marți, 9 februarie 2016

INTERVIU EXCLUSIV EVZ cu liderul PPE, Joseph Daul: „Partidele politice pro-ruse, în frunte cu Dodon și Usatîi, nu fac situația din țară mai ușoară”



Liderul Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, a avut amabilitatea de a acorda un interviu în exclusivitate pentru „Evenimentul Zilei”, ediția de Republica Moldova, în care liderul celei mai puternice familii politice europene a vorbit despre ce înseamnă pentru cetățenii acestei țări integrarea în UE, necesitatea imperativă a reformelor prin indicarea României ca exemplu de urmat și despre cum Rusia lucrează continuu pentru a submina acest proces care, până acum, nu a adus decât beneficii palpabile pentru cetățenii Republicii Moldova. Redăm mai jos discuția avută cu PPE:

Republica Moldova se confruntă acum cu o serie de proteste anti-guvernamentale, cum puteți descrie scena politică de la Chișinău din ultimii ani?

Sunt un susținător fervent al integrării Republicii Moldova în UE pentru ca succesele Moldovei sunt, de asemenea, și succesele noastre. Însă este nevoie de acțiuni urgente din partea noului guvern pentru a atenua criza economică în care se află Moldova. Autoritățile de la Chișinău trebui, de asemenea, să implice și reprezentanți ai societății civile în elaborarea unei strategii de îmbunătățire a țării în ansamblu. Protestele reprezintă un exercițiu democratic prin care oamenii își arată nemulțumirile pe care autoritățile trebuie să le asculte și să le ia în considerare. Noul guvern, care este controlat de Plahotniuc care se pretinde a fi pro-european, încă trebuie să demonstreze de ce este capabil și ce poate face pentru propriii cetățeni. Vom monitoriza și evalua îndeaproape acest guvern în baza rezultatelor sale. Partenerii europeni se așteaptă ca interesele și necesitățile oamenilor să fie puse mai presus decât interesele a doar câtorva persoane.

Pe lângă faptul că Moldova se afla într-o situație dificilă, campaniile populiste de dezinformare și manipulare alimentate și conduse de partidele politice pro-ruse în frunte cu Dodon și Usatîi nu fac situația din țară mai ușoară. Suntem conștienți de această propagandă și suntem gata să comunicăm mai mult cu oamenii din Moldova pentru ca aceștia să nu devină victime ale politicienilor populiști.
Oamenii s-au săturat de corupție și vorbe goale, a venit timpul ca acei care conduc țara să livreze ce au promis. Cu toate acestea, cred cu vehemență că parcursul european al Moldovei este cea mai bună opțiune pentru oamenii de acolo și pentru un viitor mai bun al țării. Tarile din Europa centrală și de est au reușit să reformeze și să se dezvolte împreună cu suportul UE; suntem gata să oferim același lucru și Moldovei.

Se așteaptă UE de la partidele din Republica Moldova, în ceea ce privește reformele?

Vreau să văd o Moldovă în care statul de drept, o justiție independentă, și lupta împotriva corupției prevalează. Numai atunci când aceste condiții vor fi îndeplinite, Moldova va fi în măsură să atragă în continuare investiții străine pentru a crea mai multe locuri de muncă și a îmbunătăți nivelul de trai al oamenilor. Oamenii vor să locuiasca într-o țară fără corupție și unde banii nu dispar din bugetul public.
Acordul de asociere UE-RM constituie deja un parcurs excelent cu o listă completă de reforme care trebuie implementate. Republica Moldova are nevoie de reforme urgente necesare pentru a putea oferi cetățenilor un sistem de justiție independent, transparent şi responsabil. Mai mult, instituția Procuraturii și instanța constituțională trebuie reformată, precum și a economiei și a sectorului financiar. În același timp, Moldova are nevoie de o clasă politică pro-europeană capabilă și determinată să implementeze aceste reforme, și care nu în ultimul rând să se bucure de încrederea și suportul oamenilor. Așteptăm de la noul guvernul nu numai rezultate concrete dar și să pună bunăstarea tuturor oamenilor din Moldova mai presus decât interesele sale personale.


Credeți că este nevoie acum de fondurile europene pentru ca Republica Moldova să continue parcursul european? Tototdată, un acord cu FMI are rezolva cele mai mari probleme financiare din Moldova? Cât de imperativ este pentru Chișinău să primească bani din Vest?

Sprijinul financiar din partea UE pentru Moldova este imperativ pentru a obține progrese în implementarea reformelor necesare și a ajuta oamenii si țara să se dezvolte și să prospere. UE este gata să ofere ajutor dar pentru aceast are nevoie de un guvern stabil care sa implementeze reformele necesare; numai atunci noi vom fi capabili sa-i ajutam pe oamenii din RM. Sprijinul financiar din Occident este conditionat de reforme. UE nu vrea nimic mai mult decât o Moldovă independentă din punct de vedere economic, prospera, și stabilă, in comparatie cu Rusia care preferă o Moldova captiva, slabă și instabilă.

De părere aveți despre sprjinul pe care România l-a acordat până acum Republicii Moldova pentru a se apropia de Uniunea Europeană? Poate Bucureștiul să facă mai mult și care ar fi aceste lucruri, după ce România a spus deja că va acordat un ajutor financiar de 150 de milioane de euro?

Date fiind legăturile istorice și cumplita situație economică a Chișinăului, înțeleg că așteptările oamenilor din Moldova dinspre România sunt mari. UE și România au fost întotdeauna dornice să ajute Moldova în vremurile cele mai tulburi. În particular, decizia premierului Dacian Cioloș de a oferi sprijin financiar Chișinăului, sub forma unui împrumut bilateral, a fost foarte binevenită. Mai cred și că acele condiționalități atașate împrumutului este cea mai corectă abordare pentru a se asigura faptul că Executivul Republicii Moldova va implementarea reformele necesare pentru a ține țara pe drumul european. Așa cum a concluzionat în raportul (MCV - n.r.) de săptămâna trecută și Comisia Europeană, România a înregistrat rezultate bune în lupta împotriva corupției. Colaborarea strânsă între cele două state, nu poate fi benefică decât pentru Moldova. Bunele practici ale României în lupta cu corupția, întărirea statului de drept și reformarea sistemului de justiție sunt exemple bune pentru Moldova din care își pot lua notițe și apoi învăța din ele.

Există o dezbatere la Chișinău între liderii protestelor dacă să suspende sau să amâne acordurile cu Bruxellesul pentru circa doi ani de zile. Toți cei trei lideri ai pieței – Năstase, Usatîi și Dodon – au fost de acord asupra acestui lucru în cadrul unui talk-show politic televizat. Ce ne puteți spune despre astfel de planuri?

Beneficiile Acordului de Asociere dintre UE și Republica Moldova sunt clare și ar trebui explicate fiecărui cetățean: liberalizarea vizelor, extinderea vănzării produselor moldovenești pe piața UE, investiții străine ce conduc la crearea de noi locuri de muncă, acestea sunt doar câteva exemple. Moldova este de asemenea țara din afara UE care primește cele mai multe fonduri europene pe cap de locuitor. Haideți să reamintim oamenilor că, în 2014, atunci când Rusia a impus embargo pentru produsele moldovenești, UE a ridicat imediat cotele de export pentru Republica Moldova, fapt ce a general supraviețuirea pentru mulți fermieri din Republica Moldova.

Recent, președintele rus Vladimir Putin a ordonat o întâlnire a Consiliului Național de Securitate pe tema situației din Republica Moldova. Credeți că Rusia va interveni și mai multe în criza de la Chișinău?

Este evident că Rusia își dorește stoparea procesului integrării europene al Republicii Moldova. A fost întotdeauna interesată de a submina politicile UE din cadrul Parteneriatul Estic, precum și dezvoltarea unor țări precum Moldova, Georgia și Ucraina, în ciuda dorinței clare a acestora de a se apropia de UE. Cred că Moscova nu va pierde oportunitatea de a încerca să deturneze cursul european al Moldovei, dar în același timp trebuie remarcată și dorința moldovenilor de a nu se mai lăsa încă o dată păcăliți de capcanele trecutului, dorință pe care eu personal și partidul meu (PPE - n.r.) o susținem totalmente. Pentru Moldova, prosperitatea vine din Vest, nu din Est.

Cât de aproape este Moldova de a repeta un scenariu ca cel al Maidanului de la Kiev, în cazul în care cabinetul Filip nu demisionează și refuză să fie organizate alegeri anticipate?

Cred ca ar trebui să ne abținem de a face comparații între protestele de la Chisinau și euromaidanul din Ucraina. Protestatarii ucraineni de pe Euromaidan au luptat și și-au pierdut viața pentru valorile UE și pentru a asigura cursul pro-european al țării lor. Moldova a ales deja să se apropie de UE. Însă oamenii vor să vadă o evoluție în acest sens cu rezultate clare în combaterea corupției endemice din instituțiile publice și private, precum și asigurarea condiţiilor pentru implementarea celorlalte reforme menționate în Acordul de asociere RM-UE, care au fost amânate sau care nu au fost încă puse în aplicare. Cred că nu ar trebui să speculam despre posibile scenarii viitoare. Sunt convins că mai devreme sau mai târziu lupta împotriva corupției va continua. Istoria ne-a arătat că voința poporului nu trebuie subestimată.


A consemnat Mădălin Necșuțu

Publicat în EvZ Moldova

Leia Mais…

duminică, 31 ianuarie 2016

Iubește Revoluția!


În 1941, la 23 de ani, scriitorul rus Aleksandr Soljenițîn își depăna propriile trăiri revoluționare într­-o poveste ce nu avea să mai fie terminată.
Nerjin, eroul principal al romanului incomplet „Iubește revoluția!” , era în fapt un alter ego al autorului, care nu voia decât să ajungă pe front în timpul celui de­al doilea război mondial pentru a­și apăra țara. Scopul său era curat, idealistic, cel al unui tânăr student la matematică la Universitatea de Stat din Rostov.

Însă țelul lui Nerjin are puține în comun cu a altor „patrioți” ,din ziua de astăzi, de data această moldoveni, care îndeamnă voalat lumea la revoluție și acapararea puterii pe orice căi.

Cu pistolul îndreptat spre tâmpla guvernanților, și ei plini de boli cleptomanice neaoșe incurabile, liderii revoluționari ce protestează în stradă la Chișinău riscă să arunce țara în haos. Funcționând după principii machiavelice identice cu a predecesorilor, alternativa politică din stradă îndeamnă populația la „nesupunere civică”. Ultimatumul sună terifiant, iar o criză civilă, provocată de proteste violente de stradă, nu va stabiliza niciodată țara. Cei trei mușchetari din vârful revoltelor, din care doi pro-­ruși declarați, nu vor să facă altceva decât să înlocuiască un oligarh cleptoman cu un triumvirat dubios cu fundul în două luntri. Cu o jumătate de posterior în UE și cealaltă jumătate în UV. O poveste ce nu este deloc departe de cea a „vițelul blând”, promovată de Vladimir Voronin. Toate­-s vechi și nouă toate...
De altfel, cei doi pro-­ruși nu fac nimic altceva decât să încerce să-­și ia fața unul contra celuilalt, ca oameni de nădejde pe care Moscova poate conta la Chișinău. De altfel, cele două partide sunt în concurență directă, chiar în cazul alegerilor anticipate, deoarece se bat pe același segment electoral pro-­rus, iar Usatîi are o priză mult mai mare decât tovarășul său din Parlament, trădătorul ex-comunist, așa cum fostul său șef de partid, Igor Dodon. Prinși în aceeași vâltoare a îmbogățirii peste noapte, cei doi lideri ai protestatarilor ce țin cu „poporul sărăcit” nu fac nicio pas fără o vizită în prealabil la poarta Kremlinului de la Moscova.

Tocmai de aceea se ridică întrebarea legitimă: „Ce înseamnă nesupunerea civică pentru ei?” Poate una proiectată pe calapodul Donețk sau Lugansk?
Din toată această nebunie ce ține de goana după putere fără scrupule, vine și alternativa. Una așezată, fără învârtoșare pătimașă și exces de testosteron. Vocea Maiei Sandu s­a ridicat cu luciditate dintre liderii pieței. Ea a spus direct că nimeni nu trebuie să se urce pe nemulțumiri oamenilor și să le călărească ca pe propria agendă politică. De asta a și refuzat să urce pe scenă și să­-și facă selfie-­uri acolo, precum cei doi comedianți populiști, Dodon și Usatîi. De altfel, ea a acuzat direct lipsa de discernământ și uzul de violență, așa cum s­a întâmplat în Parlament săptămâna trecută.

Maia Sandu le­-a transmis simpatizanților Partidului Acțiune şi Solidaritate să nu se lase angrenați în acte de violență, deoarece „prin metode necivilizate nu poți ajunge la o viață civilizată”. Mai mult de atât, aceasta i­a îndemnat voalat pe protestatari să nu se lase căpușați de alte proteste paralele a două partide pro-ruse care încearcă, de la constituirea în această toamnă a Orășelului Demnității, să își facă orașele și proteste paralele care să le canibalizeze, încet dar sigur, ideea de a arunca corupția afară din țară. Republica Moldova poate învăța și aici din exemplul de peste Prut.
Continuare pe EvZ Moldova

Leia Mais…

„Corupția din Rusia e deja terorism de stat!”. Interviu cu David Satter, unul dintre cei mai renumiți sovietologi


David Satter, licențiat al Universităților din Chicago și Oxford, a fost corespondent al ziarului Financial Times la Moscova, din 1976 până în 1982, apoi analist al spațiului sovietic și ex-sovietic pentru Wall Street Journal Europe. Satter este autorul a patru cărți, ultima urmând să apară în primăvara anului viitor.
Toate lucrările sale abordează transformarea Rusiei în statul agresiv și corupt de azi. David Satter este celebru și pentru faptul că este singurul jurnalist american expulzat din Rusia după încheierea Războiului Rece. Expulzarea sa s-a produs pe fondul unor acuzații de încălcare a regimului de ședere în Rusia, după o procedură aplicată spionilor. Refuzul Rusiei de a-i mai acorda viză de intrare în Federația Rusă s-a produs concomitent cu rularea unui documentar, în Piața Maidan din Kiev, în ajunul Crăciunului din 2013, realizat după una dintre cărțile sale, „Age of Delirium: The Decline and Fall of the Soviet Union”.

Atunci, mulțimea din Piață a stat și a urmărit filmul la o temperatură de -4 grade, până spre miezul nopții. A doua zi, avea să afle de la un diplomat rus de la Kiev, că „organele competente”, termen folosit în special pentru FSB, că șederea sa pe teritoriul Rusiei este „indezirabilă”.

El este și autorul materialelor care au deconspirat implicarea serviciilor secrete ruse în dinamitarea unui bloc de locuințe, incident în urma căruia au murit 300 de persoane, pentru a servi ca pretext autorităților ruse pentru reînceperea războiului în Cecenia. Conflagrație de care Moscova avea nevoie pentru a-i crește popularitatea lui Vladimir Putin, un personaj politic creditat înaintea venirii sale la putere, în 2000, cu numai 2%.

- De unde această preocupare pentru spațiul rusesc, dvs. ați ales Rusia, sau Rusia v-a ales pe dvs.?

- Îmi place să cred că a fost alegerea mea. În copilărie, la Chicago, pe la 13 ani, am început să învăț limba rusă de la niște vecini emigranți din URSS. Deși fiind în plină epocă a Războiului Rece, șansele de a merge în Rusia erau mici, iar cele de a trăi acolo o perioadă mai îndelungată aproape imposibile, tatăl meu m-a încurajat, chiar a insistat să învăț limba rusă, deși nu înțelegeam de ce. Ulterior, la Universitate, am profitat de aceste cunoștințe și am descoperit această provocare, această alternativă pe care o aveam cunoscând limba rusă. Ca și corespondent al ziarului Financial Times am avut ocazia să studiez chiar la fața locului comunismul sovietic, timp de 6 ani. Chiar dacă nu am fost expulzat, cum s-a întâmplat în 2013, am avut probleme cu autoritățile sovietice, care au vrut să mă alunge din URSS. Am fost acuzat, formal, de huliganism, în 1979, după o vizită la locul de origine al unor strămoși de-ai mei, într-o localitate care avea să devină celebră în toată lumea, câțiva ani mai târziu, Cernobîl.

