In urma cu 70 de ani, Romania si Germania semnau, la 27 mai 1940, un acord economic extrem de important denumit generic “Pactul Petrol-Armament”. In cadrul acestei intelegeri, Romania isi punea la dispozitia Germaniei importantele rezerve de petrol necesare realizarii planului de razboi al celui de-al Treilea Reich, pentru a primi in schimb armament german cu care ar fi trebuit sa faca fata intrarii ulteriorare in cel de al Doilea Razboi Mondial. Mai tarziu, 4 decembrie 1940, cele doua state incheiau pe o durata de zece ani “Acordul economic romano-german”.
Importanta acestor momente a fost data de faptul ca Germania devenea partenerul economic numarul unu al Bucurestilor. La mai bine de 70 de ani de la acele evenimente, Institutul Naţional de Statistică (INS) ne-a anuntat, la finele acestei saptamani, ca Germania a devenit cel mai important partener comercial al României în primul trimestru al acestui an. Transpunand in cifre aceste realitati economice, Germania in cadrul schimburilor comerciale cu Romania o pondere de aproximativ 19% in structura exporturilor si de 17% in structura importurilor.
Ca sa fie si mai exacti, cei de la INS ne-au mai spus ca romanii exporta in Germania in special produse ce tin de industria auto printre care se numara seturi de fise pentru bujii, fire, cabluri, conductori, piese si accesorii auto, autoturisme dar si nave. Daca in urma cu 70 de ani vandeam petrol si derivate petroliere catre Germania, acum am ajuns sa exportam produse finite iar autoturismul Dacia Logan a ajuns sa fie una dintre cele mai bine vandute masini din aceasta tara.
In plan economic, Romania a devenit o tara extrem de atractiva pentru investitiile germane. Printre motive se pot numara modernizarea economiei romanesti, fondurile de la Uniunea Europeana pe care Romania urmeaza sa le acceseze pana in anul 2013 , interesul firmelor germane pentru cooperarea in productie si faptul ca aproximativ 50 % din populatie are o varsta sub 40 de ani, alcatuind un segment ce poate sa fie calificat si recalificat pentru noile cererei ale economiei. De asemenea, odata cu inceperea demersurilor pentru dezvoltarea Strategiei UE pnetru Dunare, germanii constientizeaza din ce in ce mai mult avantajele utilizarea caii navigabile Dunare-Rin-Main, precum si oportunitatile oferite de acest spatiu economic. La randul sau, Oficiului Federal de Statistica (un INS in varianta germana) a observat o crestere de 8% a exporturilor romanesti pe piata germana in 2009 in raport cu anul anterior. Mai mult, aceasta crestere a venit si pe fondul unui an de plina criza economica. Aceasta situatie a fost favorizata si de faptul ca pe teritoriul Romaniei, functioneaza deja cu succes companii precum Drexlmayer (cu cinci fabrici – 18.000 de angajati), INA Schäffler (peste 3000 de angajati), Continental (peste 2200 angajati) sau Preh GmbH.
mai mult: http://karadeniz-press.ro/kara/category/editoriale/
marți, 29 iunie 2010
De ce avem nevoie de parteneriat strategic cu Germania?
joi, 4 martie 2010
Desant de la Cotroceni in teatru de operatii din Afganistan
Presedintele Traian Basescu a efectuat, joi, o vizita fulger in Afganistan unde s-a intalnit cu militarii romani din acest teatru de operatii. Liderul de la Cotroceni a fost intampinat pe aeroportul din Kandahar, de catre comandatul trupelor NATO in Afganistan, generalul Stanley McCrystal, si de generalul britanic Nick Carter. Basescu a mers apoi la Qalat, unde a decorat Drapelul de lupta al Batalionului 33 Vanatori de Munte Posada, in semn de recunostinta si apreciere a inaltului profesionalism si rezultatelor remarcabile obtinute de militarii romani in Afganistan. “Sunt astazi la voi pentru ca orice sef de stat are obligatia sa isi arate respectul pentru militarii aflati in misiune, nu doar prin declaratii, ci si prin a fi alaturi de ei, ori de cate ori are ocazia. Inaltul ordin cu care am decorat astazi Drapelul de lupta al batalionului este semnul respectului meu si al romanilor pentru ceea ce faceti”, a afirmat seful statului, care se afla joi intr-o vizita in Afganistan, la trupele romanesti dislocate in aceasta tara”, a declarat Basescu.
