Bulgaria incepe sa o ia pe urmele Ucrainei. Daca autoritatile de la Kiev construiau spitale, biblioteci si banci pe Insula Serpilor, bucata de pamant aflata cu cativa ani in urma in litigiu la Curtea Internatioala de Justitie de la Haga, acum vecinii de la sud de Dunare se apuca de prospectiuni in Marea Neagra, inclusiv in zona aflata in litigiu cu Romania din Marea Neagra. Este interesant cum se va solutiona si acest diferend. Cu asa vecini, cine mai are nevoie de... aliati!
stirea pe larg:http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/115828-Bulgaria-incepe-la-vara-prospectarea-pentru-gaze-si-petrol-in-Marea-Neagra-Corespondenta-Agerpres-.html
Se afișează postările cu eticheta Insula Serpilor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Insula Serpilor. Afișați toate postările
miercuri, 11 aprilie 2012
Bulgaria dupa Ucraina in Marea Neagra
duminică, 20 septembrie 2009
Batalia pentru Insula Serpilor
@Secretarul de stat al MAE pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a vorbit in exclusivitate cu ZIUA despre culisele procesului de la Haga pentru platoul continental din Marea Neagra
Bogdan Aurescu a dezvaluit in premiera pentru ZIUA ca a scris o carte despre culisele procesului de la Haga, carte ce urmeaza sa apara in curand. Aurescu a mai indicat pentru cititorii ZIUA prioritatile strategice ale Romaniei in cadrul NATO, dar si faptul ca urmeaza sa fie ridicata o statuie a mitropolitului Andrei Saguna la Jula, in Ungaria. Secretarul de stat al MAE a afirmat ca se pregateste o vizita a presedintelui Romaniei la Washington pentru anul 2010 si ca mai este de lucrat pana cand vor fi scoase vizele pentru SUA.
ll Cred ca pana acum ati raspuns la foarte multe intrebari legate de Insula Serpilor. Acum a trecut destul de mult timp de la anuntarea deciziei de la Haga - cum vedeti intreaga poveste?
Exact acum un an eram in prima zi dupa terminarea rundei finale de pledoarii, cand am depus concluziile in fata Curtii. Va marturisesc ca este o experienta care fara cuvinte mari marcheaza viata si a unui diplomat si a unui jurist. A fost o provocare din toate punctele de vedere - si personal si profesional si din punctul de vedere al testarii limitelor fizice si psihice ale agentului si ale echipei sale, dar care iata ca a dat un rezultat foarte bun: 80% din zona aflata in disputa, 9700 km patrati adusi sub jurisdictia suverana a Romaniei. "Principalul om" a fost format de fapt din mai multi oameni - a fost o echipa care a lucrat profesionist si cu dedicatie. A fost o experinta foarte importanta care cred ca a ridicat profilul Romaniei si al scolii de drept international. Foarte curand o sa public o carte despre "Avanscena si Culisele Procesului de la Haga", zilele acestea ii fac ultima corectura. Este de fapt povestea efortului acestor oameni, este povestea mizelor din spatele scenei, daca vreti, ce a insemnat acest efort. Vor fi si harti, schite si foarte multe fotografii inedite din laboratorul procesului. Ceea ce mi se pare cel mai important din tot acest efort facut pentru proces este ca a fost unul de consens. Nu am intalnit pana acum, situatia ca proiecte de politica externa sau in general politice, cu exceptia integrarii in UE sau NATO, sa beneficieze de atat de multa sustinere si un consens atat de marcant si la nivelul clasei politice indiferent de spectrul ideologic si de viziunile de politica externa, dar si din partea publicului care a aratat foarte mult interes pentru o tema care nu era, la prima vedere, decat un proiect de diplomatie clasica fara o legatura foarte directa cu cetateanul. A fost de asemenea si o tema foarte tehnica si ne-a fost destul de dificil sa explicam pe intelesul tuturor despre ce a fost vorba. Efortul explicatiilor a meritat din plin.
continuarea la acest interviu poate fi citata la: http://www.ziua.net/display.php?id=258897&data=2009-09-21
marți, 10 martie 2009
Documentul original al CIJ de la Haga prezentat la Facultatea de Drept din Bucuresti
.jpg)
In fata a catorva sute de studenti, ziaristi si specialisti in domeniul Dreptului adunati marti in sala Stoicescu a Facultatii de Drept din Bucuresti, seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu si secretarul de stat din MAE, Bogdan Aurescu au prezentat in premiera documentul original al deciziei Curtii Internationale de Justitie de la Haga privind diferendul tocmai incheiat dintre Ucraina si Romania ce a constat in delimitarea platoului continental si a zonei economice exclusive. Ministrul de Externe Cristian Diaconescu a declarat, ca din punct de vedere politic si diplomatic, MAE a propus si sustine ca tema delimitarii continentale, reprezentand decizia de la Haga, sa fie scoasa de pe agenda bilaterala dintre Romania si Ucraina.
Foto: Lucian Curelariu
miercuri, 18 februarie 2009
"Insula Serpilor" reloaded cu Ucraina si Rusia in prim plan
Da, se pare ca Ucraina nu si-a rezolvat bine problemele cu Romania si este pe punctul de a se baga in altele, din nou cu un arbitru de lux si anume Curtea Internationala de la Haga. De impartit, are ceva cu Rusia de data asta. “Ivan”, sincer, nu prea ar vrea ca cele doua surori sa mearga impreuna la tribunal sa faca partajul, ci ar prefera o impartire “frateasca” si chiar sa mulga vaca impreuna dupa modelul SovRom-urilor de alta data. Bineinteles ca ma refer aici la unul de tip ruso-ucrainean. In fine, hai sa devin un pic mai serios si sa explic pe larg despre ce este vorba.
Diferendul nesolutionat dintre Ucraina si Rusia legat de problemele de delimitare maritima pe care cele doua state le au in Marea Azov si Marea Neagra ar putea face obiectul unui nou caz la Curtea Internationala de Justitie de la Haga.
{eful diplomatiei ucrainene, Vladimir Ograzko, nu a exclus posibilitatea de a rezolva in acelasi mod divergentele pe care Kievul le are cu Moscova in materie de stabilire a granitelor si a zonelor economice exclusive, dupa modelul rezolvarii diferendului recent incheiat cu Romania privind delimitarea platoului continental. Moscova insa nu agreeaza aceasta metoda. Reprezentantul presedintelui rus in problemele de delimitare si demarcare a granitelor nationale ale Rusiei, Aleksandr Golovin, a declarat ca aceasta problema nu ar trebui sa ajunga la Haga exprimandu-si speranta ca litigiul ar putea fi solutionat prin dialog bilateral. "In opinia noastra, nu au fost epuizate toate posibilitatile in procesul de negociere dintre Rusia si Ucraina", a declarat Golovin, reprezentant al presedintelui rus in problemele de delimitare si demarcare a granitelor nationale ale Rusiei cu tarile vecine care sunt membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI, organizatie care regrupeaza fostele republici sovietice cu exceptia tarilor baltice si din care si Georgia s-a retras in vara anului trecut).
Miezul problemei
Rusia și Ucraina au semnat, in decembrie 2003, Acordul privind cooperarea in privinta exploatarii Marii Azov si a Stramtorii Kerci. insa problema exploatarii in comun a acestora nu a fost reglementata nici pana in prezent. Ucraina insista asupra trasarii liniei de demarcatie in baza granitei administrative dintre fostele republici sovietice rusa si ucraineana, care este indicata in harti. Rusia sustine ca in conformitate cu legislatia fostei URSS, apele interne dintre republicile unionale nu au fost delimitate. in ianuarie, cand a avut loc cea mai recenta runda de negocieri, Ministerul ucrainean de Externe constata lipsa de progres in tratativele cu Rusia in ceea ce priveste delimitarea liniei de demarcatie in Stramtoarea Kerci, Marea Neagra si Marea Azov. Moscova si Kievul au periodic consultari pe tema delimitarii frontierei de stat la Marea Azov, Marea Neagra si stramtoarea Kerci. Partile sunt in cautarea unui consens in ceea ce priveste linia de demarcatie a granitei pe mare, de care depinde delimitarea platoului continental si a zonei economice exclusive, dupa care se vor putea incheia acorduri bilaterale referitoare la pescuit sau exploatarea resurselor naturale situate in subsolul marilor amintite. Rusia se pronunta pentru folosirea in comun a stramtorii Kerci si insista pentru crearea unei corporatii ruso-ucrainene. "Rusia propune solutionarea problemei privind stramtoarea Kerci prin crearea unei zone de suveranitate in stramtoarea Kerci cu o lungime de 500 de metri. in special, noi propunem ca granita sa treaca pe mijlocul canalului Kerci-Enikale si, de asemenea, sa folosim impreuna stramtoarea Kerci", declara, la sfarsitul lunii ianuarie, ambasadorul cu insarcinari speciale al Ministerului Afacerilor Externe al Federatiei Ruse, Aleksandr Tolkaci. Diplomatul sublinia atunci ca orice aspiratie euroatlantica a Ucrainei, in special intrarea in UE si NATO, presupune ca tara si-a rezolvat si reglementat toate problemele, inclusiv cele frontaliere. "Ucraina doreste sa isi rezolve rapid toate aceste probleme si sa se delimiteze de Rusia dintr-un singur motiv, intrarea cat mai curand posibil a ei in UE si NATO", a spus Tolkaci.
