Diaconescu dezvaluie secretele mandatului sau: Spre Est cu instrumente si mentalitate occidentala

Seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, a avut saptamana trecuta amabilitatea de a da curs invitatiei lansate de Departamentul Externe al ziarului ZIUA pentru a raspunde la mai multe intrebari legate de directiile si reformarea sistemului diplomatic din Romania dar si de prioritatile externe ale tarii noastre sub mandatului domniei sale. Redau interviul cu ministrul Diaconescu:

Care sunt prioritatile mandatului dumneavoastra?


In primul rand maximizarea proiectelor in structurile din care facem parte, si anume UE si NATO. Aici este vorba despre planul general de participare la nivelul de luare a deciziilor in cadrul UE. In al doilea rand, o serie de proiecte separate, dar care au o logica intrinseca. Este vorba de modul in care ne pozitionam in ceea ce priveste politicile generale ale UE, iar in ceea ce priveste NATO, trecerea de la stat contributor, mai ales prin forte militare, la un stat care participa mult mai atent la decizia politica, si aici este vorba despre lupta impotriva terorismului, situatia din Afganistan, Irak, aspectele care tin de frontiera. Aceasta participare ne permite si o abordare bilaterala ceva mai de substanta. Adica in momentul in care avem un proiect european in ceea ce priveste vecinatatea apropiata, este mult mai simplu pentru Romania sa aiba si un proiect bilateral in ceea ce priveste relatia cu Republica Moldova, relatia cu Ucraina sau criza energetica. Deci pornind de la acest gen de atitudine si de incercare de maximizare a pozitionarii Romaniei in UE, decurg si celelalte consecinte.
A doua chestiune: dimensiunea economica. Am facut, din punct de vedere organizatoric, o directie generala in MAE, pentru a sintetiza informatia pentru ca, din pacate, nu avem nici la misiunile noastre in strainatate, si nici in centrala un coridor de informatii si analiza pe tot ceea ce intra ca si informatii in structurile ministerului. Sigur, sunt reprezentanti economici in toate ambasadele care se ocupa de problemele curente ale activitatii economice. Practic, in acest moment, un Minister de Externe serios trebuie sa aiba cel putin un raspuns in timp real la toate semnalele care vin din zona de referinta, din zona regionala, dar si din punct de vedere al comunitatii internationale. Deci, practic, capacitatea de a fi participant la jocul politic international reprezinta una din cele mai importante dimensiuni de politica externa, trebuie sa fii acolo cu idei, trebuie sa fii acolo cu pozitia nationala, chiar daca nu neaparat doresti ca aceasta pozitie nationala sa iti fie reprezentata in intregime. Un stat serios si puternic, membru in UE si NATO, trebuie sa aiba evaluari si o pozitie pe toate temele care fac obiectul dezbaterii in zona comunitatii internationale, incepand de la securitatea energetica, pana la cooperarea cu Magrebul. Incepand de la vecinatatea apropiata a Romaniei, si pana la dimensiunea globala a crizei financiare. Al treilea lucru, de care ma voi ocupa in mod direct este zona consulara. Aici indeosebi se discuta despre surse, fonduri si capacitati de finantare. Nu este vorba numai despre acest lucru. Este vorba, in opinia mea, despre alt gen de pregatire, de formare a celor care lucreaza in acest domeniu, in zona serviciilor consulare. Eu tot insist si creez o intreaga neplacere colegilor. Sunt servicii consulare, trebuie sa le intre foarte bine in mental, in capacitatea de reactie ca prestam servicii consulare. Statul are obligatia sa isi protejeze cetatenii prin ceea ce face. Trecerea de la 200 de mii de oameni care circulau in exterior la doua milioane este un moment fata de care trebuie sa fim mult mai bine pregatiti. Pe zona consulara vom avea pana in iunie o evaluare la doua oficii consulare pe care trebuie sa le aducem la nivel Schengen, la standarde europene. In cele patru domenii fata de care Romania trebuie sa aiba o capacitate de reactie mai serioasa, pentru MAE revine domeniul vizelor, si din acest punct de vedere probabil Chisinaul va fi unul din cele evaluate. Nu stim care va fi celalalt consulat. Ar fi o greseala de neiertat sa uitam zonele privind romanii de pretutindeni, dimensiunea culturala, imaginea Romaniei in lume, pentru ca treptat imaginea Romaniei in lume devine o forma de a-ti proteja cetatenii. Pentru ca, dupa cum foarte bine stiti, reverberatiile unui caz accidental, care nu neaparat ne defineste sau ne reprezinta, poate degenera perceptia privind acceptabilitatea romanilor ca si cetateni, sa nu mai vorbesc ca si forta de munca..