restul la: http://karadeniz-press.ro/kara/desant-de-la-cotroceni-in-teatru-de-operatii-din-afganistan/
marți, 2 martie 2010
Băsescu vrea o nouă conductă de petrol pe relaţia Marea Caspică - Marea Neagră
Preşedintele Traian Băsescu a discutat, ieri, în cadrul vizitei întreprinse la Astana, cu omologul său kazah, Nursultan Nazarbaiev, despre construcţia unei noi conducte de petrol între zona Caspică şi cea a Mării Neagre, care să fie conectată apoi la oleoductul Constanţa-Trieste. Nazarbaiev s-a arătat deschis acestei idei în condiţiile în care intrarea în exploatare a zăcământului Kaşagan va permite majorarea producţiei de petrol a Kazahstanului cu peste 50 de milioane de tone de ţiţei. „Am vorbit cu preşedintele Băsescu că nu ar fi rău să construim o nouă rută de transport via Caucaz, din Kazahstan, prin Marea Caspică, spre Baku, apoi către Georgia, prin Azerbaidjan, către Marea Neagră şi România“, a spus preşedintele Kazahstanului, care a mai adăugat că acest proiect va permite livrarea petrolului kazah pe Dunăre, către alte ţări europene.
mai mult la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010030340598/Actualitate/Basescu-vrea-o-noua-conducta-de-petrol-pe-relatia-Marea-Caspica-Marea-Neagra.html
vineri, 8 ianuarie 2010
Despre dusmania secreta si cea la vedere
Presa rusa se arunca intr-o noua ofensiva asupra presedintelui Traian Basescu etichetandu-l pe seful statului roman drept “dusmanul secret al Rusiei”. Unul dintre cele mai ascultate posturi de radio in spatiul vorbitorilor de limba rusa, Ecoul Moscovei, s-a repezit din nou la jugulara lui Basescu, “gratie” unei declaratii mai vechi a liderului de la Cotroceni care a declarat despre Romania si Republica Moldova: “Doua state, un singur popor”. Ma intreb retoric unde este greseala lui Basescu? De ce oare este atat de rea o asemenea declaratie si care e sursa veninului jurnalistilor moscoviti. Atat liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, cat si premierul Vladimir Putin nu ezita pe un ton mult mai transant sa apere interesele rusilor din fostul spatiu ex-sovietic. Ba mai mult. Recent, presedintele Medvedev a lansat o initiativa legislativa prin care Rusia isi rezerva dreptul de a-si apara cetatenii de peste hotare prin forta armelor. Un fel de justificare retroactiva a conflictului ruso-georgian din vara anului 2008. De asemenea, acesta nu s-a dat in laturi de a-l ameninta pe presedintele interimar de la Chisinau, liberalul Mihai Ghimpu vizavi de intentiile celui din urma de a schimba limba oficiala a statului din “moldoveanesca” in romana. “Sper ca autoritatile vor da dovada de o mai mare toleranta fata de interesele populatiei (din Moldova – nota mea) si nu vor lua decizii artificiale, pentru a nu restrange potentialul legaturilor dintre popoarele noastre si pentru a nu distruge mecanismul de comunicare din interiorul propriei lor tari”, a mai spus Medvedev. Aceasta reactie a venit atunci la circa o saptamana dupa ce Ghimpu a anuntat pe 1 decembrie 2009, de Ziua Nationala a Romaniei, ca el este „roman” si ca doreste modificarea textului Legii supreme a Republicii Moldova pentru ca limba romana sa fie adoptata ca limba oficiala pentru ca „rad si copii de noi”. Cronologia sagetilor veninoase nu s-a oprit aici. Pe 14 decembrie era randul abilei diplomatii ruse sa isi