile externe ale tarii noastre sub mandatului domniei sale. Redau interviul cu ministrul Diaconescu:

Care sunt prioritatile mandatului dumneavoastra?


In primul rand maximizarea proiectelor in structurile din care facem parte, si anume UE si NATO. Aici este vorba despre planul general de participare la nivelul de luare a deciziilor in cadrul UE. In al doilea rand, o serie de proiecte separate, dar care au o logica intrinseca. Este vorba de modul in care ne pozitionam in ceea ce priveste politicile generale ale UE, iar in ceea ce priveste NATO, trecerea de la stat contributor, mai ales prin forte militare, la un stat care participa mult mai atent la decizia politica, si aici este vorba despre lupta impotriva terorismului, situatia din Afganistan, Irak, aspectele care tin de frontiera. Aceasta participare ne permite si o abordare bilaterala ceva mai de substanta. Adica in momentul in care avem un proiect european in ceea ce priveste vecinatatea apropiata, este mult mai simplu pentru Romania sa aiba si un proiect bilateral in ceea ce priveste relatia cu Republica Moldova, relatia cu Ucraina sau criza energetica. Deci pornind de la acest gen de atitudine si de incercare de maximizare a pozitionarii Romaniei in UE, decurg si celelalte consecinte.
A doua chestiune: dimensiunea economica. Am facut, din punct de vedere organizatoric, o directie generala in MAE, pentru a sintetiza informatia pentru ca, din pacate, nu avem nici la misiunile noastre in strainatate, si nici in centrala un coridor de informatii si analiza pe tot ceea ce intra ca si informatii in structurile ministerului. Sigur, sunt reprezentanti economici in toate ambasadele care se ocupa de problemele curente ale activitatii economice. Practic, in acest moment, un Minister de Externe serios trebuie sa aiba cel putin un raspuns in timp real la toate semnalele care vin din zona de referinta, din zona regionala, dar si din punct de vedere al comunitatii internationale. Deci, practic, capacitatea de a fi participant la jocul politic international reprezinta una din cele mai importante dimensiuni de politica externa, trebuie sa fii acolo cu idei, trebuie sa fii acolo cu pozitia nationala, chiar daca nu neaparat doresti ca aceasta pozitie nationala sa iti fie reprezentata in intregime. Un stat serios si puternic, membru in UE si NATO, trebuie sa aiba evaluari si o pozitie pe toate temele care fac obiectul dezbaterii in zona comunitatii internationale, incepand de la securitatea energetica, pana la cooperarea cu Magrebul. Incepand de la vecinatatea apropiata a Romaniei, si pana la dimensiunea globala a crizei financiare. Al treilea lucru, de care ma voi ocupa in mod direct este zona consulara. Aici indeosebi se discuta despre surse, fonduri si capacitati de finantare. Nu este vorba numai despre acest lucru. Este vorba, in opinia mea, despre alt gen de pregatire, de formare a celor care lucreaza in acest domeniu, in zona serviciilor consulare. Eu tot insist si creez o intreaga neplacere colegilor. Sunt servicii consulare, trebuie sa le intre foarte bine in mental, in capacitatea de reactie ca prestam servicii consulare. Statul are obligatia sa isi protejeze cetatenii prin ceea ce face. Trecerea de la 200 de mii de oameni care circulau in exterior la doua milioane este un moment fata de care trebuie sa fim mult mai bine pregatiti. Pe zona consulara vom avea pana in iunie o evaluare la doua oficii consulare pe care trebuie sa le aducem la nivel Schengen, la standarde europene. In cele patru domenii fata de care Romania trebuie sa aiba o capacitate de reactie mai serioasa, pentru MAE revine domeniul vizelor, si din acest punct de vedere probabil Chisinaul va fi unul din cele evaluate. Nu stim care va fi celalalt consulat. Ar fi o greseala de neiertat sa uitam zonele privind romanii de pretutindeni, dimensiunea culturala, imaginea Romaniei in lume, pentru ca treptat imaginea Romaniei in lume devine o forma de a-ti proteja cetatenii. Pentru ca, dupa cum foarte bine stiti, reverberatiile unui caz accidental, care nu neaparat ne defineste sau ne reprezinta, poate degenera perceptia privind acceptabilitatea romanilor ca si cetateni, sa nu mai vorbesc ca si forta de munca..