Si situatia din Elvetia, reprezentarea noastra drept ciori sau oi negre...

Am discutat cu autoritatile de la Berna pe canale normale. Este vorba despre atitudinea un partid extremist, care a fost criticata inclusiv la nivelul Parlamentului European. Dar ma rog, sper ca partea elvetiana a inteles ca demersurile noastre au fost in limitele unei reactii absolut naturale intr-o astfel de situatie, pentru ca este vorba de o tara care la randul sau doreste sa intre in spatiul Schenghen, sau care are aproape finalizata procedura de a intra in spatiul Schenghen. Sunt anumite rigori si principii care, in conditiile in care nimeni, chiar fiind campanie electorala, nu a reactionat, era natural ca si noi si bulgarii sa reactionam.

Partea elvetiana, ministerul de Externe de la Berna, a avut o atitudine oficiala fata de acest partid extremist?

Nu. Mai mult, inteleg ca a fost si o discutie putin tensionata cu colegii nostri, in sensul ca autoritatile de la Berna s-au simtit un pic vexate de demersul nostru. Bun, asta este situatia. Pana la urma discutam de valori si principii europene, nu ma asteptam ca Elvetia sa fie statul in care acestea sa fie incalcate.

Cu Rasaritul avem probleme..

In primul este chestiunea de reprezentare. Sunt din ce in ce mai putini tineri si oameni care in MAE stiu, de exemplu, limba rusa. In al doilea rand, in plan de cariera trebuie regandit, plecand de la un statut al corpului diplomatic mai bine pus la punct. Aici, cat de rapid posibil, vom incerca, pe deoparte sa reluam formula consursurilor traditionale cu foarte bune evaluari in ceea ce priveste intrarea in minister si dobandirea gradelor diplomatice. Ideea de a face concurs de dosare, pe puncte, mi se pare total neadecvata. As dori sa introducem si sistemul de trimitere la post pe regulile care functioneaza in Europa si dincolo de Ocean, si anume pe patru categorii de oficii diplomatice, in functie de dificultatea, si de distanta geografica, de conditiile mai dificile. Stiti ca exista ca sunt patru categorii A, B, C si D. Cine face un post de categoria C sau D, urmeaza la rand pentru un post de categoria A sau B. In multe ministere de Externe, un diplomat stie cu doi ani inainte la ce post urmeaza sa fie trimis, avand timp sa se pregateasca, sa cunoasca limba. Si in al treilea rand, planul de cariera. Nu vin tineri, pentru ca nu stim, dincolo de intrarea in MAE, ce urmeaza sa faca.

Cu reducerile acestea de personal, nu vor fi tocmai tinerii afectati?

