Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Budapesta, că România nu va acorda niciodată autonomie Ţinutului Secuiesc deoarece, prin Constituţie, este definită ca un stat unitar suveran, în schimb susţine drepturile individuale ale minorităţilor. Întrebat de un jurnalist maghiar când va fi conferită autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, preşedintele Traian Băsescu a răspuns că termenul când acest lucru s-ar putea întâmpla este niciodată. "Acesta este niciodată, pentru că România este definită ca stat unitar suveran şi nu cred că vreun politician român ar avea o altă abordare decât Constituţia", a declarat preşedintele Traian Basescu la finalul unei întrevederi cu omologul său maghiar la Palatul prezidenţial din Budapesta. Şeful statului a subliniat faptul că România nu va accepta conceptul de drepturi colective pentru minorităţi, dar, în schimb, România susţine fără rezerve drepturile individuale. Băsescu a arătat că minorităţile recunoscute oficial în România au dreptul de a studia în limba maternă, de a-şi păstra cultura şi de a fi reprezentată politic în Parlament. Pe de altă parte, preşedintele Băsescu a declarat că este un "susţinător fervent" al sporirii autonomiei locale în mod egal pentru toţi cetăţenii României. "Eu consider că, în mod egal, toţi cetăţenii României, indiferent de naţionalitate, au nevoie de un grad ridicat de autonomie", a declarat preşedintele. La rândul său, preşedintele Ungariei a susţinut că relaţiile dintre România şi Ungaria sunt bune, dar acest fapt nu înseamnă că cele două state nu pot avea opinii diferite. Solyom a arătat că Ungaria nu pune la îndoială faptul că politica României în privinţa minorităţilor corespunde normelor europene. Preşedintele ungar a arătat că unele state europene precum Finlanda sau Spania recunosc drepturi colective pentru minorităţi, iar altele, ca şi România, susţin drepturile individuale. "În mod practic, autonomia culturală este recunoscută şi de România, diferenţa este că România nu o recunoaşte ca un drept colectiv, ci ca un drept individual", a arătat Solyom. Acesta a spus că este dreptul suveran al fiecărui stat de a recunoaşte sau nu principiul drepturilor colective, ceea ce nu înseamnă că Ungaria nu va continua să susţină autonomia teritorială a minorităţii maghiare din România în cadrul limitelor impuse de Constituţia română.
NewsIn
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: “Incep prin a multumi domnului presedinte Laszlo Solyom pentru invitatia de a vizita Ungaria, Budapesta. Discutia cu domnul presedinte Laszlo Solyom a permis reluarea unor subiecte pe care le-am discutat si la Bucuresti, si la Odorheiu Secuiesc, si-o spun cu multa placere - intalnirea a prilejuit consolidarea relatiei la nivelul sefilor celor doua state. Practic, subiectele discutate au fost in totalitate prezentate de domnul presedinte Laszlo Solyom. Voi face doar cateva precizari, legate de punctul de vedere romanesc asupra unor subiecte abordate si, sigur, le voi prezenta asa cum ele au fost exprimate in discutia cu domnul presedinte.
In ceea ce priveste problematica minoritatilor, Romania apreciaza ca indeplineste toate standardele cerute de Uniunea Europeana in tratamentul pe care statul roman il aplica minoritatilor, subliniind in acelasi timp ca, desi inca sunt destule lucruri pe care va trebui sa le facem in timp pentru cele 19 minoritati oficial recunoscute in Romania, nu exista niciun document, nicio analiza care sa puna sub semnul intrebarii politica Romaniei fata de minoritati.
In ceea ce priveste finantarea cu bani publici a Universitatii private "Sapientia", am precizat ca finantarea procesului de educatie nu este posibila in universitati private din Romania, dar, in acelasi timp, orice universitate, privata sau de stat, poate participa la licitatii privind teme de cercetare finantate din bugetul de stat sau din bani europeni, aici fiind o buna oportunitate pentru Universitatea "Sapientia" sa acceseze finantari care provin de la stat. Dar nu este posibila finantarea procesului curent de educatie - nu numai la "Sapientia", ci la nicio universitate privata din Romania.
In ceea ce priveste proiectele energetice ale Europei, Romania sustine fara rezerve proiectul Nabucco, considerandu-l un proiect european asupra caruia Comisia Europeana trebuie sa se indrepte cu un mai puternic efort diplomatic si politic, pentru ca proiectul sa poata sa intre in executie cat mai rapid.
In acelasi timp, este extrem de important din punctul de vedere romanesc ca sistemele nationale de transport gaze sa fie interconectate, sens in care, la discutia pe care am avut-o cu presedintele Comisiei Europene, cu domnul Jose Manuel Durao Barroso, pe 12 ianuarie, am convenit ca una din conexiunile prioritare pentru aceasta regiune este conexiunea Arad-Szeged, dintre sistemul de transport gaze romanesc si cel ungar.
In discutia cu domnul presedinte Laszlo Solyom am subliniat nevoia ca europenii sa treaca de la afirmarea nevoii de abordari ecologice la actiuni practice, care sa demonstreze acest lucru, informandu-l pe domnul Presedinte ca punctul de vedere romanesc este ca va trebui sa exploatam mai eficient coridorul de transport Rin-Main-Dunare, exprimandu-mi speranta ca presedintia ungara din anul 2011 a Uniunii Europene va fi un moment in care un astfel de proiect va putea fi promovat cu maxima eficienta. Am facut o scurta trecere in revista din punctul de vedere al avantajelor transporturilor marfurilor de masa, in mod deosebit pe acest coridor de transport european Rin-Main-Dunare, dar si al avantajelor de a pune in valoare turismul in unele capitale, in orasele mari de pe parcursul Dunarii cu finalitate in superba Delta a Dunarii.
Acestea sunt cateva elemente pe care am dorit sa le exprim. Va multumesc!”
http://presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=9603&_PRID=
Postări
Practical and Helpful Tips:
Acum o săptămână
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu