„Un eurodeputat poate lucra până la 12 ore pe zi“

Va las sa cititi un material interesant despre cum reprezinta un europarlamentar roman interesele Romaniei la Bruxelles. Alesul?... eurodeputatul PD-L/PPE, Jean Marian Marinescu. Asa ca ramane sa descrifrati voi cam ce face acolo toata ziua un europarlamentar. Evident, mai multe detalii gasiti pe http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010020939607/Actualitate/Un-eurodeputat-poate-lucra-pana-la-12-ore-pe-zi.html


Domnule Marinescu, spuneți-ne vă rog, care este programul de zi cu zi al unui eurodeputat. De exemplu, ce ați făcut astăzi (3 februarie 2010 - n.red.)?

Dar ce nu facem? de la 8:00 la 9:00 am avut o întâlnire la reprezentanța Bavaria cu un grup pe care noi l-am denumit "Friends of Danube" (Prietenii Dunării - n.red.) din PPE, atât cu deputați, cât și cu asistenți dar și cu un reprezentant al Comisiei Europene să vedem cum abordam elementele pe care vrem să le introducem în Strategia UE pentru Dunăre. Am stabilit de dimineață ca eu să primesc toate ideile și să purcedem mai departe. De la 9:15 până la 10:15 am stat în birou ca să pregătesc niște amendamente la unele rapoarte care aveau termen de depunere până la prânz. La 12:45 am fost la ședinta de grup (PPE -n.red.). Acolo răspund de cinci comisii și aveam două rapoarte de prezentat și oricum trebuie să fiu prezent în permanență la ședința de grup. La 13:15 am revenit în birou pentru că am avut o problemă tehnică cu cei de la calculatoare. De la 13:30 până cand m-ați sunat d-voastră (ora 14:00) am avut întâlnirea lunară cu cei patru vicepreședinți ai grupului PPE o au cu jurnaliștii străini acreditați la Bruxelles, înaintea sedinței plenare de la Strasbourg pentru a prezenta cele mai importante puncte care vor fi discutate acolo de grupul PPE. Acolo vom discuta strategia de dezvoltare socială pentru grupurile defavorizate, inclusiv romii. Apoi am revenit în birou și am avut o discuție cu cineva de la IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian) pentru a face câteva demersuri pe lângă Comisia Europeană. În acest moment în care vorbesc cu d-voastră (ora 16:00) ar trebui să fiu în două locuri: la o un sharing (audiere) unde se discută securitatea alimentării Europei cu gaze și în același timp trebuie să fiu la o întâlnire cu coordonatori din toate comisiile parlamentare. Asta pâna la ora 18:00.

Dar de unde atâta energie și până unde ține?

Da (râde). De la 18:00-19:00 am o întâlnire cu niște adviseri (consilieri -n.red.) cu care voi avea o o discuție despre câteva raporte pe care trebuie să le prezint și de la 19:00 - 19:30 am un interviu la un magazin franco-român care se cheamă "Regarde". Deci, asta e programul de astăzi.

Dar de mâncat, când o faceți domnule Marinescu?

Domnule, sincer să fiu am un obicei prost și nu mănânc dimineața. La prânz sar toate mesele și apuc să mănânc seara târziu. Bun. Deci, programul începe la 9:00, nu la 8:00, și câteodată mai merg și de la 8 la un dejun sau la o întâlnire a președinției PE iar partea oficială se termină undeva după ora 19:00. Dar de la ora 19:00 încolo trebuie să stai în birou să citesc împreună cu asistenții, să verifici amendamentele, să își citești mesajele și e-mailurile, să îți faci agenda pentru a doua zi. Cel mai devreme pleci de aici la 9 seara.

Deci, în jur de 12 ore pe zi lucrează un europarlamentar mai activ

Da, așa este.

Domnule Marinescu, există o tendință de creștere a influenței României la nivel european?

Există, după părerea mea. Influența României se manifestă în toate cele trei instituții. În Consiliul European prin ceea ce are de spus domnul Traian Basescu. Œn consilii (inter-ministeriale - n.red.) prin miniștri, de exemplu în cel de politică extenă, în cel de justiție și afaceri interne (JAI). Œn Comisia Europeană, prin comisarul pe care l-am avut (Leonard Orban - portofoliul Multilingvismului, n.red.) și acum prin domnul Cioloș (portofoliul Agriculturii - n.red.) și prin europarlamentari. Eu zic ca, prin toate aceste am avut ceva rezultate ca influență. Eu întotdeauna cuantific prin rezultate.

Ce ne puteți spune despre Strategia UE pentru Dunăre? Stim că este o strategie româno-austriacă

Inițiativa a fost a României, care a luat alături Austria pentru ca să poată să fie o forța mai importantă pentru a susține acest proiect. S-a alăturat apoi și Ungaria ca această strategie să fie finalizată în timpul președinției ungare a UE (primul semestru a lui 2011) și de atunci s-au pornit mai multe activități desfășurate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și misiunea României de la Bruxelles. Noi, europarlamentarii, am intrat și noi în acestă activitate atunci cand am elaborat o rezoluție, făcând primii pași spre controlarea unei poziții a Parlamentului European în această direcție. Am spus acolo clar că PE trebuie să fie inclus în această Strategie. Acum au început șirul de conferințe pentru dezbaterea publică a acestui proiect. Eu, ieri, (2 februarie) am fost la Ulhm în Germania din partea PPE alături de reprezentanții land-urilor Baden-Wurtemberg și Bavaria care susțin în Germania acest proiect. Avem un mare avantaj în Partidul Popular European (PPE) pentru că patru dintre vicepreședinții acestui grup, susțin această inițiativă. Este unul dintre Germania, unul din Austria, unul din Ungaria și eu din România. și atunci, incercăm să scoatem din acest proiect nu numai o hârtie frumoasă din care să se facă un plan de acțiune frumos dar să aibă și rezultatele dorite de toți. Am discutat despre coordonarea acestor acțiuni și finantarea lor, pentru că astă e cel mai important lucru.