- În cartea pe care urmează să o lansați vorbiți despre clasa conducătoare de la Kremlin denumind-o „Cleptocrație”....

- Această carte se vrea o explicație a celor întâmplate, cum a ajuns Rusia țara agresivă, înfundată în corupție, de astăzi. Cum oamenii au uitat optimismul de la începutul anilor 90, când, după Perestroika, toți credeam că Rusia se va racorda la cultura și economia mondială, aducând plus valoare acesteia Nu s-a întâmplat așa și dacă urmărim evoluția Rusiei, ne dăm seama de pericolul ca același lucru să se întâmple și în Moldova și în Ucraina.

- Care este originea acestor probleme?

- Cred că de la revoluția bolșevică, pornită de la ideea simplă că socialismul va duce la eliminarea proprietății private. Odată înlăturată ceea ce se ceea că este sursa conflictelor de clasă, războaiele urmau a fi excluse, iar rezultatul așteptat era miraculos. Timp de decenii, comunismul a fost religie de stat, cu un impact imens asupra maselor. Cei care trebuiau să facă tranziția post-comunism au făcut schimbarea violent, fără scrupule, fără lege. S-a acreditat, aproape oficial, că acela e momentul în care fiecăruia i se oferă șansa vieții lui, de a dobândi bunuri, indiferent de metodele prin care o face A fost la fel ca deschiderea unui magazin cu obiecte gratuite. Fără un cadru legislativ, fără tradiție, afacerile au devenit monopoluri și au creat oligarhi. Cei care obțin bani și bunuri într-un sistem corupt, vor lupta cu cele mai murdare instrumente, făcând victime oameni nevinovați. Ceea ce se întâmplă în Rusia. Odată cu venire lui Putin la putere, centrul de greutate al corupției s-a mutat de la oligarhi la bandiții de stat. Condițiile impuse și comisioanele ascunse ale autorităților erau identice cu cele ale bandiților, iar oamenii de stat au devenit afaceriști. Proprietatea privată nu presupune ca poți face orice ca să o dobândești sau ca să o păstrezi, asta duce la corupție și crimă.

- Cum rămâne cu instituțiile care ar trebui să blocheze corupți, cu presiunea dinspre mass media, care relatează cazurile de corupție?

- Structurile de stat nu răspund la semnalele venite privind corupția și fărădelegile, ceea ce duce la demonetizarea acestei lupte. Jurnaliștii nu pot obține singuri rezultate, dar trebuie să nu renunțe la  a atrage atenția asupra ilegalităților. Corupția omoară tot sistemul. În Rusia nu este doar corupție, deja, ci terorism de stat, pasul dintre aceste două momente fiind deja făcut. Sclavia este momentul în care accepți ca normale lucrurile care îți umilesc demnitatea umană, ceea ce se întâmplă acum în Federația Rusă cu oamenii.

- Nici în alte state ex-sovietice nu au dispărut reziduurile educației bolșevice. Deznaționalizarea, ștergerea identității istorice și a tradițiilor a funcționat.

- Marxism-leninismul și promisiunea unui viitor luminos au fost metodele prin care URSS a încercat ștergerea identității naționale a popoarelor din uniune, cum a fost și cazul Moldovei. Dar căderea comunismului a arătat că acest proces nu a fost unul reușit, redescoperirea istoriei și tradițiilor naționale, chiar dacă nu a fost un proces rapid, fiind prezentă în aproape toate statele apărute după destrămarea Uniunii. Din nefericire, alte procese psihologice au fost mult mai reușite chiar decât cel de deznaționalizare. Ieșirea din URSS a fost mult mai simplă și mai rapidă decât ieșirea din mentalitatea sovietică a populației.

- Cum evaluați șansele Republicii Moldova de a ieși din trena Rusiei corupte și corupătoare și a deveni un stat european? Este Reunirea celor două state românești o soluție pentru salvarea Republicii Moldova?

- Șansele Republicii Moldova de  deveni o societate democratică, cu un grad scăzut de corupție, sunt foarte mici din punctul meu de vedere. Vorbim despre o țară mică, cu resurse limitate, subiect al orgoliului de dominație al Federației Ruse, țară care știu că are și instrumentele pentru a pune presiune chiar în interiorul Moldovei pentru menținerea acestei situații. Sincer, mă repet, aici foarte important și pozitiv este rolul pe care îl poate juca România. Acela de a convinge populația filo-română majoritară că aparține spațiului lumii democratice și nu sferei de influență a Rusiei. Nu știu dacă o reunificare a celor două state românești este realizabilă imediat, dar știu cu certitudine că influența românească este una fericită și combate cu succes influența negativă a factorilor de propagandă rusești.

- Există o inițiativă de creare a unui spațiu informațional comun pentru cele două state românești. Cum vedeți această posibilitate?