Ambasadorul rus risca sa fie expulzat din Ucraina
Pe acest fond relatiile Kiev-Moscova devin tot mai tensionate. In paralel, ambasadorul rus la Kiev, Viktor Cernomirdin, risca sa fie expulzat din Ucraina, el fiind acuzat de "comentarii si afirmatii inamicale si nediplomatice" fata de aceasta tara si liderii ei, informeaza Agerpres. Scena politica de la Kiev este zguduita frecvent de tendintele separatiste ale populatiei rusofone din estul Ucrainei. {eful misiunii diplomatice ruse la Kiev a fost convocat ieri la sediul Ministerului ucrainean de Externe, unde i s-a inmanat o nota de protest de catre seful diplomatiei ucrainene Vladimir Ogrizko, fiind atentionat ca pentru afirmatiile sale ar putea fi declarat persona non grata pe teritoriul ucrainean. "Ambasadorul Viktor Cernomirdin a fost avertizat ca faptele si gesturile sale, in calitate de ambasador, contravin prevederilor Conventiei de la Viena privind relatiile diplomatice si constituie o grava incalcare a normelor eticii diplomatice si ale dreptului international si sunt incompatibile cu statutul de sef al unei misiuni diplomatice", a precizat ulterior Ministerul de Externe de la Kiev, intr-un comunicat, citat de newsru.com. Ministerul rus de Externe a reactionat imediat si a calificat acest demers al Kievului ca "un fapt regretabil" si ca un pas indreptat spre accentuarea tensiunilor in relatiile dintre Rusia si Ucraina.
Viktor Cernomirdin a fost criticat de mai multe ori in ultima vreme de autoritatile de la Kiev pentru declaratiile sale facute in timpul conflictului energetic ruso-ucrainean din ianuarie, care a dus la intreruperea livrarilor catre Europa via Ucraina. Intr-un interviu acordat in ianuarie postului rus de televiziune Vesti, ambasadorul Cernomirdin declara ca Rusia va renunta pe viitor la utilizarea sistemului de gazoducte ucrainean pentru tranzitarea gazului spre tarile europene. Recent, intr-o alta declaratie pentru cotidianul rus Komsomolskaia Pravda, Cernomirdin critica conducerea de la Kiev. "Cu aceasta conducere ucraineana nu se poate ajunge la intelegere. Trebuie sa vina alti oameni, lucizi, normali", afirma ambasadorul rus.
In ultimele luni, Ucraina a interzis intrarea pe teritoriul ei a doi deputati rusi - Konstantin Zatulin si Serghei Markov -, pentru declaratii care "au adus atingere integritatii teritoriale a Ucrainei". La inceputul anului 2008 era declarat persona non grata primarul Moscovei, Iuri Lujkov, pentru declaratiile sale legate de portul ucrainean Sevastopol care, in opinia sa, trebuie sa apartina Rusiei.
Surse: Agerpres, Ria Novosti, Unian, NewsIn
http://unian.net/eng/news/news-301429.html
http://en.rian.ru/world/20090218/120199883.html
vineri, 6 februarie 2009
Afacerea Sterling, pe net
Anexele contractului firmei Sterling cu statul roman au fost publicate pe site-ul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. Este vorba de 42 de pagini prin care contractul de explorare si impartire a productiei incheiat de stat cu firma Sterling Resources devine acord de concesiune pentru explorare, dezvoltare si exploatare. Potrivit continutului, firma Sterling primeste dreptul de exploatare imediat dupa pronuntarea verdictului de la Haga. Pana la acest verdict, firma canadiana avea dreptul sa faca doar operatiuni de explorare. Actul precizeaza foarte clar ca statul nu platea despagubiri in cazul in care verdictul Curtii de la Haga nu era favorabil Romaniei. Tot in document se mentioneaza ca firma Sterling primeste prin concesiune perimetrele Midia si Pelican timp de 30 de ani cu posibilitate de prelungire, informeaza RealitateaTV.Potrivit premierului Emil Boc, contractul este foarte bine facut si nu poate fi usor reziliat.
"Se spune asa: In portiunile din cadrul perimetrului XIII Pelican si XV Midia, situate in zona Platoului Continental al Marii Negre, aflate in curs de delimitare intre Romania si Ucraina, titualrul, acesta este Sterling Resource, va efectua doar operatiuni petroliere de explorare, pana la data hotararii definitive si irevocabile a CIJ. Dupa anuntarea deciziei, titularul va avea dreptul de a executa operatiuni petroliere de exploatare in suprafetele ce vor fi atribuite statului roman", a aratat Emil Boc.Contractul incheiat cu Sterling a fost suspendat in perioada 2003-2008, iar prin transformarea contractului de exploatare si impartire a productiei in acord petrolier si de concesiune compania nu mai imparte profitul cu statul roman, ci plateste o redeventa situata intre 3,5 si 13,5%.
sursa: http://www.ziua.net/news.php?data=2009-02-06&id=20653
miercuri, 4 februarie 2009
ZIUA: Academicianul Florin Constantiniu retinut in legatura cu victoria Romaniei de la Haga
Academicianul Florin Constantiniu si-a exprimat indoiala cu privire la victoria din procesul de la Haga in delimitarea zonelor economice exclusive din Marea Neagra in cadrul conferintei "Istoria intre spiritul critic si manipulare in discursul diplomatic" organizata de Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti si Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti. Florin Constantiniu a afirmat: "In legatura cu succesul de la Haga. Sigur, toate ziarele o exalteaza cu triumfalismul care ne caracterizeaza: marea victorie de la Haga. Eu ma tem, tocmai pentru ca tin seama de acest context, ca aceasta victorie de la Haga sa nu fie ca participarea Romaniei la al doilea razboi balcanic, care a parut ca o mare victorie, Bulgaria a cerut pacea imediat dupa ce a intrat Romania in razboi, dar atunci Gheorghe Tatarascu a scris o brosura in care a aratat relele organice ale armatei romane, iar Argetoianu spune in memoriile lui ca armata romana s-a prezentat asa de catastrofal dupa doi ani de pregatire, 1914-1916, incat dupa primele zile sufera o infrangere catastrofala la Turtucaia si apoi pierde campania fiind silita sa se refugieze cu guvern si rege la Iasi. Acesta este rezultatul "victoriei" din 1913, pentru ca atunci armata romana nu a dat o batalie, a aparut victorioasa si relele organice au fost camuflate de aceasta victorie. Sa dea Dumnezeu sa ma insel eu, insa teama imi este ca dupa ce ne exaltam cu aceasta victorie sa nu trebuiasca sa ascultam de la altii directive de politica externa cu capul plecat".