Deocamdată acest proiect este în faza de consultare

Da. Acest proces se va încheia în iunie la întâlnirea de la Constanța-Tulcea. Ieri vicepremierul Serbiei, Bozidar Djelici, a cerut o întâlnire între coordonatorii din fiecare țara și ceva bănci pentru a discuta la Belgrad posibilitățile de finanțare, undeva în octombrie-noiembrie. Deci, undeva în decembrie ar trebui aprobat de Consiliu (European) și apoi trimis la noi (Parlamentul European ) să înceapă negocierile și să se aprobe undeva în primul semestru al anului 2011.

Ce beneficii va aduce României acest proiect?

Poate aduce multe beneficii. Depinde cum este gestionat. Depinde de priorități și una dintre acestea ar fi realizarea legăturilor dintre Dunăre și Rin pentru că în acest fel va crește foarte mult "valoarea" Dunării. Apoi uniformizarea sistemelor de navigație. Realizarea condițiilor de navigat pe tot parcursul Dunării pentru că sunt câteva zone unde sunt probleme. Transformarea porturilor în sisteme intermodale de transport. Adică să ai și infrastructură portuară dar să ai și celelalte legături de la porturi cum ar fi șosele și căi feroviare. Apoi monitorizarea sistemelor cotelor apelor pentru a se putea preveni și interveni în caz de secetă sau inundații. Mai sunt sistemele de irigații dar și interconectările în materie de educație sau turism. Pentru acest lucru e nevoie de o acțiune concertată a tuturor statelor implicate și o coordonare a proiectelor.

Ce ne puteți spune despe instrumentul politic al UE destinat frontierei de est denumit EuroNest?

Este o Adunare Parlamentară între UE și cele șase țări care fac parte din Parteneriatul Estic (politica de vecinătate a UE cu șase state din est - Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjanul). Or să fie 60 de parlamentari din partea PE și 60 din cele șase țări (câte 10 din fiecare - n.red.). Voi face parte și eu din această Adunare la care Traian Ungureanu este vicepreședintele acestei formule. Această Adunare Parlamentară încearcă să aducă alături atât parlamentarii europeni interesați de această zonă cât și parlamentarii din aceste țări astfel încât să se poată cunoaște mai bine și de o parte și de alta și să se sprijine astfel drumul lor catre Uniunea Europeană. Este o inițiativă bună care sper, împreună cu Parteneriatul Estic, să aibă rezultate pe masură.

Care sunt pașii pe care ar trebui să îi urmeze Republica Moldova pentru a se integra în Uniunea Europeană, într-un viitor cât mai apropiat?

În primul rând trebuie să încheie acel acord de asociere care este în prezent în negociere și acolo se vor introduce etapele pe care trebuie să le parcurgă. Eu aș vrea să le dau un sfat conducătorilor din Republica Moldova. Ar trebui să ia ca exemplu România sau țările baltice pentru a îndeplini cât mai bine cerințele din acele capitole de negociere, asta înainte de a se considera o țară candidată și de a începe negocierile. Adică să grăbești lucrurile și să vii în întâmpinarea Uniunii și apoi să poți să spui: "Domnilor, eu cred am ajuns la standardul pe care voi îl cereți de obicei pentru o țară, vă rog să mă primiți ca țară candidată!" și apoi verificarea și negocierile să dureze foarte puțin. Acolo sunt 30 de capitole care fiecare are o anumită direcție și cerințele sale.

Cred că o accelerare a aderării Republicii Moldova se poate realiza în cazul includerii acestei țări în pachetul statelor din Balcanii de Vest

Da, asa este. Asta încercăm să facem noi aici la nivel de europarlamentari. Dar cred că pentru acest lucru trebuie să se ajungă și la o rezolvare a conflictului din Transnistria.

Apropo de acest subiect, cum poate UE să se implice mai mult în rezolvarea acestui conflict inghețat?

UE poate să își ia foarte în serios locul pe care îl are în acel format de negociere și să abordeze acest subiect din prisma faptului că există un conflict înghețat la granițele ei. Trebuie îndeplinite lucrurile care s-au hotărât până acum și anume retreagerea trupelor ruse de pe acest teritoriu.

Domnule Marinescu, toate lumea dă bani pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Romania dă 100 de milioane de euro, SUA vreo 226 de milioane de dolari, de la Moscova sunt asteptați vreo 150 de milioane de dolari. UE ofera și ea vreun ajutor financiar?

Da, sunt negocieri. știu că există un fond de 30 de milioane de euro pentru Republica Moldova dar sigur acesta se va mări. De asemenea, va exista un împrumut și de la FMI ( de peste 500 de milioan de dolari) și cred că Republica Moldova poate ieși din criza cu banii aceștia.

Domnule Marinescu, care este pe scurt viziunea d-voastră despre reformarea PD-L?

Nu cred că putem vorbi de o reformare a PD-L-ului. Cred că trebuie să discutăm despre o reformare constituțională și de o ajustare a relațiilor între diversele niveluri ale organizării PD-L astfel încât să se poată ajunge la un rezultat. Suntem un partid de 30-40 la sută cu reprezentanți în toate structurile locale și centrale și de aici exista o viteză de comunicare mai mică în interiorul partidului față de cea care ar trebui. Œntotdeauna am discutat despre modificari în statut care să determine o mai bună activitate politică în cadrul partidului. Dar trebuie să discutăm în liniște și pace fără să facem mare discuție din această problemă.