- Ideea este una foarte bună. În primul rând pentru că resursele Chișinăului sunt foarte reduse din acest punct de vedere, iar moldovenii sunt vorbitori nativi de limba română. Apoi, România este un stat membru NATO, ceea ce poate avea un rol extrem de benefic în dezvoltarea și siguranța viitorului Republicii Moldova. Toată lumea știe că produsele media oficiale ale Rusiei nu sunt obiective în prezentarea adevărului, ci reprezintă instrumente de manipulare.

- Aveți un pronostic pentru viitorul Crimeei? Va putea reveni acest teritoriu în hotarele Ucrainei?

- Personal, cred că este posibil. Nu va fi ușor, dar totuși regimul Putin este instabil și nu știm cât va mai fi la putere și fără reîntoarcerea Crimeei, Rusia va fi privată de asistență din străinătate și va intra într-o situație ce o va depăși.

- Aveți un mesaj pentru cetățenii Ucrainei și Republicii Moldova în legătura cu viitorul lor european?

- Am același mesaj pe care îl primesc din toată lumea, cum că sunt imense avantaje după ce scapă de  corupție, dar este nevoie de voință pentru a face acest lucru. Toată lumea știe că nu va fi ușor, dar cetățenii trebuie să aibă spiritul voinței naționale și al scopului național, deoarece corupția macină până în miezul societății.

