Comisia Europeană ar putea cere autorităţilor romåne să interzică exploatarea minieră pe bază de cianuri la Roşia Montană în cazul în care declaraţia scrisă, iniţiată de europarlamentarii Daciana Sårbu şi Cătălin Ivan pe această temă, va fi semnată în termen de trei luni de cel puţin jumătate dintre membrii Parlamentului European (PE).
Cazul Roşia Montană revine în atenţia Legislativului şi a Executivului european după ce, în urmă cu cåteva săptămåni, compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a făcut lobby la Bruxelles, prin intermediul unui seminar organizat cu sprijinul europarlamentarului romån Adina Vălean, brusc interesată de exploatarea aurului.
Reamintim că europarlamentarilor români, în speţă Renate Weber şi Daciana Sârbu, organizatorii nu le-au permis o intervenţie prin care să se prezinte şi versiunea „neagră“ a ceea ce înseamnă extragerea minereurilor cu ajutorul cianurilor şi impactul acestui procedeu depăşit şi chiar interzis în multe părţi ale lumii asupra mediului înconjurător şi a siturilor arheologice din perioada romană din această zonă. În acest sens, eurodeputaţii Daciana Sârbu şi Cătălin Ivan au iniţiat, la începutul acestei săptămâni, o declaraţie scrisă referitoare la ameninţarea reprezentată de distrugerea patrimoniului naţional în cazul exploatării miniere prin intermediul cianurilor în zona Roşia Montană. Prin acest demers, cei doi europarlamentari români solicită intervenţia Comisiei Europene în vederea opririi acestui tip de exploatare minieră care riscă să pericliteze o parte din patrimoniul antropic şi natural european, se precizează într-un comunicat al delegaţiei social-democrate române din Parlamentul European. Această declaraţie scrisă este cu atât mai importantă cu cât ar putea deveni poziţia oficială a Legislativului European în cazul în care va fi semnată, în termen de trei luni, de cel puţin jumătate din numărul total al europarlamentarilor (cel puţin 376 - n. red.). Odată devenită poziţie oficială a PE, această declaraţie va reprezenta un element foarte important într-o viitoare decizie a Comisiei Europene vizavi de chestiunea Roşia Montană.
continuare la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010022540351/Actualitate/CE-ar-putea-interzice-exploatarea-miniera-de-la-Rosia-Montana.html
miercuri, 24 februarie 2010
CE ar putea interzice exploatarea minieră de la Roşia Montană
vineri, 15 ianuarie 2010
Ciolos e oficial noul gestionar al Agriculturii europene
Poate cea mai importanta stire de azi in materie de politica externa si imagine a Romaniei la nivelul Uniunii Europene este ca Dacian Ciolos a primit aviz favorabil cu unanimitate de voturi din partea comisiei de audieri din cadrul Parlamentului European pentru a putea fi investit mai departe in functia de comisar pentru Agricultura in noul Executiv european care il va in frunte pe acelasi Barosso pentru inca un mandat. Au fost de ajuns trei ore de audieri pentru ca Ciolos sa termine sa raspunda tirului de intrebari, unele nu foarte comode, din partea europarlamentarilor, care in final l-au aplaudat. "Are cunostinte solide, a venit bine pregatit si a raspuns corect la intrebari", a sintetizat seful comisiei din PE care l-a audiat, italianul Paolo de Castro. Ciolos s-au autocaracterizat ca fiind un comisar care va cauta inovatia in domeniul agriculturii si un "reformator al Politicii Agricole Comune (PAC)". "Sectorul agricol al UE s-a schimbat foarte mult in anii acestia. El are în continuare o diversitate foarte mare. Reforma nu inseamna reducerea finantarii sau renuntarea la unele instrumente, ci inseamna cautarea unor solutii pentru a ne adapta la realitatile curente. Sunt un reformator si caut idei noi", a spus Dacian Ciolos in timpul audierilor. Inainte de aceasta etapa in vederea ocuparii acestui portofoliul au existat mo serie de zvonuri potrivit carora Ciolos este "omul Frantei", tara care i-a sprijinit candidatura. Faptul ca Franta se bazeaza foarte mult pe fondurile europene pentru a-si alimenta sectorul agricol dar si studiile lui Ciolos facute in Franta, a dat curs unor speculatii cum ca Ciolos este pus acolo pentru a reprezenta interesele Frantei. Acelasi lucru s-a intamplat si in Romania, unde speculatiile s-au strans in jurul ideei ca, odata instalat la carma Agriculturii europene, Ciolos va arunca bani cu nemiluita in directia Romaniei. Cioloş a spus azi că el este desemnat pentru un "portofoliu european", nu national. "Aceste lucru este foarte clar", a tinut sa sublinieze acesta. Nu ramane decat sa ii uram noroc si putere de munca pentru ca, odata cu aceast privilegiu, Romania a primit si o mare responsabilitate de care trebuie sa se achite foarte bine in scopul cresterii influentei romanesti pe scena politica europeana. Doamne ajuta!
duminică, 18 octombrie 2009
Cehia cere garantii
Ultimul motiv invocat de liderul ceh, Vaclav Klaus (foto), impotriva semnarii Tratatului de la Lisabona este legat de chestiunea unui posibil proces al urmasilor germanilor din regiunea sudeta intentat Cehiei la Curtea Europeana de Justitie pentru inapoierea bunurilor confiscate dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Klaus este sustinut in demersul sau de circa 65% dintre cehi, in timp ce premierul Jan Fischer califica acest blocaj politic ca fiind o pata de imagine pentru Praga la nivel european. Presedintele eurosceptic al Cehiei, Vaclav Klaus, sustine ca nu va semna Tratatul de la Lisabona, pana ce, tara pe care o conduce nu va primi garantii reale vizavi de impiedicarea oricarei restituiri a bunurilor germanilor sudeti confiscate dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, in baza decretelor Benes (fostul presedinte al Chehoslovaciei, Edvard Benes - n.red). In replica, vicepresedintele Comisiei Europene (CE), Günter Verheugen, a declarat, ieri, la postul de radio german Deutschlandfunk,ca exista solutii politice pentru a-l convinge pe ultimul sef de stat membru al UE care inca nu a semnat acest document, ca Germania nu are nicio revendicare vizavi fata de Cehia. Totodata, oficialul UE a lasat sa se inteleaga ca vor fi negociate unele aspecte, asa cum s-a intamplat in cazul Poloniei si Cehiei.
totul la: http://www.ziua.net/display.php?data=2009-10-19&id=260379
luni, 5 octombrie 2009
Irlandezii spun "DA" Tratatului de la Lisabona
Cetatenii irlandezi au decis ca in cel de-al doilea referendum organizat pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona sa voteze "pentru" intr-o proportie linistitoare de 67,13%, conform rezultatelor date sambata publicitatii de catre Comisia Electorala Centrala a Irlandei. Irlandezii si-au putut exprima optiunea electorala in 43 de circumscriptii desfasurate pe tot teritoriul acestei tari.
Numai doua dintre acestea au inregistrat si la acest tur de scrutin o respingere a Tratatului printr-o majoritate de voturi, in timp ce 31 din totalul circumscriptiilor au schimbat "nu"-ul din 2008 cu un "da" in cadrul noului referendum organizat la finalul saptamanii trecute, pe 2 octombrie. Pana si cei mai sceptici irlandezi din sud-vestul capitalei Dublin, altadata bastion al atitudinilor anti-Tratat, au trecut de la un procent de respingere de 65% in 2008, la unul de 59% pentru ratificarea viitoarei Constitutii a UE.
restul la: http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-10-05&id=259601