Si situatia din Elvetia, reprezentarea noastra drept ciori sau oi negre...

Am discutat cu autoritatile de la Berna pe canale normale. Este vorba despre atitudinea un partid extremist, care a fost criticata inclusiv la nivelul Parlamentului European. Dar ma rog, sper ca partea elvetiana a inteles ca demersurile noastre au fost in limitele unei reactii absolut naturale intr-o astfel de situatie, pentru ca este vorba de o tara care la randul sau doreste sa intre in spatiul Schenghen, sau care are aproape finalizata procedura de a intra in spatiul Schenghen. Sunt anumite rigori si principii care, in conditiile in care nimeni, chiar fiind campanie electorala, nu a reactionat, era natural ca si noi si bulgarii sa reactionam.

Partea elvetiana, ministerul de Externe de la Berna, a avut o atitudine oficiala fata de acest partid extremist?

Nu. Mai mult, inteleg ca a fost si o discutie putin tensionata cu colegii nostri, in sensul ca autoritatile de la Berna s-au simtit un pic vexate de demersul nostru. Bun, asta este situatia. Pana la urma discutam de valori si principii europene, nu ma asteptam ca Elvetia sa fie statul in care acestea sa fie incalcate.

Cu Rasaritul avem probleme..

In primul este chestiunea de reprezentare. Sunt din ce in ce mai putini tineri si oameni care in MAE stiu, de exemplu, limba rusa. In al doilea rand, in plan de cariera trebuie regandit, plecand de la un statut al corpului diplomatic mai bine pus la punct. Aici, cat de rapid posibil, vom incerca, pe deoparte sa reluam formula consursurilor traditionale cu foarte bune evaluari in ceea ce priveste intrarea in minister si dobandirea gradelor diplomatice. Ideea de a face concurs de dosare, pe puncte, mi se pare total neadecvata. As dori sa introducem si sistemul de trimitere la post pe regulile care functioneaza in Europa si dincolo de Ocean, si anume pe patru categorii de oficii diplomatice, in functie de dificultatea, si de distanta geografica, de conditiile mai dificile. Stiti ca exista ca sunt patru categorii A, B, C si D. Cine face un post de categoria C sau D, urmeaza la rand pentru un post de categoria A sau B. In multe ministere de Externe, un diplomat stie cu doi ani inainte la ce post urmeaza sa fie trimis, avand timp sa se pregateasca, sa cunoasca limba. Si in al treilea rand, planul de cariera. Nu vin tineri, pentru ca nu stim, dincolo de intrarea in MAE, ce urmeaza sa faca.

Cu reducerile acestea de personal, nu vor fi tocmai tinerii afectati?