Procesul de la Haga fara indoiala a reprezentat un succes diplomatic, insa urmarile acestuia inca trebuie asteptate. Academicianul Florin Constantiniu a mai remarcat ca negocierile cu Ucraina din 1997 au fost duse fara profesionalism. Astfel, factorii politici au anuntat inainte de demararea negocierilor limita pana la care sunt dispuse sa negocieze prin expresia "vom face sacrificii istorice" - care desemna cedarile - si au mai anuntat si termenul pana la care aveau nevoie sa se incheie aceste negocieri, respectiv summit-ul NATO de la Madrid. Astfel negociatorii ucraineni au stiut ca Romania este dispusa sa cedeze si se afla sub presiunea timpului.
G.D.
http://www.ziua.net/news.php?data=2009-02-04&id=20560
Contractele “firmei fantoma” Midia Resources SRL declasificate de Boc
La sfarsitul saptamanii trecute avertizam despre “firma fantoma” care urmeaza sa beneficieze de exploatarea mai multor perimetre din zona maritima disputata de la Romania si Ucraina la Curtea Internationala de Justitie de la Haga. Vorbeam atunci de conditiile cel putin dubioase de functionare a firmei Midia Resources SRL, reprezentanta in Romania a companiei canadiene Sterling Resources. Directorul general adjunct in cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) Mihai German, a declarat ca sambata ca Midia Resources SRL va deveni al treilea producator de gaze naturale, dupa Petrom si Romgaz, cu o productie estimata la un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an si o cota de piata de circa 10%. Astazi, premierul Emil Boc a dispus demararea procedurilor in vederea declasificarii anexei la Hotararea Guvernului 1446 din 12 noiembrie 2008 privind privind aprobarea Actului aditional nr. 11 la Contractul de explorare si impartire a productiei pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia. De asemenea, seful Executivului a sesizat Departamentul de Control al primului-ministru in vederea elucidarii conditiilor in care a fost atribuit contractul de concesionare incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si Sterling Resources Ltd. Boc. De asemenea, Boc l-a demis azi seful ANRM, Bogdan Gabudeanu si pe directorul adjunct, Mihai Gherman.
http://madalinecsutu.blogspot.com/2009/01/in-cazul-in-care-romania-va-castiga-la.html
Prim-ministrul Emil Boc a dispus demararea procedurilor in vederea declasificarii anexei la Hotararea Guvernului 1446 din 12 noiembrie 2008 privind privind aprobarea Actului aditional nr. 11 la Contractul de explorare si impartire a productiei pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia. De asemenea, seful Executivului a sesizat Departamentul de Control al primului-ministru in vederea elucidarii conditiilor in care a fost atribuit contractul de concesionare incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si Sterling Resources Ltd, se arata intr-un comunicat remis miercuri de Guvern. Declasificarea Hotararilor de Guvern si a anexelor acestora se face la solicitarea motivata a initiatorului actului normativ, prin Hotarare de Guvern, informeaza comunicatul. Durata acordului petrolier pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia este de 30 de ani, calculati de la data intrarii in vigoare a Contractului de explorare si impartire a productiei, cu drept de prelungire pentru o perioada de pana la 15 ani, potrivit notei de fundamentare a HG aprobate in 2008.