Valentin Buda, Mădălin Necșuțu
Publicat în EvZ Moldova

Leia Mais…

România aruncă din nou colacul de salvare peste Prut


Republica Moldova este din nou în aceste zile în atenția României care urmărește atent situația de peste Prut. Criza politică de la Chișinău și nemulțumirile sociale țin capul de afiș a ziarelor, iar televiziunile organizează frecvent dezbateri largi despre viitorul Republicii Moldova. 
Mai avizați, sau mai puțin avizați, analiștii politici de la București, precum și ziariști, au păreri împărțite despre ce va urma la Chișinău, în linii mari discuția purtându-se pe azimuturi geopolitice. În general, emoția este mai greu separată de o gândire pragmatică și rece, iar raportarea la Basarabia atinge de multe ori accente tăioase.
Cert este că Republica Moldova este în prag de colaps financiar și numai partenerii occidentali o pot salva din această situația economică precară, iar susținerea oamenilor politici apropiați vectorului rusesc nu va rezolva absolut nimic din acest punct de vedere. În plan plan social, societatea este la fel de divizată din punct de vedere al viitorului politic, dar este raliată în jurul ideii de combatere a corupție, văzută ca principal factor al sărăcirii populației. România s-a poziționat în toate această poveste de partea forțelor politice care sprijină ideea continuării drumului european al țării. Deși criticată pentru că indirect ar sprijini guvernarea apropiată liderul de facto al PD, Vladimir Plahotniuc, România este nevoită să susțină răul cel mai mic într-un proiect politic mai complex ce vizează o viitoare integrare în UE a Republicii Moldova. 
Liderii protestelor, ca la Babilon pe tema drumului european
De altfel, așa cum scontau și Bucureștii, liderii politici care au deturnat protestele de stradă au vorbit, cu subiect și predicat, amânarea sau chiar suspendarea Acordului de Asociere cu UE. „Platforma DA care și-a făcut o entitate politică se va bate pentru majoritate ca să poată guverna. Dacă nu va reuși, foarte bine, iată în toate aceste trei zile de când protestăm împreună am primit asigurări, sper că sincere, de la Usatîi şi Dodon că se va pune batista pe ţambal cum se zice, la vectorul geopolitic pentru o perioadă de timp. Un an și chiar Igor Dodon a vorbit de un an şi jumătate, în care ne ocupăm de decriminalizarea instituţiilor de drept şi de reglementare, ne ocupăm de curăţarea CCA-ului, CEC-ului, etc. Punem ţara pe făgaşul normalităţii şi apoi revenim la geopolitică. Se poate?”, a declarat liderul Platformei DA, Andrei Năstase, în cadrul ediției din această săptămână a talk show-ului „În profunzime”, de la postul de televiziune Pro TV Chișinău. El a ocolit un răspuns direct privind o poziție unionistă legată de România, mergând pe varianta politico-diplomatică a „reunirii în cadrul Europei”, declându-se totodată român. La rândul lor, ceilalți două lideri pro-ruși ai acestui triumvirat antiguvernamental au devenit incoerenți în ceea ce privește implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE-Republica Moldova, mergând pe teza unei perioade de respiro în care să se facă referendumuri populare în legătura cu viitorul Chișinău. Cert este că există divergențe de opinie la nivelul celor trei, iar Dodon și PSRM au declarat că poziția lor anti-UE va rămâne neschimbată. Când nu a mai fost în compania celor doi colegi de protest, Dodon și Usatîi, Năstase a revenit cu o declarație, în mediile de socializare, în care a afirmat că Plaforma DA este „ferm Pro-UE”, acuzând o parte a presei a denaturat spusele sale și că aceasta ar fi sub influența oligarhului Vladimir Plahotniuc. De altfel, săptămâna trecută cei trei lider au dat un ultimatum guvernării de a-și depune mandatul și de a și create premizele alegerilor anticipate. În caz contrar, acești au amenințat voalat cu proteste de o amploare și intensitate și mai mare, folosindu-se de sintagma „nesupunere civică”. Dacă un simplu protest a degenerat în violențe recent la Parlament, este dificil de spus ce înseamnă o intensificare a lor sub forma nesupunerii civice.
Banii românilor, din nou buni pentru salvarea de la colaps a Republicii Moldova
Pe tot acest fundal tensionat din Republica Moldova, actualul premier Pavel Filip a ajuns în România de a primit asigurări ferme pentru o gură de oxigen în partea financiară, și nu numai. După o întrevedere cu omologul său român, Dacian Cioloș, acesta a declarat că România va face demersuri cât mai rapide pentru ca Parlamentul de la București să ratifice acordul de asistența financiară rambursabilă în valoare de 150 de milioane de euro pe cinci ani, și că prima tranșă din acești bani în valoare de 60 de milioane de euro, va ajute curând la Chișinău.
De asemenea, partea română a declarat că acordarea acestei prime tranşe va depinde şi de rezultatele primei vizite a FMI la Chişinău, a subliniat primul-ministru român. Cioloş a arătat că a discutat acest subiect şi cu comisarul pentru Vecinătate al UE, Johannes Hahn, care are o abordare similară. ''Pornind de la nişte angajamente clare de reformă pe care sperăm să le vedem din partea Guvernului Republicii Moldova nu doar declarativ, ci şi faptic, Guvernul României este gata în aceste condiţii să sprijine Republica Moldova pe parcursul european şi să sprijine acest program de reformă. Stabilitatea politică în Republica Moldova este importantă nu doar pentru Republica Moldova, ci şi pentru securitatea regiunii şi pentru România", a subliniat Cioloş. El a arătat că România doreşte să-şi coordoneze sprijinul financiar şi cu Comisia Europeană şi cu FMI, acesta urmând să funcţioneze ca ''un pod'' între momentul de faţă şi momentul în care Republica Moldova va fi în măsură să semneze un acord cu FMI. Potrivit lui Cioloş, ''în o a treia etapă, în măsura în care Guvernul demonstrează că se angajează la reforme structurale care să asigure un parcurs european, suntem pregătiţi să venim şi cu alte programe de acţiuni şi de sprijin în această direcţie''. Printre condițiile puse de Cioloș pentru livrarea acestui ajutor financiar se numără reformarea sistemului juridic, lupta împotriva corupției, semnarea unui acord cu FMI și numirea unui nou guvernator la Banca Națională a Moldovei. 
Guvernul ultimei șanse
Nu în ultimul rând, Pavel Filip s-a întâlnit și cu președintele Klaus Iohannis care i-a atras atenția că acest guvern poartă o imensă responsabilitate imensă de reformare. La rândul său, premierul de la Chișinău, Pavel Filip, a declarat marţi la Palatul Cotroceni, în timpul întrevederii cu preşedintele Klaus Iohannis, că guvernul pe care îl conduce este probabil ultima şansă pentru clasa politică de la Chişinău. "V-am zis şi cu alte ocazii că poate este guvernul ultimei şanse pentru această clasă politică pentru că ea se face vinovată de situaţia în care s-a pomenit Republica Moldova acum. Am vrut să auziţi acest lucru de la mine şi vă mulţumesc încă o dată pentru că aţi acceptat să avem această întâlnire pentru a vă convinge că suntem determinaţi să livrăm rezultate. Nu ne vom axa pe populisme pentru că nu aici sunt rezultatele pe care le aşteaptă cetăţenii. Vom fi axaţi pe acţiuni, aşa cum am spus", i-a spus Filip lui Iohannis.  În ceea ce privește opțiunile guvernului Filip, analiștii politici de la București susțin că premierul de peste Prut nu are decât varianta implementării rapide a reformelor. „Ajutorul nostru pentru Moldova este categoric un balon de oxigen, de care Moldova are nevoie în prezent. Este și un moment de oportunitate politică, la București și Chisinău, desigur, la pachet cu condiționalitățile de reformă. Guvernul Filip nu are de ales: credibilitatea sa internațională depinde de seriozitatea pe calea reformelor. Dacă nu, crește proportional presiunea pentru anticipate: orizontul pentru o livrare la nivelul promisiunilor este scurt în plan intern și în cel internațional”, a declarat pentru Evenimentul Zilei, analistul politic și specialistul în comunicare, Radu Magdin. 
Publicat în EvZ Moldova

Leia Mais…

joi, 28 ianuarie 2016

The bus to the future

Filaret Station, Bucharest, Romania. The first terrestrial gate to the European Union of the citizens of the Republic of Moldova. This is where almost all their dreams of better prospects in the West must pass.
„Iohannis is like a good watch”, I heard a passionate traveler tell the bus driver as he left to go from Bucharest to Chisinau, discussing one of the candidates for the Romanian presidency. “We shall vote for him, he is German. He is like a very good, precise watch.” The road takes him back to his family in the capital of Moldova a day before the run-off vote in the Romanian presidential election. Most likely he also holds Romanian citizenship and is therefore legally already one of the more than 500 million “Europeans with documents”. But not politically yet.

Ion is a tall, middle-aged, modest, tidy man, of average weight, with many wrinkles, and rough hands that betray a life of continuous work, as they betray almost all Moldovans who went to work abroad to support their families at home. Nothing scares him in politics, but he's more interested in talking about the presidential election in an EU country than the electoral campaign that is in full swing on the other side of the Prut River, in Moldova. Not because that isn't important, but already he no longer imagines his future and that of his loved ones as outside the EU. “We will finally enter the Union, you'll see!” he says excitedly to the man sitting next to him. “Maybe you are right, but the Communists and the Socialists are also good in the polls. They want to take us back into the USSR,” the colleague responds, with a large dose of irony. He's a more skeptical gentleman who believes that the dice have not yet been thrown on the future of Moldova.