Nu, in primul rand vor face reducerile in etape, iar in prima etapa vom avea in vedere pe cei care au implinit varsta de pensionare si fac cumul, pensie plus salariu, si in al doilea rand cei pe care au in mod repetat evaluari negative in ceea ce priveste acticitatea profesionala. Noi avem avantajul ca un diplomat, mai ales pentru functiile inalte, se califica pe o perioada mai lunga de timp. Deci se poate ca la un moment dat, diferenta de varsta dintre un ambasador si un ministru consilier sa fie ceva mai mare, dar ca si calitate profesionala, nu. Deci nu as avea argumente sa spun ca cineva devine inmuabil pe postul respectiv, si ca adjunctul sau de misiune nu poate la un momendat sa ii suplineasca functiile. Totodata, sa vedem daca prin statutul corpului diplomatic, gasim o formula ceva mai riguroasa in ceea ce priveste desemnarea ambasadorilor politici. Nu am nimic impotriva acestor persoane, oriunde in lume se practica acest sistem, dar cred ca este necesar ca pregatirea inainte de plecarea la post, precum si un nivel de selectie ceva mai riguros, chiar daca este desemnat politic, chiar daca a avut o functie alta decat cea strict de diplomatie, sa fie pusa in aplicare. Revenim la rasarit. Deci, din acest punct de vedere, dupa cum nu numai sa gasesc oameni capabili si doritori sa se ocupe de acest spatiu extrem de interesant, dar sa si gasesti o formula motivationala, pentru ca nu intotdeauna posturile la care acesti oameni pleaca, mai ales pentru cei mai tineri, au si argumente de natura sa ii incurajeze sa isi faca munca acolo. Este o zona in care este foarte interesanta, lucrurile evolueaza, nu intotdeauna intr-un sens pozitiv, dar lucrurile evolueaza si pentru cineva care doreste sa isi doreste sa isi asume in diplomatie si o dimensiune ceva mai activa este o zona foarte interesanta. Fata de alte zone, ceva mai aproape de noi, in care matricea este deja formata. In al doilea rand, in ceea ce priveste dimensiunea politica, cred ca pe undeva este nevoie de un coeficient ceva mai mare de viziune. Sunt mai multe teme care nu au fost solutionate la timpul lor legate mai ales de tehnicalitati juridice. Sunt zone mai spre Caucaz in care tot pentru ca nu am avut viziune si reprezentare corespunzatoare nu am reusit sa potentam o relatie bilaterala care sa ne dea apoi argumentul pentru o relatie multilaterala ceva mai serioasa pentru problemele legate de coridoarele energetice. Trebuie sa ne sporim personalul diplomatic din aceste zone.


V-ati propus o strategie pentru Moldova, Rusia sau pentru Caucaz ?

Relatia cu Moldova prezinta o formula de libera circulatie, de deschidere a frontierelor, asigurarea unor fonduri de finantare in euro-regiunile din acel perimetru ca Prutul Superior si Dunarea de jos, aici se poate vorbi si de Ucraina. Mai inseamna dezvoltarea unei dimensiuni culturale si respectarea valorilor UE. Din aceasta perspectiva, a vorbi cu Republica Moldova in numele UE reprezinta un argument politic important si la Chisinau. Din discutia cu domnul Stratan, ministrul de Externe, avuta in cadrul ultimei vizite la Chisinau, ei isi doresc o relatie bazata pe parteneriatul european in sensul propus de partea romana. Sigur, este o chestiune de accente. Pentru ei accentele legate de Tratatul politic, de frontiera, de diverse acorduri privind infiintarea consulatelor ar reprezenta o prioritate in acest moment. Nu vad de ce aceste domenii nu pot merge in paralel. Sa va dau un exemplu: din punctul de vedere al Republicii Moldova este important un dialog direct si bilateral intre UE si Republica Moldova in raportare cu Parteneriatul Estic. In Ucraina abordarea este diferita. Acesta tara crede foarte tare in proiectul Parteneriatului Estic si isi pune mai putine sperante in dialogul direct. Aceste domenii au fost abordate in cadrul ultimelor vizite la Chisinau si Kiev.

Stiti ce ne-a mirat in timpul vizitei de la Chisinau? Acea intalnire secreta cu liderii politici, care nu figura pe agenda si nici nu a fost facuta publica vreo declaratie.

A fost organizata la solicitarea noastra, dar faptul ca nu s-au facut declaratii de presa a fost la dorinta dansilor.

Dar puteti sa ne spuneti ce s-a discutat?

Discutia s-a referit la momentul alegerilor si la ceea ce se intampla in Republica Moldova. Din punctul lor de vedere, in continuare trebuie sa existe o monitorizare din partea UE mai ales in ceea ce priveste accesul la mass media.

Dar se stie ca toti cei care au aceste trusturi de presa cer bani si Romaniei, dar au si afacerile lor. Romania finanteaza acolo niste ziare care furnizeaza aici alte tiraje si care apartin de niste trusturi media care au in spate niste milionari.