Contractul de explorare si impartire a productiei pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia a fost incheiat de Rompetrol S.A. la data de 6 august 1992, cu firmele Enterprise Oil si Canadianoxi Ltd. si aprobat prin Hotararea Guvernului nr.570/1992, inainte de intrarea in vigoare a Legii petrolului 134/1995, prin care s-a statuat ca tipul de contract petrolier practicat in Romania este acordul petrolier, se arata in nota de fundamentare a Hotararii de Guvern. Dupa privatizarea Rompetrol, calitatea de reprezentant al statului roman in Contractul de explorare si impartire a productiei a fost preluata de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. Totodata, calitatea de titular a fost transferata companiei Sterling Resources Ltd. "Contractul de explorare si impartire a productiei din perimetrele XIII Pelican si XV Midia prevede explorarea, pe contul si riscul partenerilor straini, a suprafetelor contractuale si, in caz de reusita, exploatarea zacamintelor descoperite in comun cu o entitate reprezentand statul roman, in cote procentuale de impartire a costurilor si a productiei convenite in contract", se arata in nota de fundamentare. Durata acordului petrolier va fi de 30 de ani, calculati de la data intrarii in vigoare a Contractului de explorare si impartire a productiei, cu dreptul de prelungire cu o perioada aditionala de pana la 15 ani, conform prevederilor art. 27 alin. (2) din Legea Petrolului. La reluarea operatiunilor petroliere din prezentul Acord, perioada de explorare va continua pentru cinci ani si va fi impartita in doua faze: una obligatorie de trei ani si una optionala de doi ani. Titularul va avea dreptul sa extinda perioada de explorare cu doua perioade aditionale de cel mult trei ani fiecare, cu conditia de a-si fi indeplinit obligatiile prevazute in fazele anterioare. Costul estimat la acel moment (noiembrie 2008 n.r.) pentru activitatile cuprinse in programul minimal de explorare este de 4 milioane de dolari, pentru faza obligatorie, si de 4 milioane de dolari pentru faza optionala. Documentul precizeaza ca, in etapa de explorare, cu o durata de cinci-zece ani, proiectul nu genereaza, in mod direct, venituri la bugetul de stat, deoarece nu se realizeaza o productie de petrol careia sa i se aplice taxe, impozite si o redeventa petroliera. in mod indirect insa se aduce o contributie la bugetul de stat prin taxele si impozitele aplicate titularului si subcontractorilor, pentru operatiunile petroliere realizate in baza prezentului proiect. in situatia descoperirii unor noi zacaminte de petrol va rezulta un aport suplimentar la bugetul de stat prin impozitul pe profit, redeventa petroliera si impozitul pe productia interna de gaze naturale si titei, pe care urmeaza sa le plateasca titularul acordurilor la bugetul general consolidat. in situatia descoperirii unor noi zacaminte de petrol, un aport direct la bugetul de stat va fi consemnat la punerea in productie a acestora, peste circa cinci-zece ani.
Potrivit documentului, ca urmare a unor transferuri succesive ale concesiunii si incheierii unor acte aditionale la contract au fost convenite programe de lucrari aditionale cu schimbarea titularului. Astfel, pana in prezent, in perimetrele XIII Pelican si XV Midia au fost inregistrate urmatoarele rezultate: au fost inregistrati 8100 km de profile seismice, au fost forate sase sonde de explorare, dintre care cinci amplasate in ape cu adancimi sub 100 m, si una in ape cu adancimi de peste 100 m, au fost efectuate studii geologice si geofizice, reprelucrari, reinterpretari ale datelor si modelari cu programe moderne si a fost evidentiata o acumulare de gaze naturale, pe structura Doina, care deocamdata nu poate fi exploatata, datorita rezervelor relativ mici ale acesteia, de circa doua miliarde mc. Costurile cumulate ale operatiunilor petroliere de explorare efectuate depasesc 70 de milioane de dolari.
La capitolul "schimbari preconizate" al notei de fundamentare se arata: "Cadrul legal in vigoare prevede acordul de concesiune petroliera, ca singurul tip de acord aplicabil in Romania. Actul Aditional nr. 11 la Contractul de explorare si impartire a productiei pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia are ca scop considerarea acestui contract ca si acord petrolier, impreuna cu consecintele legale, respectiv: plata taxelor si impozitelor aplicate titularului si subcontractorilor, pentru operatiunile petroliere realizate in baza prezentului proiect, iar in situatia descoperirii unor noi zacaminte de petrol plata suplimentara la bugetul de stat a impozitului pe profit, a redeventei petroliere si a impozitului pe productia interna de gaze naturale si titei". "Actul Aditional nr. 11 la Contractul de explorare si impartire a productiei pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia, are ca scop considerarea acestui contract ca acord petrolier, in vederea asigurarii conditiilor legale pentru realizarea operatiunilor petroliere", se precizeaza in nota de fundamentare a actului normativ. Contractul de explorare si impartire a productiei a fost incheiat in baza Legii nr.66/1992 si a Legii nr.35/1991, statul acordand investitorilor straini anumite facilitati in vederea atragerii de capital pe piata romaneasca, prin efectuarea de catre organele fiscale romane a platii impozitului pe profitul realizat din activitatile derulate de firme, la nivelul cotelor prevazute de lege sau scutirea de taxe vamale pentru importurile efectuate. "Aceste facilitati acordate de stat au condus la participarea activa a companiilor straine in finantarea si realizarea fizica a programelor de lucrari pentru activitatile de explorare si exploatare a zacamintelor de petrol si gaze", se arata in document. Acelasi document precizeaza ca statutul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, de reprezentant al statului roman, face imposibila derularea unui contract de tip explorare si impartire a productiei, tinand cont de faptul ca, in nici o situatie, astfel de contracte nu pot fi derulate de organisme guvernamentale, deoarece ar fi un evident conflict de interese. "Un element important, care face necesara modificarea tipului de acord petrolier este acela ca, in Contractul de explorare si impartire a productiei, nu este prevazuta plata unei redevente petroliere, ceea ce ar conduce la crearea unor conditii discriminatorii fata de titularii acordurilor de concesiune. Totodata, exceptarea de la plata redeventei poate fi interpretata si ca o facilitate acordata unui titular, in dezacord cu legislatia Uniunii Europene", mai indica documentul.