The polarization of Moldovan society is profound, and the passionate accents rise to a crescendo as the election approaches. “Why should we vote for those oligarchs again? They should all leave!" I hear at the station as I get off the bus from Bucharest. This is the bus I missed the day before because of the unreliability of a transport company that cancelled the trip without notice. It made me think about the low level of competition between transport companies in Moldova, and how many things have to be improved. How will they carry it off in the coming years? How much patience and how many reforms does Chisinau need to find a place among the other European capitals?

But then, returning to the station near the Patria cinema, I realize that such worries about competition might be the least problem here in Chisinau, where society in general is disappointed by the political parties and their power struggles, and where internal ethnic issues have left their mark. The Moldovan people are divided into two clear camps: the “pro-Europeans” and the “pro-Russians.”

"Fish with votes on their tails"

Two weeks before the election the atmosphere is busy, but peaceful. The "electoral alms" also help, ranging from bags with small gifts to pieces of frozen fish. The political parties regularly reach the limit of legality on their billboards, and public debates between candidates do not really exist. The only real attempts at raising issues are made by certain NGOs, timid actions that do not always achieve viable results because of the early withdrawal of one of the challengers.

Instead, the candidates prefer “tele-politics,” where candidates do not make too much effort to present concrete electoral programmes. Electoral monitoring is being exercised by NGOs such as Promo-LEX, which deals with human rights protection as well as election observation. Promo-LEX CEO Ion Manole believes that the human rights situation has improved in recent years following some pro-European orientation, but the efforts made by authorities are still inadequate. The issues persist, particularly in the separatist region of Transnistria, where rights have been violated for more than two decades, and politicians of all stripes have failed to find a solution. "Human rights are not negotiable," says Manole. "They are set out in the European Convention on Human Rights and in the Universal Declaration of Human Rights."

Hopes in the balance

The same strong wishes can also be found among younger generations. Ina, a journalist educated in Europe and who worked in the USA, believes the political options in the country are clear: "The Moldovans can either decide in favour of democracy, personal rights, and freedoms, and in favour of a functioning state, or they can choose to remain the poorest country in Europe, at the mercy of Russian indisposition, directed by rules and embargoes imposed overnight, a state of corrupt officials, with thousands of people seeking justice in international courts," she says.

At the same time, Ina is convinced that Moldova now has an “historic opportunity” to become a state with a true rule of law. She explains the split between electoral choices in terms of the age of voters and their corresponding aspirations and levels of nostalgia. But at the same time, both finally want the same thing: a higher standard of living. Irina, meanwhile, who currently works for Promo-LEX, believes that "paradoxically or not," the citizens of this country want the same things that the EU is offering. "But these seem to be very difficult to achieve."

She also asserts that Moldovan citizens are split between having an "ours and yours" attitude on the one hand, and being pro-EU, or between change and “not being any worse.” But Irina is fairly cynical. As far as she is concerned, regardless of the outcome in these parliamentary elections, "the desire for power will dominate the Moldovan political scene in the next four years, and the two options will give birth to a hybrid project aimed mainly at somehow legitimizing the government."

Geopolitical parties

In Moldova, some political analysts talk not only about political parties, but about certain “geopolitical” ones. The citizens are being invited not only to choose parties, but also future political-economic options. Moreover, in the current tense regional context there are many discussions about belonging to a military block to strengthen the security of the country. Some analysts say these issues confuse the average Moldovan, who, after “being burned by so many soups, now blows twice in yogurt.”

"The dilemma is war or peace," says Oazu Nantoi, political analyst at the Institute for Public Policy. "Peace means to continue the partnership with the European Union, and war means the inability to create a European coalition, and subversive actions of the Russian Federation on the territory of the Republic of Moldova that will bring the country to its knees."

He also says that the population of the Republic of Moldova is highly influenced by the Russian media. For example, it sees the situation in Ukraine only through the prism of Russian TV channels. In his opinion, Russia has launched two political projects in Moldova: the Socialist Party and the Patria Party, which act as a kind of fifth column. The question on the behavior of the Communist Party after elections remains open, he says, and does not exclude the possibility of some post-election challenges from the separatist region of Transnistria, if the two pro-Russian political projects mentioned above fail.

Gheorghe Cojocaru, director of the Institute of History, State and Law at the Academy of Sciences of Moldova, believes that the country’s future lies in continuing along the European path, or else it will move closer to the Eurasian region. "There has existed no more important decision since 1989, when the Soviet Union collapsed and the former Moldovan SSR tried to retrieve its identity. Unfortunately a large part of our society does not realize the importance of these elections," maintains the historian. He says there is a visible loss of appetite among ordinary citizens, because they have continually been sacrificed at every political cycle. Their disorientation has been amplified after more than 20 years of independence, by poverty and the domination of society by oligarchs.

Cojocaru believes that the citizens must have patience and the benefits of moving towards the EU have already started, and will continue once a well-defined political and administrative framework has been set within a European format. But reforms are necessary. He also mentions that the embargo imposed by Russia on many Moldovan products has created a hostile reaction from a part of population towards the EU. The historian believes it is very important that this competition between the political parties, between two opposing geopolitical options, will end with a decision to join the EU.