Nu, in primul rand vor face reducerile in etape, iar in prima etapa vom avea in vedere pe cei care au implinit varsta de pensionare si fac cumul, pensie plus salariu, si in al doilea rand cei pe care au in mod repetat evaluari negative in ceea ce priveste acticitatea profesionala. Noi avem avantajul ca un diplomat, mai ales pentru functiile inalte, se califica pe o perioada mai lunga de timp. Deci se poate ca la un moment dat, diferenta de varsta dintre un ambasador si un ministru consilier sa fie ceva mai mare, dar ca si calitate profesionala, nu. Deci nu as avea argumente sa spun ca cineva devine inmuabil pe postul respectiv, si ca adjunctul sau de misiune nu poate la un momendat sa ii suplineasca functiile. Totodata, sa vedem daca prin statutul corpului diplomatic, gasim o formula ceva mai riguroasa in ceea ce priveste desemnarea ambasadorilor politici. Nu am nimic impotriva acestor persoane, oriunde in lume se practica acest sistem, dar cred ca este necesar ca pregatirea inainte de plecarea la post, precum si un nivel de selectie ceva mai riguros, chiar daca este desemnat politic, chiar daca a avut o functie alta decat cea strict de diplomatie, sa fie pusa in aplicare. Revenim la rasarit. Deci, din acest punct de vedere, dupa cum nu numai sa gasesc oameni capabili si doritori sa se ocupe de acest spatiu extrem de interesant, dar sa si gasesti o formula motivationala, pentru ca nu intotdeauna posturile la care acesti oameni pleaca, mai ales pentru cei mai tineri, au si argumente de natura sa ii incurajeze sa isi faca munca acolo. Este o zona in care este foarte interesanta, lucrurile evolueaza, nu intotdeauna intr-un sens pozitiv, dar lucrurile evolueaza si pentru cineva care doreste sa isi doreste sa isi asume in diplomatie si o dimensiune ceva mai activa este o zona foarte interesanta. Fata de alte zone, ceva mai aproape de noi, in care matricea este deja formata. In al doilea rand, in ceea ce priveste dimensiunea politica, cred ca pe undeva este nevoie de un coeficient ceva mai mare de viziune. Sunt mai multe teme care nu au fost solutionate la timpul lor legate mai ales de tehnicalitati juridice. Sunt zone mai spre Caucaz in care tot pentru ca nu am avut viziune si reprezentare corespunzatoare nu am reusit sa potentam o relatie bilaterala care sa ne dea apoi argumentul pentru o relatie multilaterala ceva mai serioasa pentru problemele legate de coridoarele energetice. Trebuie sa ne sporim personalul diplomatic din aceste zone.


V-ati propus o strategie pentru Moldova, Rusia sau pentru Caucaz ?


Relatia cu Moldova prezinta o formula de libera circulatie, de deschidere a frontierelor, asigurarea unor fonduri de finantare in euro-regiunile din acel perimetru ca Prutul Superior si Dunarea de jos, aici se poate vorbi si de Ucraina. Mai inseamna dezvoltarea unei dimensiuni culturale si respectarea valorilor UE. Din aceasta perspectiva, a vorbi cu Republica Moldova in numele UE reprezinta un argument politic important si la Chisinau. Din discutia cu domnul Stratan, ministrul de Externe, avuta in cadrul ultimei vizite la Chisinau, ei isi doresc o relatie bazata pe parteneriatul european in sensul propus de partea romana. Sigur, este o chestiune de accente. Pentru ei accentele legate de Tratatul politic, de frontiera, de diverse acorduri privind infiintarea consulatelor ar reprezenta o prioritate in acest moment. Nu vad de ce aceste domenii nu pot merge in paralel. Sa va dau un exemplu: din punctul de vedere al Republicii Moldova este important un dialog direct si bilateral intre UE si Republica Moldova in raportare cu Parteneriatul Estic. In Ucraina abordarea este diferita. Acesta tara crede foarte tare in proiectul Parteneriatului Estic si isi pune mai putine sperante in dialogul direct. Aceste domenii au fost abordate in cadrul ultimelor vizite la Chisinau si Kiev.

Stiti ce ne-a mirat in timpul vizitei de la Chisinau? Acea intalnire secreta cu liderii politici, care nu figura pe agenda si nici nu a fost facuta publica vreo declaratie.

A fost organizata la solicitarea noastra, dar faptul ca nu s-au facut declaratii de presa a fost la dorinta dansilor.

Dar puteti sa ne spuneti ce s-a discutat?

Discutia s-a referit la momentul alegerilor si la ceea ce se intampla in Republica Moldova. Din punctul lor de vedere, in continuare trebuie sa existe o monitorizare din partea UE mai ales in ceea ce priveste accesul la mass media.

Dar se stie ca toti cei care au aceste trusturi de presa cer bani si Romaniei, dar au si afacerile lor. Romania finanteaza acolo niste ziare care furnizeaza aici alte tiraje si care apartin de niste trusturi media care au in spate niste milionari.