De asemenea art. 31 alin. (3) din Legea petrolului nr. 238/2004 prevede ca, in situatia in care pe parcursul realizarii operatiunilor petroliere apar situatii care nu au putut fi prevazute la incheierea acordului, dispozitiile acestuia pot fi amendate si aduse la zi, prin acte aditionale. "In concluzie, deoarece o serie de prevederi ale Contractului de explorare si impartire a productiei sunt inaplicabile datorita modificarii cadrului legal si institutional, dintre care mentionam abrogarea Legilor nr.35/1991 si Legii nr.66/1992, intrarea in vigoare a Legii petrolului nr.134/1995, inlocuita prin Legea petrolului nr.238/2004, adoptarea noului Cod Fiscal si modificarea legislatiei de mediu, impune considerarea Contractului de explorare si impartire a productiei pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia ca acord petrolier de concesiune, prin adoptarea prezentului proiect de act normativ", argumenta Guvernul decizia luata.
La capitolul "impact social" pozitiv se precizeaza ca "in operatiunile petroliere care urmeaza sa fie realizate in perimetrele XIII Pelican si XV Midia vor fi folosite, cu precadere, firme prestatoare de servicii din Romania". In ceea ce priveste impactul asupra mediului, documentul arata ca acordul petrolier privitor la perimetrele XIII Pelican si XV Midia prevede masuri de reducere a impactului asupra mediului, de remediere a daunelor produse mediului si prevede totodata "constituirea unui provizion de abandonare a perimetrului la incetarea concesiunii, cu realizarea programelor de refacere a mediului si de redare a terenurilor destinatiei initiale a acestora". "Actul supus aprobarii este un act administrativ individual, fara caracter normativ, astfel ca nu este supus regulilor de informare si transparenta decizionala. Totodata mentionam ca acordul petrolier, care constituie anexa la prezentul act administrativ, este clasificat ca secret de serviciu", se mai arata in document. Potivit notei de fundamentare a Hotararii de Guvern, Hotararea emisa in noiembrie 2008 avea drept scop, in executarea prevederilor art. 31, alin (3) din Legea petrolului nr. 238/2004, "aprobarea intrarii in vigoare a Actului Aditional nr.11 la Contractul de explorare si impartire a productiei in perimetrele XIII Pelican si XV Midia incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si compania Sterling Resources Ltd. si supunerea acestei activitati petroliere prevederilor art. 22 alin. (2) lit.a) si g) din Normele metodologice de aplicare a Legii petrolului nr.238/2004, cu modificarile si completarile ulterioare".
NewsIn
http://www.gov.ro/primul-ministru-emil-boc-a-dispus-demararea-procedurilor-legale-de-declasificarea-a-anexei-la-hg-1446-2008-si-a-schimbat-conducerea-agentiei__l1a104220.html
Decizia de la Haga invrajbeste clasa politica de la Kiev
Partidul Comunistilor de la Kiev cere judecarea presedintelui Viktor Iuscenko pentru tradare de patrie, iar Partidul Regiunilor acuza conducerea Ucrainei de cedare premeditata a Insulei Serpilor catre Romania, ceea ce a dus la incalcarea integritatii teritoriale a statului. Partidul Comunistilor cere ca Rada Suprema sa examineze in regim de urgenta chestiunea privind responsabilitatea personala a presedintelui Viktor Iuscenko in incalcarea integritatii teritoriale a Ucrainei. Liderul partidului, Piotr Simonenko, a declarat presei de la Kiev ca formatiunea sa cere Procuraturii generale intentarea imediata a unui dosar penal "privind tradarea de patrie in legatura cu pierderea de facto de catre Ucraina a unei parti considerabile a teritoriului economic strategic si a platoului continental in zona Insulei Serpilor". La randul sau, deputatul Vadim Kolesnicenko, lider al grupului parlamentar al Partidului Regiunilor, a declarat ca infrangerea suferita de Ucraina in disputa sa cu Romania privind linia de demarcatie in zona Insulei Serpilor este un act de inalta tradare de patrie din partea autoritatilor ucrainene. "Kievul a facut tot ce i-a stat in puteri pentru ca Romania sa castige. Astazi, din cauza politicii criminale a autoritatilor, Ucraina a pierdut 14.000 de kilometri patrati din propriul teritoriu, cu rezerve de 10 milioane tone de petrol si 10 miliarde metri cubi de gaze. Orice pedeapsa pentru o asemenea crima va fi una minora in raport cu prejudiciul adus tarii si viitorului poporului ucrainean", a declarat Vadim Kolesnicenko. "Fara niciun razboi, am pierdut peste 10 mii de kilometri din teritoriul nostru", precizeaza ziarul ucrainean Segodnia. Curtea de la Haga "a dat Romaniei suprafata noastra maritima, cu petrolul si gazele ce se gasesc aici. Asa ceva nu s-a mai intamplat in istoria Ucrainei independente" adauga Segodnia. Reamintim ca Ucraina exista ca stat doar din 1991, fiind o creatie artificiala a liderilor sovietici, care au anexat fortat la Ucraina sovietica vechi teritorii romanesti, poloneze, rusesti, lituaniene si slovace, fapt evocat si de actual premier rus Vladimir Putin cu ocazia ultimului summit NATO din luna aprilie de la Bucuresti.
marți, 3 februarie 2009
Romania bate Ucraina la Haga. Cea de-a 100-a decizie a CIJ, una istorica pentru Bucuresti
Romania a castigat aproape 80 la suta din zacamintele de hidrocarburi pe platforma continentala a Marii Negre din apropierea Insulei Serpilor, adica 70 miliarde metri cubi de gaze naturale si 12 milioane tone de petrol, a declarat, marti, agentul Romaniei la Haga, Bogdan Aurescu. "Romania a castigat, in urma deciziei Curtii Internationale de Justitie de la Haga, dreptul la o exploatare de 9.700 de kilometri patrati din platforma continentala a Marii Negre", a spus acesta. Hotararea pe care a pronuntat-o marti Curtea Internationala recunoaste jurisdictia suverana si drepturile suverane ale Romaniei de 9.730 de kilometri patrati, adica 79,34 la suta din zona in disputa cu Ucraina, de 12.000 de kilometri patrati. Decizia CIJ a vizat obtinerea unei linii echitabile, clare, care deschide accesul la resursele de hidrocarburi din platforma continentala a Marii Negre. Sentinta pronuntata marti de CIJ este una obligatorie, definitiva, direct aplicabila si executorie imediat, a adaugat Aurescu. Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) este autoritatea investita sa preia in administrare rezervele de hidrocarburi ale Romaniei, inclusiv cele ce s-ar afla pe platforma continentala a Marii Negre din apropierea Insulei Serpilor. ANRM, institutie aflata in subordinea Guvernului Romaniei, va putea concesiona zacamintele de hidrocarburi din zona, iar in prezent exista deja firme din domeniu interesante sa participe la eventuale licitatii, printre care si Romgaz si Petrom. Basescu lauda MAE Decizia Curtii Internationale de Justitie prin care a dat dreptate Romaniei in procesul cu Ucraina este un mare succes al Ministerului Afacerilor Externe, a declarat marti presedintele Traian Basescu. "Insula Serpilor este in disputa intre Romania si fosta Uniunea Sovietica si intre Romania si Ucraina de 42 de ani. Ucraina a dorit sa spuna ca Insula Serpilor este punct de la care sa se calculeze drepturile de exploatare pe Platoul Marii Negre. Curtea de la Haga a dat dreptate Romaniei si Insula Serpilor nu este punct de reper pentru calculul zonei de exploatare", a afirmat presedintele Basescu, in orasul Gyula, cu ocazia vizitei de stat de doua zile in Ungaria. Potrivit sefului statului, din cei peste 12.000 de kilometri patrati aflati in zona disputata, Romania poate exploata pe circa 9.700 de kilometri patrati, reprezentand 80% din suprafata, fiind in drepturile de exploatare ale statului roman. Aurescu multumit Solutia pronuntata marti de Curtea Internationala de Justitie de la Haga este "avantajoasa pentru Romania" si "o solutie echitabila, avantajoasa si pentru Ucraina", a declarat agentul Romaniei la CIJ, Bogdan Aurescu. Oficialul roman a subliniat ca linia de demarcatie trasata de CIJ "este clar mai avantajoasa", mai buna decat orice negociere pe care partea ucraineana a propus-o partii romane. Hotararea pe care a pronuntat-o marti CIJ recunoaste jurisdictia suverana si drepturile suverane ale Romaniei pe 9.700 de kilometri patrati, adica 79,34% din zona in disputa cu Ucraina in suprafata de 12.200 de kilometri patrati, a spus agentul Romaniei la CIJ. Decizia CIJ deschide accesul Romaniei la resursele de hidrocarburi din aceasta zona. Este vorba de 70 miliarde de metri cubi de gaz si de 12 milioane de tone de petrol. Sentinta pronuntata - prima intr-un caz contencios interstatal in care este implicata Romania - este definitiva, aplicabila imediat, nefiind necesare demersuri pe plan intern sau demersuri intre cele doua state. "Din acest moment, solutia Curtii exprima adevarul juridic in acest caz", a spus Bogdan Aurescu, apreciind ca decizia CIJ confirma munca pe care echipa Romaniei a depus-o in acesti ani si confirma in mare masura strategia pe care partea romana a adoptat-o in fata Curtii. Ucraina se multumeste cu 17 hectare de stanca Ucraina este multumita de decizia Curtii Internationale de Justitie privind delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive dintre Ucraina si Romania in Marea Neagra, a declarat, la Haga, ministrul adjunct de externe ucrainean Oleksandr Kupcisin, citat de agentia ucraineana Unian. "Este foarte important ca in relatiile ucraineano-romane a fost eliminata ultima problema",a afirmat diplomatul ucrainean. "Linia este un compromis, iar decizia Curtii este obligatorie pentru ambele parti", a mai declarat Oleksandr Kupcisin. Diplomatul ucrainean a subliniat ca este foarte importanta decizia Curtii, in conformitate cu care - in opinia sa - Insula Serpilor a fost recunoscuta drept insula cu teritoriul de mare de 12 mile marine. In acelasi timp, a recunoscut el, Insula Serpilor nu a fost considerata un punct de baza si, deci, nu poate avea ici un rol in largirea zonei economice exclusive a Ucrainei. Curtea Internationala de Justitie a decis marti ca ca Insula Serpilor nu poate fi considerata parte a coastelor Ucrainei in stabilirea