The political choice the people of Moldova have to make still creates many headaches here. Not necessarily because it is seen as a historic opportunity, but more because they are wary of another disappointment from the political class, regardless of geopolitical orientation. For me, as a Romanian, it's simple. I know I won't miss my bus back home. What I don't really know is if Moldova will also get on a bus for Europe, or will choose to still remain at its old ex-Soviet station?

Mădălin Necșuțu, „Nouă” magazine, Chișinău, Republic of Moldova


Leia Mais…

Parafrazându-l pe Clinton: Moldova, stay the course. The future is yours!


Toate discuțiile despre Republica Moldova converg inevitabil către viitorul său. Fie că este vorba de unul european, fie că este vorba de unul în care se va afla mai aproape de Federația Rusă.
Cu toate că mai există voci inflamate pe la București legate de diverse „trădări”, de altfel un termen cu aplicabilitate la mare modă în Republica Moldova, Chișinăul se află într-un punct de inflexiune extrem de important pentru viitorul său. Chiar dacă se încearcă acreditarea ideii că poteca europeană a Republicii Moldova a devenit una mai degrabă desfundată, decât una modernă și asfaltată, lucrurile la nivel oficial nu arată deloc așa. La sfârșitul toamnei anului trecut, Executivul de la Bruxelles anunța de altfel că își va revizui politica de vecinătate sudică și estică. Se spunea atunci că se va miza tot mai mult pe aspectele sociale de dezvoltare, precum investițiile pentru crearea locurilor de muncă și securitatea energetică.

Chiar dacă UE este recunoscută ca o entitate birocratică și care se mișcă greoi, lucrurile avansează cu repeziciune. La circa o lună și jumătate distanță, aceeași Comisie Europeană preciza cu subiect și predicat că a pus la bătaie nu mai puțin de un miliard de euro în cadrul unor programe de cooperare transfrontalieră. Programul este unul amplu ce va cuprinde 27 de state, cu care UE are deja parteneriate în diferite forme, iar printre ele se numără și Republica Moldova. „Cooperarea transfrontalieră este esențială pentru evitarea creării unor noi linii de separare. Această nouă finanțare va contribui la o dezvoltare regională mai integrată și mai durabilă a regiunilor frontaliere învecinate și la o cooperare teritorială mai armonioasă în zona frontierelor externe ale UE”, a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea. Cu alte cuvinte, UE nu dorește ca în vecinătatea sa estică se se creeze alte „linii de demarcație” și va „upgrada” mecanismele de abordare a vecinilor răsăriteni printr-o continuare a părților eficiente din cadrul vechiului Parteneriat Estic. Mai mulți bani și viziune nouă, cel puțin așa va fi abordată de acum încolo problema Republicii Moldova dinspre Bruxelles. Bineînțeles, numai cu un guvern proeuropean capabil de reformare a țării.

În ceea ce privește România, oficialii de la București sunt conștienți de precaritatea situației de la Chișinău și lucrează în sistem de „consum diplomatic accelerat” pentru ca Republica Moldova să depășească această criză politică interminabilă. Acest fapt este un lucru cert, demonstrat și în cadrul vizitei de săptămâna trecută a premierului Dacian Cioloș la Berlin, acolo unde pe agenda discuțiilor cu cancelarul german, Angela Merkel, a apărut și Republica Moldova. Ambii oficiali europeni au declarat cu voce tare că situația din Republica Moldova a fost abordata în discuțiile tete-a-tete, iar Cioloș a spus că România se așteaptă la un guvern pro-european la Chișinău, care să facă reforme. Mesajul este mai limpede ca bună ziua și în concordanță cu restul statelor UE, iar România pregătește și banii promiși ca împrumut în cazul în care la Chișinău se va forma un guvern credibil, de sorginte proeuropeană, pus pe făcut reforme profunde.

De notat este faptul că și SUA transmit un mesaj la fel de direct, cu ocazia Anului Nou. Pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA la Chișinău, ambasadorul James Pettit scrie că „Moldova are un potențial imens” și fixează o foaie de parcurs clară de revenire a Chișinăului pe direcția trasată de Acordul de Asociere cu UE, eradicarea corupției și rezolvarea vulnerabilităților economice, cu trimitere clară la sistemul bancar și securitatea energetică, prin ieșirea din captivitatea Gazpromului. Mesajul ambasadorului Petitt, rezonează perfect cu cel transmis de fostul președinte american Bill Clinton, în fața bucureștenilor, pe 11 iulie 1997: „Stay the course. Stay the course. The future is yours!”.

Continuare pe EvZ Moldova

Leia Mais…

Mădălin Necşuţu, Premiul Special al Juriului la Gala Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR)


UZP a premiat cele mai bune producții de presă scrisă și on-line, de radio și televiziune. Premiile au fost acordate ieri, 9 martie, într-un cadru festiv, la Institutul Cultural Român din Capitală, un partener al UZPR în realizarea a numeroase proiecte culturale de prestigiu.


Mădălin Necşuţu, vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor Români (AIJR), a primit Premiul Special al Juriului, pentru analizele sale din “Kiev Post”.

Mădălin Necşuţu este redactor şef-adjunct al ziarului Curentul. El face parte din echipa redacțională a platformei www.eTransmedia.ro şi mai scrie pentru EvZ Moldova şi Revista Nouă din Chişinău.


Dinspre aijr.ro

De la UZPR http://uzp.org.ro/premiile-uzpr-2014-3/

Leia Mais…
 
Dofollow Banner