Sigur ca sunt aspecte pe care nu le cunosc, dar, dincolo de toate aceste lucruri, atunci cand au fost neintelegeri, dupa cum se stie, in ceea ce priveste PRO TV-ul si TVR-ul, s-a reactionat pana la nivelul comisarului european Benita Ferrero Waldner. Cu dansa am vorbit chiar ieri si mi-a spus ca va urmari in continuare evolutiile, mai ales in contextul alegerilor.

Poate ar trebui ca Ministerul sa-i ignore pe acestia si sa ase axeze pe noua generatie, sa fie incurajatii tinerii inclusiv cu burse.

Toate proiectele care tin de schimburile culturale, de educatie, trebuie continuate. Stiu ca si acolo sunt dificultati de acceptare. Protocolul de colaborare dintre Ministerul Educatie, care trebuie incheiat si cu Republica Moldova si cu Ucraina, trebuie sa aiba si aceasta dimensiune. O relatie bilaterala se construieste pe argumente pozitive, oricat de incapatanat trebuie sa fii pe o perioada mai mare de timp. Mai ales in relatiile de buna vecinatate pe care trebuie sa le avem si cu Ungaria, si cu Republica Moldova, si cu Ucraina. Indiferent de disfunctii si de greseli, pe care probabil si noi le facem, la un moment dat trebuie sa ne incapatanam sa credem in astfel de relatii.

Revenind la Moscova...

Vom avea o discutie bilaterala la sfarsitul lunii februarie, la Moscova, si imi pun mari sperante in aceasta intalnire. Vizita va fi pregatita la nivel de directori generali si secretari de stat tocmai pentru a acele probleme care stau in drumul unei relatii bilatrerale constructive. Care, repet, din evaluarea mea preliminara, nu sunt atat de importante. De aceea au fost lasate nesolutionate, pentru ca nu si-au gasit decat o relatie emotionala
de o parte sau de alta. Vor fi discutii la nivelul directorilor generali pe problema neprolifearii si de securitate globala. Sunt de asemenea dfscutii legate de tratatul CFE, de amplasarea scutului anti-racheta, probleme care au facut obiectul dezbaterilor publice si fata de care au existat preocupari. Pe de alta parte va exista un dialog in ceea ce priveste aspectele strict bilaterale, incepand de la deficitul relatiei comerciale al balantei import-export, pana la aspecte legate de protejarea investitiilor.

Si securitatea energetica?

Securitatea energetica reprezinta o tema care, cel putin in perioda urmatoare, la nivel european, nu poate fi evitata de nimeni. S-a discutat si in aceste zile la Bruxelles. Din aceasta perspectiva, fiind Federatia Rusa statul care in prezent livreaza suta la suta din cei 32% cat avem nevoie ca si aport energetic, este normal sa avem un schimb de opinii in legatura cu ceea ce ne propunem in continuare. Ceea ce vreau sa spun, si am sa prezint si colegilor rusi acest lucru, este ca acest cuvant "alternativa" nu trebuie sa fie interpretat in sens politic, ci in sens pur economic si al preocuparii pe care orice stat il are pentru cetatenii sai. In momentul in care se opreste gazul peste noapte, avand la baza argumente exterioare responsabilitatii tarii tale, evident ca incerci sa lamuresti de ce s-a intamplat asta si poate si ca o astfel de situatie sa nu reprezinte un precedent. Pot sa va spun ca si la Bruxelles, in cadrul CAGRE, s-a discutat pe larg problema, si drept concluzii, s-a remarcat ca preocuparea si insatisfactia sunt totale in ceea ce priveste aceasta situatie de fapt implinit in care am fost pusi cu totii. Nu s-a pus problema condamnarii uneia sau alteia dintre state, dar, in orice caz, concluzia pozitiva a fost ca sunt mari sanse ca in perioada urmatoare sa avem o politica unitara si coerenta a UE.

Credeti ca aceasta criza va impulsiona demrersurile pentru realizarea Nabucco?

Noi am subliniat importanta acestui proiect. Ministrul german de Externe si cel austriac au sustinut acest proiect, cel putin din punct de vedere formal. Iar la CAGRE declaratiile nu se fac intamplator.