Sigur ca sunt aspecte pe care nu le cunosc, dar, dincolo de toate aceste lucruri, atunci cand au fost neintelegeri, dupa cum se stie, in ceea ce priveste PRO TV-ul si TVR-ul, s-a reactionat pana la nivelul comisarului european Benita Ferrero Waldner. Cu dansa am vorbit chiar ieri si mi-a spus ca va urmari in continuare evolutiile, mai ales in contextul alegerilor.

Poate ar trebui ca Ministerul sa-i ignore pe acestia si sa ase axeze pe noua generatie, sa fie incurajatii tinerii inclusiv cu burse.

Toate proiectele care tin de schimburile culturale, de educatie, trebuie continuate. Stiu ca si acolo sunt dificultati de acceptare. Protocolul de colaborare dintre Ministerul Educatie, care trebuie incheiat si cu Republica Moldova si cu Ucraina, trebuie sa aiba si aceasta dimensiune. O relatie bilaterala se construieste pe argumente pozitive, oricat de incapatanat trebuie sa fii pe o perioada mai mare de timp. Mai ales in relatiile de buna vecinatate pe care trebuie sa le avem si cu Ungaria, si cu Republica Moldova, si cu Ucraina. Indiferent de disfunctii si de greseli, pe care probabil si noi le facem, la un moment dat trebuie sa ne incapatanam sa credem in astfel de relatii.

Revenind la Moscova...

Vom avea o discutie bilaterala la sfarsitul lunii februarie, la Moscova, si imi pun mari sperante in aceasta intalnire. Vizita va fi pregatita la nivel de directori generali si secretari de stat tocmai pentru a acele probleme care stau in drumul unei relatii bilatrerale constructive. Care, repet, din evaluarea mea preliminara, nu sunt atat de importante. De aceea au fost lasate nesolutionate, pentru ca nu si-au gasit decat o relatie emotionala
de o parte sau de alta. Vor fi discutii la nivelul directorilor generali pe problema neprolifearii si de securitate globala. Sunt de asemenea dfscutii legate de tratatul CFE, de amplasarea scutului anti-racheta, probleme care au facut obiectul dezbaterilor publice si fata de care au existat preocupari. Pe de alta parte va exista un dialog in ceea ce priveste aspectele strict bilaterale, incepand de la deficitul relatiei comerciale al balantei import-export, pana la aspecte legate de protejarea investitiilor.

Si securitatea energetica?

Securitatea energetica reprezinta o tema care, cel putin in perioda urmatoare, la nivel european, nu poate fi evitata de nimeni. S-a discutat si in aceste zile la Bruxelles. Din aceasta perspectiva, fiind Federatia Rusa statul care in prezent livreaza suta la suta din cei 32% cat avem nevoie ca si aport energetic, este normal sa avem un schimb de opinii in legatura cu ceea ce ne propunem in continuare. Ceea ce vreau sa spun, si am sa prezint si colegilor rusi acest lucru, este ca acest cuvant "alternativa" nu trebuie sa fie interpretat in sens politic, ci in sens pur economic si al preocuparii pe care orice stat il are pentru cetatenii sai. In momentul in care se opreste gazul peste noapte, avand la baza argumente exterioare responsabilitatii tarii tale, evident ca incerci sa lamuresti de ce s-a intamplat asta si poate si ca o astfel de situatie sa nu reprezinte un precedent. Pot sa va spun ca si la Bruxelles, in cadrul CAGRE, s-a discutat pe larg problema, si drept concluzii, s-a remarcat ca preocuparea si insatisfactia sunt totale in ceea ce priveste aceasta situatie de fapt implinit in care am fost pusi cu totii. Nu s-a pus problema condamnarii uneia sau alteia dintre state, dar, in orice caz, concluzia pozitiva a fost ca sunt mari sanse ca in perioada urmatoare sa avem o politica unitara si coerenta a UE.

Credeti ca aceasta criza va impulsiona demrersurile pentru realizarea Nabucco?

Noi am subliniat importanta acestui proiect. Ministrul german de Externe si cel austriac au sustinut acest proiect, cel putin din punct de vedere formal. Iar la CAGRE declaratiile nu se fac intamplator.

Dar ramane problema gazului care va trece prin aceasta conducta, mai precis a provenientei lui.