arate coltii. De data aceasta iesea la rampa purtatorul de cuvant al MAE rus, Andrei Nesterenko, care spunea ca Basescu ar trebui sa arate mai mult respect vizavi de politica externa a Kremlinului pentru faptul ca l-ar fi acuzat pe contracandidatul sau, social-democratul Mircea Geoana, de repetate vizite si negocieri la Moscova in secret. In cazul acesta, intrebarea legitima era: ce cauta Geoana la Moscova pentru astfel de intelegeri subterane in conditiile in care diplomatia secreta, mai ales in contextul fragilelor relatiile romane-ruse, sunt cel putin condamnabile. Apoi a venit randul ca informatia transmisa din centrala de la Moscova sa fie „cantata” in Romania de actualul ambasador rus, Alexandr Ciurilin care a declarat ironic ca Basescu ar trebui sa iasa dintr-o astfel de retorica pentru ca „vremea Razboiul Rece a trecut”. Da domnule Ciurlin, aveti dreptate, insa mentalitatea pe care o afiseaza Rusia la nivel oficial si pe diferite canale, inclusiv prin presa afiliata organelor puterii de la Moscova, va contrazice total. Sa nu uitati ca Traian Basescu declara la inceputul lui 2009, in momentul investitirii fostului ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, ca Romania trebuie sa „priveasca mai mult spre Est”, ca Romania trebuie sa isi alinieze relatiile cu Rusia intr-o logica pragmatica. Mesajul era clar, Romania este o democratie consolidata care nu vrea sa fie tratata ca o gubernie de mana a doua si dorim sa discutam de pe pozitii de tari suverane. Oare este prea mult sa cerum si noi respectul pe care d-voastra il pretindeti de la noi? Ranile pe care diferendele istorice dintre cele doua state le au, credeti ca pot fi sterse cu buretele si apoi mistificate? Cred ca cel putin aceleasi pretentii pe care d-voastra le ridicati, le pot pune pe masa si romani. Si sa nu uitati de paralela politicilor dintre Romania si Republica Moldova pe de o parte, si Rusia si Ucraina, pe de cealalta parte. Situatia seamana in mare parte, dar nu au auzit niciodata Rusia sa certe Estul pro-rus al Ucrainei care nu o data a manifestat dorinte de separarare fata de vestul pro-occidental. De ce aveti pretentia ca noi sa ne opunem sentimentelor fratilor de peste Prut? Dragostea cu de a sila se numeste viol, dar se pare ca Basarabia vrea in acelasi pat european cu Romania. As putea sa va intreb si eu ironic daca acest trend unionist vine numai de la cei 2,4% romani din totalul populatiei Republicii Moldova? Iar as dori sa nu uitati politica de deznationalitare pe care ati dus-o secole intregi impotriva Basarabiei, punctul culminant fiind atins la recensamantului din 2004 despre care vorbeam mai sus, cand, inchizitorii lui Voronin ii obligau pe oameni sa se declare „moldoveni” in catastif. Sa nu uitati si de elita basarabeana pe care ati trimis-o in gulag-uri siberiene. Sau ar trebui sa fim multumiti ca nu ati aplicat si in cazul lor „metoda cekista” de impuscare in ceafa asa cum s-a procedat la Katyn cu polonezii? Da, poate exagerez un pic, dar acestea sunt adevaruri care nu au cum sa fie mistificate iar pentru ranile ireparabile pe care ni le-ati provocat, sa va ganditi de doua ori inainte sa ne certati domnule ambasador, fost sef al Arhivelor de la Moscova, si la fel si dumneavoastra domnilor jurnalisti rusi, fidele „ecouri” ale libertatii de exprimare!