Dar ramane problema gazului care va trece prin aceasta conducta, mai precis a provenientei lui.

Deocamdata, pe o analiza economica, asta este cea mai sensibila problema. Fie sursele din Iran, fie cele din Caucaz. In acest momente, in conditiile in care nu exista alte argumente, cred ca trebuie sa ramanem consecventi pe proeictul pe care ne-am angajat si fata de care am facut lobby.

Vizita presedintelui Traian Basescu la Moscova a ramas in picioare?

Sigur, in plan bilateral, absolut. Ca minsitru de Externe voi incerca sa fac demersurile necesare pentru ca acest lucru sa se concretizeze. Pe orice dimensiune de cooperare bilaterala importanta pentru Romania, Ministerul de Externe promoveaza contactele la cel mai inalt nivel, mai ales la est de Romania, unde simbolistica nivelului de asumare a unor angajamente este mai bine urmarita. Spre Vest, lucrurile sunt ceva mai pragmatice. In Est, anumite lucruri nu se incheie decat daca ai Tratat politic de baza.


Care mai e pozitia noastra privind Georgia si Ucraina in ce priveste intrarea lor in NATO si UE?

Aceeasi. Mai mult, am discutat cu partea ucraineana posibilitatea de a oferi, la solicitarea lor, un sprijin nu doar politic in ce priveste integrarea euro -atlantica, ci si tehnic. Vor avea loc o serie de intalniri, inclusiv la nivel de secretari de stat, pentru a facilita pregatirea autoritatilor de la Kiev in scopul integrarii. Aspiratiile lor euro-atlantice le-am inteles a fi mentionate inclusiv la nivelul presedintelui Ucrainei, lucru care reprezinta un argument foarte serios in planul relatiilor bilaterale. Bogdan Mazuru, secretarul de stat, se va intalni cu omologul sau ucrainean, pentru ca Mazuru are experienta, fiind fost sef al misiunii noastre la NATO.

Vedeti un verdict favorabil Romaniei in procesul de la Haga in litigiul dintre Romania si Ucraina privind Platoul Continental al Marii Negre?

Probabil ca o sa ne pronuntam dupa ce se va pronunta Curtea. Nu pot sa ma antepronunt. Stiu insa argumentele care, dupa parerea mea, sunt extrem de solide, au o fundamentare in dreptul international bine puse la punct si u vad, din punct de vedere juridic, cum am putea primi o solutie alta decat cea favorabila. E posibil sa nu fie vorba de a castiga suta la suta. Dar ceea ce conteaza este ca avem o decizie. Iar garantul executarii unei astfel de solutii este Consiliul de Securitate. Aici lucrurile sunt foarte serioase, neexistand un precedent de neaplicare a unei hotarari. Poate fi un argument foarte serios sa scoatem de pe agenda bilaterala aceasta tema. S-au creat tensiuni, comentarii de ambele parti. Ajunge! Avem si alte subiecte. Acum avem o solutie terta, pe care o vom accepta si implementa. Din punct de vedere economic, daca se va pune problema unor exploatari, procesul va fi foarte complicat. Deocamdata nu a exploatat nimeni, pentru ca in litigiu nimeni nu s-a angajat in aceasta problema. Urmeaza sa vedem daca pungiel acelea de gaze chiar exista. Deocamdata sunt doar niste evaluari preliminare.


S-au oferit companii internationale?

Nu inca. Din cate stiu au existat niste discutii ale partii ucrainene cu trusturi internationale dar acestea au spus ca pana cand nu se rezolva acest litigiu nu se pot implica pentru ca costurile sunt enorme. Pana la urma, cred ca printr-un exercitiu comun de cooperare vom reusi sa potentam aceasta zona.


Ce ne puteti spune despre spatiul asiatic, mai exact de China, stat care vine tare din urma, si despre care se stie ca noi aveam o relatie traditionala.

Din anii trecuti imi amintesc cata disponibilitate si cata participare, uneori chiar afectiva, din partea diversilor demnitari chinezi am vut parte, din momentul in care am intrat in dialog cu ei. Pacat ca nu folosim mai mult acest fond al relatiilor bilaterale extrem de bun, fata de care chinezii sunt extrem de consecventi.

Si asa avem un deficit in relatiile bilaterale, dar din punct de vedere politic sunt gata sa sprijine proiectele Romaniei, in conditiile in care Romania le are. Daca va fi vorba de decizia Consiliului de Securitate, China va fi alaturi de Romania. Sunt declaratii care mi-au ramas in minte si este foarte important ca si in Asia sa avem un partener important

Ce relatii avem cu spatiul african neexploatat ?

Cel putin nordul Africii trebuie sa intre mai mult in atentia Romaniei. }ari ca Egiptul, Maroc dar si Tunisia au din ce in ce mai pronuntat un rol de relationare europeana si trans-atlantica. Orientul Mijlociu de asemenea. Sa nu uitam daca vorbim de relatii diplomatice bune in aceasta zona, ca oricand un oficial roman poate vizita la fel de bine orice tara araba si Israelul. Exista o disponibilitate de dialog foarte mare pe care Romania ar fi pacat sa o piarda . Ne gandim la o strategie de implicare mai mare a Romaniei pe probleme ce vizeaza Orientul Mijlociu, potentand capitalul de incredere pe care noi inca il avem. Atat partenerii europeni, cat si cei euro-atlantici, inteleg faptul ca Romania poate reprezenta un argument foarte solid cel putin in ceea ce priveste acceptabilitatea unor mesaje ce se pot transmite spre partile statale si non-statale.

Din partea Romaniei mai exista vreun interes economic vizavi de nordul Africii?

Ce va pot spune este ca exista potential. Cu Egiptul avem schimburi in domeniul agriculturii si exportam utilaje agricole. Nu stiu care este potentialul economic din perspectiva dezvoltatorilor romani pentru aceasta zona.

Ce ne puteti spune despre relatiile cu SUA din perspectiva noii administratii Obama. Politica lor fata de Marea Negra va ramane neschimbata?

Da. Si nu vreau sa va vorbesc nu doar pe baza unor perceptii, ci din perspectiva unor date pe care le avem. In linii mari, politica externa a SUA nu se va schimba, ci vor exista unele accente care vor incuraja dialogul pe temele sensibile. Cred ca administratia Obama va fi mult mai disponibila decat cea din mandatul lui George W. Bush. Trebuie sa intelegem ca Romania este membra NATO, deci are garantiile Tratatului de la Washington, iar cooperarea cu administatia Bush a fost una foarte buna. Sper ca relatiile sa se mentina bune si in continuare.

Ce ne puteti spune de eventuala primire de catre tara noastra a unor detinuti de la Guantanamo ?

Chiar la ultima intalnire a ministrilor de externe ai UE acest subiect s-a aflat pe agenda discutiilor. Ministrul portughez a adus in discutie aceasta chestiune pe fondul unor semnale venite de la administratia americana. Trebuie sa va spun ca exista trei paliere: unu, nici unul dintre statele UE nu a primit o solicitare expresa, iar chestiunea e usor speculativa; doi: s-a cerut ca o comisie interna a UE sa faca o evaluare si din punctul de vedere al capacitatilor UE in aceasta problema, iar daca un astfel de cetatean va veni in Europa el va avea statutul de refugiat si pur si simplu ar avea libertate totala de circulatie; trei: s-a convenit elaborarea unei platforme a UE privind aceasta chestiune. Pe baza acestei platforme UE a salutat decizia administratiei Obama. Aceasta chestiune va reflecta decizia fiecarui stat in parte. Am inteles ca ar fi aproximativ sase-sapte state care ar fi dispuse sa primeasca detinutii de la Guantanamo.

Am dori sa vorbim putin si despre romanii din jurul granitelor. Nu exista probleme numai cu cei din Basarabia, ci si cu cei din Ucraina si Serbia. In Valea Timocului exista acest scandal legat de o fundatie a unei biserici romanesti pe care autoritatile sarbesti o vor daramata.