Deocamdata, pe o analiza economica, asta este cea mai sensibila problema. Fie sursele din Iran, fie cele din Caucaz. In acest momente, in conditiile in care nu exista alte argumente, cred ca trebuie sa ramanem consecventi pe proeictul pe care ne-am angajat si fata de care am facut lobby.

Vizita presedintelui Traian Basescu la Moscova a ramas in picioare?

Sigur, in plan bilateral, absolut. Ca minsitru de Externe voi incerca sa fac demersurile necesare pentru ca acest lucru sa se concretizeze. Pe orice dimensiune de cooperare bilaterala importanta pentru Romania, Ministerul de Externe promoveaza contactele la cel mai inalt nivel, mai ales la est de Romania, unde simbolistica nivelului de asumare a unor angajamente este mai bine urmarita. Spre Vest, lucrurile sunt ceva mai pragmatice. In Est, anumite lucruri nu se incheie decat daca ai Tratat politic de baza.


Care mai e pozitia noastra privind Georgia si Ucraina in ce priveste intrarea lor in NATO si UE?


Aceeasi. Mai mult, am discutat cu partea ucraineana posibilitatea de a oferi, la solicitarea lor, un sprijin nu doar politic in ce priveste integrarea euro -atlantica, ci si tehnic. Vor avea loc o serie de intalniri, inclusiv la nivel de secretari de stat, pentru a facilita pregatirea autoritatilor de la Kiev in scopul integrarii. Aspiratiile lor euro-atlantice le-am inteles a fi mentionate inclusiv la nivelul presedintelui Ucrainei, lucru care reprezinta un argument foarte serios in planul relatiilor bilaterale. Bogdan Mazuru, secretarul de stat, se va intalni cu omologul sau ucrainean, pentru ca Mazuru are experienta, fiind fost sef al misiunii noastre la NATO.

Vedeti un verdict favorabil Romaniei in procesul de la Haga in litigiul dintre Romania si Ucraina privind Platoul Continental al Marii Negre?

Probabil ca o sa ne pronuntam dupa ce se va pronunta Curtea. Nu pot sa ma antepronunt. Stiu insa argumentele care, dupa parerea mea, sunt extrem de solide, au o fundamentare in dreptul international bine puse la punct si u vad, din punct de vedere juridic, cum am putea primi o solutie alta decat cea favorabila. E posibil sa nu fie vorba de a castiga suta la suta. Dar ceea ce conteaza este ca avem o decizie. Iar garantul executarii unei astfel de solutii este Consiliul de Securitate. Aici lucrurile sunt foarte serioase, neexistand un precedent de neaplicare a unei hotarari. Poate fi un argument foarte serios sa scoatem de pe agenda bilaterala aceasta tema. S-au creat tensiuni, comentarii de ambele parti. Ajunge! Avem si alte subiecte. Acum avem o solutie terta, pe care o vom accepta si implementa. Din punct de vedere economic, daca se va pune problema unor exploatari, procesul va fi foarte complicat. Deocamdata nu a exploatat nimeni, pentru ca in litigiu nimeni nu s-a angajat in aceasta problema. Urmeaza sa vedem daca pungiel acelea de gaze chiar exista. Deocamdata sunt doar niste evaluari preliminare.


S-au oferit companii internationale?


Nu inca. Din cate stiu au existat niste discutii ale partii ucrainene cu trusturi internationale dar acestea au spus ca pana cand nu se rezolva acest litigiu nu se pot implica pentru ca costurile sunt enorme. Pana la urma, cred ca printr-un exercitiu comun de cooperare vom reusi sa potentam aceasta zona.


Ce ne puteti spune despre spatiul asiatic, mai exact de China, stat care vine tare din urma, si despre care se stie ca noi aveam o relatie traditionala.


Din anii trecuti imi amintesc cata disponibilitate si cata participare, uneori chiar afectiva, din partea diversilor demnitari chinezi am vut parte, din momentul in care am intrat in dialog cu ei. Pacat ca nu folosim mai mult acest fond al relatiilor bilaterale extrem de bun, fata de care chinezii sunt extrem de consecventi.