foto: colaj Unimedia.md
luni, 21 decembrie 2009
Déjà vu politic pe malurile Prutului
“Niciodata nu iti intrerupe dusmanul atunci cand acesta face o greseala”, spunea imparatul francez Napoleon Bonaparte. Acest citat celebru se pare ca fost insusit, aproape doua secole mai tarziu, si de actualele guvernari de pe ambele maluri ale Prutului. Scenele politice de la Chisinau si Bucuresti au mers simbiotic aproape de aceeasi linie pe care o indica Napoleon. Sincer, ma indoiesc ca, atat coalitia de guvernare Alianta pentru Integrare Europeana (AIE), cat si PD-L, partidul care l-a sustinut la presedintia Romaniei pe Traian Basescu, au avut oameni de acelasi calibru in materie de strategie politica in staff-urile de campanie. Totusi, cert este ca ambele entitati politice s-au mulat pe acelasi calapod victorios. Daca ne referim la Republica Moldova, unitatea in randul celor patru partide politice care au trecut pragul electoral de 6% – Partidul Liberal Democrat (PLD), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PD) sau Alianta Moldova Noastra (AMN) – a fost determinanta de inlaturarea de la putere a ultimului regim comunist din Europa, care pret de opt ani, a fluctuat in cadrul unor politici duplicitare intre Bruxelles si Moscova. In plan intern, reformele anemice si starea degradanta in care societatea de peste Prut ajunse, a coalizat, in special populatia tanara, la rasturnarea parca vesnicului Partid Comunist condus cu mana forte de Vladimir Voronin. Refuzul de a preda puterea, dar si luptele care macinat partidului din interior, au condus in cele din urma la plecarea unor figuri fruntase ale acestei formatiuni. Sarabanda autodistrugerii a avut ca punct de plecare despartirea de Marian Lupu, unul dintre oamenii in care comunistii isi pusesera sperantele in preluarea partidului dupa lasarea la vatra a militianului Voronin. Au urmat apoi sa paraseasca corabia alti patru deputati -Vladimir Turcan, Victor Stepaniuc, Valentin Guznac si Ludmila Belcenkova – unii dintre ei cu o influenta sporita in randul PCRM. In urma refuzului de a vota presedintele, in ciuda faptului ca PCRM nu avansase nicio propunere, comunistii au pactizat din nou, intr-o logica de tip sovietic, cu ideea de a nu vota presedintele, asumandu-si aruncearea Moldovei intr-o gaura neagra din punct de vedere economic si politic. Haosul creat astfel nu poate fi refacut mai devreme de un an de zile, timp in care PCRM nu face decat sa se autodistruga din scaderea popularitatii si situarea lor intr-o zona ambigua a scenei politice de la Chisinau. Bineinteles, ca artizanul acestor politici falimentare are si un nume. Sforarul din spatele comunistilor se numeste Mark Tkaciuk si a catalogat drept “eminenta cenusie” din culisele comunistilor. Combinatiile politice ale “strategului” Tkaciuk au impins corabia comunistilor spre stanci iar el nu e este niciun Odiseu, sau ca sa fiu mai latin pentru compozitorii temei “moldovenismului”, nu este niciun Ulise. Traversand Prutul, se poate inca observa ca de abia acum, viata politica incepe sa revina la normal si la Bucuresti. Cele noua luni de guvernare contra naturii dintre PD-L si PSD nu a facut decat sa nasca un conflict in care s-au angrenat forte antagonice nemaintalnite in lupta pentru putere de pana acuma in Romania. Si ca sa ramanem intr-un ton belicos, toate formatiunile politice si-au angajat cei mai buni mercenari in strategii de companie de pe piata pentru a atinge chiar si prin mijloace machiavelice de ultima speta obiectivul suprem. Incrancenarea luptei politice a atins cotele paroxismului. Chiar daca nu a avut aceeasi tema romantica care o punea in mijloc pe Elena (si nu Udrea), razboiul troian de Romania a opus in finala pe presedinte in functie Traian Basescu (centru-dreapta) si liderul PSD. Mircea Geoana (centru stanga). Ca si la alegerile parlamentare din Basarabia, scrutinul prezidential din Romania a fost pe muchie de cutit, Basescu invingandu-l pe Geoana cu 50,3% la 49,7%. La fel ca la Chisinau, deputatii PSD, Gabriel Tita si Razvan Ţurea au iesit din randuri acestui partid si s-au inscris in randul independentilor. Spre deosebire de Voronin, mai multi grei din interiorul PSD, cunoscuti si sub denumirea generica de “baroni locali”, au sarit la “beregata” lui Geoana, punct vulnerabil indicat in trecut de fostul fruntas PSD, Miron Mitrea. La acest complot pentru mazilirea lui Geoana, lucreaza in prezent Vasile Dancu si Ioan Rus (Cluj), Gheorghe Nichita (Iasi) sau Marian Oprisan (Vrancea), oameni cu state vechi in randul pesedistilor. Intreaga operatiune pare sa se desfasoare sub atenta arcuire de bagheta a dirijorilor Mitrea si Nastase, condusi de acelasi vechi regizor cu iz moscovit, Ilici Iliescu. Daca peste Prut, combinatorul-sef se numeste Tkaciuk, la noi in Romania acesta se cheama Hrebenciuc. E adevarat ca rezonanta ucraineana din numele celor doi poate fi deferita ironicului. La fel ca si in cazul comunistilor de la Chisinau, social-democrati de la Bucuresti sunt pusi in fata unei destramari fara precedent care pare sa urmeze logica lui Iulius Cezar – “Dezbina si cucereste”, cu diferenta ca hemoragia a fost una interna iar „pacientul rosu”, care a rezistat operatiei electorale, a murit!