Cu riscul de a nu ma face prea simpatic, vreau sa va spun ca nu orice problema o putem ridica adecvat in planul relatiilor bilaterale. Am discutat cu ministrul sarb de Externe Vuk Jeremic si va spun ca la nivel cooperarii regionale lucrurile stau bine. As dori sa fac aici o paranteza, la fel si cu Ucraina a fost stabilita o intalnire trilaterala. Cu Austria avem acum un proiect privind circulatia pe Dunare si am stabilit cu partea austriaca ca in faza a doua a proiectului sa mergem cu el la Comisia Europeana. Revenind la aceasta problema, autoritatile de la Belgrad sunt foarte cooperante. Referitor la vizita pe care presedintele Traian Basescu urmeaza sa o efectueze in Ucraina luna viitoare, va fi ridicata problema minoritatilor care nu este una numai a MAE, ci tine si de competentele Ministerului Culturii. In ceea ce priveste Serbia, sigur ca am transmis semnale privitoare la chestiunea bisericii de la Malainita, iar acestea au fost receptionate. Bineinteles ca ar mai fi nevoie si de implicarea Ministerului Culturii si chiar a Patriarhiei Romane. Vrem sa aratam ca Romania vorbeste despre aceasta problema pe mai multe voci.

Problemele nu se rezuma numai la acea biserica. Este vorba despre incalcarea drepturilor, in general a romanilor din Valea Timocului care nu beneficiaza de acealeasi privilegii ca cei din Voievodina

Exact asta va spuneam si eu. Nu vrem sa ne derobam de resposabilitate, dar exista si alte institutii care ar trebui sa intervina mult mai activ in rezolvarea unor astfel de probleme. Tentatia de a spune ca dincolo de granite are compentente numai MAE este falsa. Nu ne putem reprezenta bine interesele daca aceste insititutii nu isi preiau aceste atributii.

Departamentul de Relatii cu Romanii de Pretutindeni nu ar trebui sa elaboreze o strategie ? Nu ar trebui sa se faca o diferentiere clara a romanilor din jurul granitelor si a celor din SUA si Australia ?

Este adevarat. Ne trebuie o diferentiere, dar si strategii separate. Pentru cei care sunt plecati pe criterii economice, cred ca ar trebui actionat in vederea pastrarii identitatii nationale si a religiei lor. Sunt tari mai disponibile si altele in care flexibilitatea este mai redusa. Unde se observa o tara in care disponibilitatea este mai redusa, sigur ca ar trebui implicat si MAE.

Ce parere aveti de complementaritatea dintre Parteneriatul Estic si Sinergia Marii Negre, cele doua politici ale UE pentru spatiul estic ?

Cred ca pe acest palier Romania participa la implementarea politicilor incluse in Parteneriatul Estic, iar in cazul Sinergiei Marii Negre Romania este in postura de initiator. Fara a intra intr-o logica competitionala, nivelul de responsabilitate pe Marea Neagra ne priveste mai mult. Sigur ca Parteneriatul Estic va fi aprofundat in cadrul presedintiei Republicii Cehe, dar depinde si de noi cum vom reusi sa motivam UE pentru a sustine si Sinergia Marii Negre. Parteneriatul Estic este raspunsul UE la presiunile foarte mari ce vin din zona estica privind nivelul de integrare in UE. Se primesc semnale serioase mai ales pe libera circulatie, ceea ce este un lucru natural. In cadrul Parteneriatul Estic se incearca includerea tuturor acordurilor ce vor fi incheiate mai ales de Romania, Ungaria, Bulgaria si Slovacia pe acest palier. Zona Marii Negre poate fi potentata prin proiectele energetice. Tocmai acest lucru urmarim prin intalnirile trilaterale de care va vorbeam si cred ca prima de acest gen va fi cu Grecia si Bulgaria, cadru in care putem discuta de la problemele de frontiera pana la cele ale minoritatilor. Este mult mai eficient decat o discutie bilaterala cu tari le respective pentru ca pot fi identificate mai bine probleme punctuale de interes regional.

Interviul realizat de: Madalin NECSUTU, Victor RONCEA si Luciana POP

http://www.ziua.net/display.php?data=2009-02-02&id=248741