Si asa avem un deficit in relatiile bilaterale, dar din punct de vedere politic sunt gata sa sprijine proiectele Romaniei, in conditiile in care Romania le are. Daca va fi vorba de decizia Consiliului de Securitate, China va fi alaturi de Romania. Sunt declaratii care mi-au ramas in minte si este foarte important ca si in Asia sa avem un partener important

Ce relatii avem cu spatiul african neexploatat ?

Cel putin nordul Africii trebuie sa intre mai mult in atentia Romaniei. }ari ca Egiptul, Maroc dar si Tunisia au din ce in ce mai pronuntat un rol de relationare europeana si trans-atlantica. Orientul Mijlociu de asemenea. Sa nu uitam daca vorbim de relatii diplomatice bune in aceasta zona, ca oricand un oficial roman poate vizita la fel de bine orice tara araba si Israelul. Exista o disponibilitate de dialog foarte mare pe care Romania ar fi pacat sa o piarda . Ne gandim la o strategie de implicare mai mare a Romaniei pe probleme ce vizeaza Orientul Mijlociu, potentand capitalul de incredere pe care noi inca il avem. Atat partenerii europeni, cat si cei euro-atlantici, inteleg faptul ca Romania poate reprezenta un argument foarte solid cel putin in ceea ce priveste acceptabilitatea unor mesaje ce se pot transmite spre partile statale si non-statale.

Din partea Romaniei mai exista vreun interes economic vizavi de nordul Africii?

Ce va pot spune este ca exista potential. Cu Egiptul avem schimburi in domeniul agriculturii si exportam utilaje agricole. Nu stiu care este potentialul economic din perspectiva dezvoltatorilor romani pentru aceasta zona.

Ce ne puteti spune despre relatiile cu SUA din perspectiva noii administratii Obama. Politica lor fata de Marea Negra va ramane neschimbata?

Da. Si nu vreau sa va vorbesc nu doar pe baza unor perceptii, ci din perspectiva unor date pe care le avem. In linii mari, politica externa a SUA nu se va schimba, ci vor exista unele accente care vor incuraja dialogul pe temele sensibile. Cred ca administratia Obama va fi mult mai disponibila decat cea din mandatul lui George W. Bush. Trebuie sa intelegem ca Romania este membra NATO, deci are garantiile Tratatului de la Washington, iar cooperarea cu administatia Bush a fost una foarte buna. Sper ca relatiile sa se mentina bune si in continuare.

Ce ne puteti spune de eventuala primire de catre tara noastra a unor detinuti de la Guantanamo ?

Chiar la ultima intalnire a ministrilor de externe ai UE acest subiect s-a aflat pe agenda discutiilor. Ministrul portughez a adus in discutie aceasta chestiune pe fondul unor semnale venite de la administratia americana. Trebuie sa va spun ca exista trei paliere: unu, nici unul dintre statele UE nu a primit o solicitare expresa, iar chestiunea e usor speculativa; doi: s-a cerut ca o comisie interna a UE sa faca o evaluare si din punctul de vedere al capacitatilor UE in aceasta problema, iar daca un astfel de cetatean va veni in Europa el va avea statutul de refugiat si pur si simplu ar avea libertate totala de circulatie; trei: s-a convenit elaborarea unei platforme a UE privind aceasta chestiune. Pe baza acestei platforme UE a salutat decizia administratiei Obama. Aceasta chestiune va reflecta decizia fiecarui stat in parte. Am inteles ca ar fi aproximativ sase-sapte state care ar fi dispuse sa primeasca detinutii de la Guantanamo.

Am dori sa vorbim putin si despre romanii din jurul granitelor. Nu exista probleme numai cu cei din Basarabia, ci si cu cei din Ucraina si Serbia. In Valea Timocului exista acest scandal legat de o fundatie a unei biserici romanesti pe care autoritatile sarbesti o vor daramata.