sursa Karadeniz Press: http://karadeniz-press.ro/kara/editorial-deja-vu-politic-pe-malurile-prutului/
sâmbătă, 12 decembrie 2009
Uniunea Europeana imparte bani pentru saracie si poluare
Sefii de state si de guverne ale UE au negociat intens un program pe trei ani de lupta impotriva incalzirii globale prin sprijinirea financiara tarilor sarace, punand in paralel problema depasirii crizei financiare care inca se adanceste in mai multe state europene. Discutiile s-au axat pe teme precum scaderea somajului, strategia UE in Afganistan sau adoptarea Programului Stockholm privind cooperarea in materie de justitie. Liderii Uniunii Europene au convenit acordarea unui sprijin financiar pentru mediu in valoare de 7,2 miliarde de euro, pe o perioada de ani, catre statele sarace reafirmandu-si angajamentul de a reduce cu 30% emisiile de dioxid de carbon pana in 2020, cu conditia ca si alte state puternic industrializate sa adopte masuri asemanatoare. Decizia UE reprezinta rezultatul unei negocieri interne si se doreste a fi un semnal puternic al Uniunii vizavi de discutiile pe care liderii europeni urmeaza sa le poarte cu toate marile puteri mondiale in cadrul summitului ce se desfasoara in paralel la Copenhaga in vederea protejarii planetei de efectele poluarii la nivel global. Acesti bani sunt destinati tarilor in curs de dezvoltare pentru a-si dezvolta economii mai putin poluante si pentru a face fata impactului pe care il prezinta incalzirea globala.
mai mult la: http://www.ziua.net/display.php?data=2009-12-12&id=263081
luni, 7 decembrie 2009
Victorie chinuita sau infrangere la mustata?
Rezultatele finale provizorii centralizate de Biroul Electoral Central (BEC) din toate sectiile de votare il indica castigator al celui de-al doilea al alegerilor prezidentiale pe Traian Basescu, candidatul sustinut de PD-L la aceste alegeri, cu 50,33% (5.275.808 de voturi), in timp ce contracandidatul sau, Mircea Geoana, sustinut de Alianta PSD-PC a reusit sa cumuleze 49,66% (5.205.760 de voturi) din intentiile de vot ale romanilor, a declarat luni purtatorul de cuvant al BEC, Marian Muhulet dupa ce aceasta institutie a primit electronic toate procesele-verbale din toate sectiile de votare. Numarul total al alegatorilor inscrisi in copiile listelor electorale permanente a fost 18.303.224, iar la urne s-au prezentat 10.620.116, adica 58,02% , a mai spus Muhulet. Numarul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.481.568, respectiv 98,69%, nule fiind declarate 138.476, reprezentand 1,3%.
Foto ZIUA: Lucian Curelariu
sâmbătă, 5 decembrie 2009
La Coltea, asteptand in frig sa-mi votez prezidentiabilul
Hotarat nevoie mare sa imi fac datoria civica de a-mi vota viitorul presedinte, am decis sa ma trezesc cu noaptea in cap si sa merg la vot. Zis si facut. Totusi, am zis sa nu fiu chiar cel dintai care da cu capul in usa sectiei de votare si am ajuns la 7:15 la sectia speciala de votare 635 amenajata in incinta spitalului Coltea. Bineinteles, ca vreo 30 de persoane cu un simt civic mai dezvoltat ca al meu asteptau cuminti la o temperatura de 8 grade Celsius in fata unei aripi a spitalului Coltea ce ne cam ameninta sa cada pe noi. In mai putin de 15 minute, gangul care duce spre intrarea in sectie se umple cu un 70-80 de persoane. Imi zic: "Ce bine ca ai venit de dimineata!", de parca ailalti saracii venisera tarziu. Trece un sfert de ora, se face si jumate, trec alte 15 minute, se face opt fara un sfert. Intre timp o serie de cetateani gravi, parca in exercitiul functiunii se perindau pe langa noi pe gangul stramt. La un moment dat, dupa vreo jumatate de ora in care nimeni nu s-a miscat, iese un politist care ne explica ca este vorba de "un incident", fara sa ne lamureasca. Era vorba de faptul ca la una din cele 5 stampile de la sectie cazuse acea bucata de cauciuc pe care este imprimat cuvantul "votat". Acu' stau si ma intreb daca ziua a inceput asa si s-a stat 30 de minute pentru un astfel de "incident" banal, intr-o sectie atat aglomerata din centrul Capitalei, cam cate vor mai urma pana deseara si cam cati oameni vor mai tremura iritati pe gangul de la Coltea printre muncitorii care, de dimineata, duminica, se apucasera sarguincios de reparat fatada spitalului? Cu toate acestea, va indemn sa mergeti la vot pentru ca nu avem doar drepturi, ci si obligatii... din pacate!