Cu riscul de a nu ma face prea simpatic, vreau sa va spun ca nu orice problema o putem ridica adecvat in planul relatiilor bilaterale. Am discutat cu ministrul sarb de Externe Vuk Jeremic si va spun ca la nivel cooperarii regionale lucrurile stau bine. As dori sa fac aici o paranteza, la fel si cu Ucraina a fost stabilita o intalnire trilaterala. Cu Austria avem acum un proiect privind circulatia pe Dunare si am stabilit cu partea austriaca ca in faza a doua a proiectului sa mergem cu el la Comisia Europeana. Revenind la aceasta problema, autoritatile de la Belgrad sunt foarte cooperante. Referitor la vizita pe care presedintele Traian Basescu urmeaza sa o efectueze in Ucraina luna viitoare, va fi ridicata problema minoritatilor care nu este una numai a MAE, ci tine si de competentele Ministerului Culturii. In ceea ce priveste Serbia, sigur ca am transmis semnale privitoare la chestiunea bisericii de la Malainita, iar acestea au fost receptionate. Bineinteles ca ar mai fi nevoie si de implicarea Ministerului Culturii si chiar a Patriarhiei Romane. Vrem sa aratam ca Romania vorbeste despre aceasta problema pe mai multe voci.

Problemele nu se rezuma numai la acea biserica. Este vorba despre incalcarea drepturilor, in general a romanilor din Valea Timocului care nu beneficiaza de acealeasi privilegii ca cei din Voievodina

Exact asta va spuneam si eu. Nu vrem sa ne derobam de resposabilitate, dar exista si alte institutii care ar trebui sa intervina mult mai activ in rezolvarea unor astfel de probleme. Tentatia de a spune ca dincolo de granite are compentente numai MAE este falsa. Nu ne putem reprezenta bine interesele daca aceste insititutii nu isi preiau aceste atributii.

Departamentul de Relatii cu Romanii de Pretutindeni nu ar trebui sa elaboreze o strategie ? Nu ar trebui sa se faca o diferentiere clara a romanilor din jurul granitelor si a celor din SUA si Australia ?

Este adevarat. Ne trebuie o diferentiere, dar si strategii separate. Pentru cei care sunt plecati pe criterii economice, cred ca ar trebui actionat in vederea pastrarii identitatii nationale si a religiei lor. Sunt tari mai disponibile si altele in care flexibilitatea este mai redusa. Unde se observa o tara in care disponibilitatea este mai redusa, sigur ca ar trebui implicat si MAE.

Ce parere aveti de complementaritatea dintre Parteneriatul Estic si Sinergia Marii Negre, cele doua politici ale UE pentru spatiul estic ?


Cred ca pe acest palier Romania participa la implementarea politicilor incluse in Parteneriatul Estic, iar in cazul Sinergiei Marii Negre Romania este in postura de initiator. Fara a intra intr-o logica competitionala, nivelul de responsabilitate pe Marea Neagra ne priveste mai mult. Sigur ca Parteneriatul Estic va fi aprofundat in cadrul presedintiei Republicii Cehe, dar depinde si de noi cum vom reusi sa motivam UE pentru a sustine si Sinergia Marii Negre. Parteneriatul Estic este raspunsul UE la presiunile foarte mari ce vin din zona estica privind nivelul de integrare in UE. Se primesc semnale serioase mai ales pe libera circulatie, ceea ce este un lucru natural. In cadrul Parteneriatul Estic se incearca includerea tuturor acordurilor ce vor fi incheiate mai ales de Romania, Ungaria, Bulgaria si Slovacia pe acest palier. Zona Marii Negre poate fi potentata prin proiectele energetice. Tocmai acest lucru urmarim prin intalnirile trilaterale de care va vorbeam si cred ca prima de acest gen va fi cu Grecia si Bulgaria, cadru in care putem discuta de la problemele de frontiera pana la cele ale minoritatilor. Este mult mai eficient decat o discutie bilaterala cu tari le respective pentru ca pot fi identificate mai bine probleme punctuale de interes regional.

Interviul realizat de: Madalin NECSUTU, Victor RONCEA si Luciana POP

http://www.ziua.net/display.php?data=2009-02-02&id=248741

Leia Mais…
 
Dofollow Banner