p.s. la ora 8:15 asteptau sa intre in cabinetele de votare de la Coltea in jur de 100 de persoane asa ca va sfatuiesc sa alegeti si celelalte sectii de votare din lista pe care v-am pus-o la dispozitie mai jos!
La nivelul Capitalei sunt constituite 34 de sectii de vot speciale, conform prevederior art. 7^1 din OUG 95/2009, "Sectiile de votare se organizeazã dupã cum urmeazã: d) în orase, municipii si comune se vor organiza sectii de votare speciale, de regulã în gãri, autogãri si aerogãri; se vor organiza sectii de votare speciale si în campusurile universitare; în aceste sectii îsi exercitã dreptul de vot alegãtorii prevãzuti la art. 19^5 alin. (4)." Lista acestora a fost definitivata de Ministerul Administratiei si Internelor din acel moment si a facut obiectul Hotararii de Guvern 1051/23.09
Bucuresti:
1. Sectorul 1 Gara de Nord P-ţa Gării de Nord nr. 1-3
2. Sectorul 1 Scoala Generala nr. 1 Sf Voievozi Str. Atelierului nr. 25
3. Sectorul 1 Aeroportul Internaţional Băneasa Bucureşti “Aurel Vlaicu” Soseaua Bucureşti Ploieşti Nr 40
4. Sectorul 1 Colegiul Tehnic Media Str. Jiului nr. 163
5. Sectorul 1 Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti B-dul. Mărăşti nr.59
6. Sectorul 2 Gara de Est (Obor) B-dul Gării Obor nr. 1
7. Sectorul 2 Căminul de studenţi nr. 3 UniversitateaTtehnică de Construcţii Bucureşti Str.Inginerilor nr.29
8. Sectorul 2 Căminul de studenţi nr. 4 UniversitateaTtehnică de Construcţii Bucureşti Str.Inginerilor nr.11
9. Sectorul 3 Spitalul de Psihiatrie „Dr. Constantin Gorgoş” Bd. Nicolae Grigorescu nr.41A
10. Sectorul 3 Spitalul Justiţiei „Dr. Constantin Angelescu” Aleea Căuzaşi nr.49-5
11. Sectorul 3 Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Str. Sf Dumitru nr.2
12. Sectorul 3 Spitalul „Colţea” Bd. IC Brătianu nr.1
13. Sectorul 3 Spitalul „Caritas” Str. Traian nr. 29
14. Sectorul 3 Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” Şos. Mihai Bravu nr. 281
15. Sectorul 3 Căminul de bătrâni nr.5 Calea Vitan 267-269
16.Sectorul 4 Cămin studenţesc C3 - campusul Universităţii „Spiru Haret” Aleea Moldoviţa nr.10
17. Sectorul 4 Spitalul Clinic de Urgenta "Bagdasar-Arseni" Şos. Berceni nr. 12
18. Sectorul 4 Autogara "Filaret" Piaţa Gării Filaret, nr. 1
19. Sectorul 5 Facultatea de Drept Bd. Mihail Kogălniceanu nr.36-46
20. Sectorul 6 Căminul C-D Splaiul Independenţei nr.204
21. Sectorul 6 Căminul C-D Splaiul Independenţei nr.204
22. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
23. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
24. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
25. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
26. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
27. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
28. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
29. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
30. Sectorul 6 Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti” Splaiul Independenţei nr.290
31. Sectorul 6 Cămin A3 Str. Pascal Cristian
32. Sectorul 6 Cămin A Leu Bd. Iuliu Maniu nr. 1-3
33. Sectorul 6 Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Str. Constantin Noica nr.140
34. Sectorul 6 Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Panait Sârbu” Calea Giuleşti nr. 5
Postări