liniei de delimitare a platoului continental si a zonelor exclusiv economice, precizeaza Unian. Diaconescu optimist Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, si-a exprimat speranta, marti, ca, odata cu pronuntarea deciziei in procesul dintre Romania si Ucraina privind delimitarea spatiilor maritime din Marea Neagra, va fi scoasa de pe agenda bilaterala a raporturilor romano-ucrainene o tema care trenase foarte mult. "In primul rand, se stinge un litigiu dintre tari vecine (Romania si Ucraina - n.r.), care dureaza de 42 de ani. In al doilea rand, se confirma faptul ca pozitia partii romane a fost intemeiata din punctul de vedere al dreptului international, cata vreme CIJ a dat o decizie care da castig de cauza partii romane in proportie de 80%, in conditiile in care 9.700 de kilometri patrati de mare teritoriala, platou continental, zona economica exclusiva revin tarii noastre", a spus Diaconescu, dupa pronuntarea deciziei CIJ. Seful diplomatiei romane a reiterat ca aceste decizii sunt definitive si executorii si a precizat ca, potrivit normelor de drept international, supravegherea aplicarii acestei hotarari revine Consiliului de Securitate al ONU. "Nu a existat niciun fel de moment in care o astfel de hotarare luata de Curtea de la Haga sa nu fie aplicata si respectata in litera si spiritul ei", a precizat Cristian Diaconescu. El a reiterat ca, in urma cu zece zile, in cursul vizitei la Kiev, a convenit cu oficialii ucraineni ca aceste decizii, fiind executorii, nu mai presupun comentarii ulterioare si sunt aplicate. Agerpres
INTERNATIONAL COURT OF JUSTICE Peace Palace, Carnegieplein 2, 2517 KJ The Hague, Netherlands Tel.: +31 (0)70 302 2323 Fax: +31 (0)70 364 9928 Website: www.icj-cij.org Press Release Unofficial No. 2009/9 3 February 2009
Maritime Delimitation in the Black Sea (Romania v. Ukraine) The Court establishes the single maritime boundary delimiting the continental shelf and exclusive economic zones of Romania and Ukraine THE HAGUE, 3 February 2009. The International Court of Justice (ICJ), the principal judicial organ of the United Nations, today rendered its Judgment in the case concerning Maritime Delimitation in the Black Sea (Romania v. Ukraine). In its Judgment, which is final, binding and without appeal, the Court unanimously “Decides that starting from Point 1, as agreed by the Parties in Article 1 of the 2003 State Border Régime Treaty, the line of the single maritime boundary delimiting the continental shelf and the exclusive economic zones of Romania and Ukraine in the Black Sea shall follow the 12-nautical-mile arc of the territorial sea of Ukraine around Serpents’ Island until Point 2 (with co-ordinates 45° 03' 18.5" N and 30° 09' 24.6" E) where the arc intersects with the line equidistant from Romania’s and Ukraine’s adjacent coasts. From Point 2 the boundary line shall follow the equidistance line through Points 3 (with co-ordinates 44° 46' 38.7" N and 30° 58' 37.3" E) and 4 (with co-ordinates 44° 44' 13.4" N and 31° 10' 27.7" E) until it reaches Point 5 (with co-ordinates 44° 02' 53.0" N and 31° 24' 35.0" E). From Point 5 the maritime boundary line shall continue along the line equidistant from the opposite coasts of Romania and Ukraine in a southerly direction starting at a geodetic azimuth of 185° 23' 54.5" until it reaches the area where the rights of third States may be affected.” Three of the nine sketch-maps included in the Judgment are attached to this press release: ⎯ Sketch-map No. 1: The maritime boundary lines claimed by Romania and Ukraine; ⎯ Sketch-map No. 5: The delimitation area as identified by the Court; ⎯ Sketch-map No. 9: Course of the maritime boundary as established by the Court in its Judgment. - 2 - Reasoning of the Court Preliminary legal questions The Court recalls that the dispute between Romania and Ukraine concerns the establishment of a single maritime boundary delimiting the continental shelf and exclusive economic zones between the two States in the Black Sea (paras. 17-19 of the Judgment). The Court notes that Romania has sought to found the Court’s jurisdiction on Article 36, paragraph 1, of the Statute of the Court and on the compromissory clause contained in paragraph 4 (h) of the Additional Agreement concluded pursuant to Article 2 of the Treaty on Good Neighbourliness and Co-operation of 2 June 1997. It follows from the text of the compromissory clause that two conditions have to be met before either of the Parties is entitled to submit the case to the Court. The first condition is that no delimitation agreement should have been concluded “in a reasonable period of time, but not later than 2 years” since the start of negotiations. No agreement was reached between the Parties in the six years during which the negotiations were held. The second condition is that the Treaty on the Régime of the State Border should have entered into force. The Court notes that this condition has also been fulfilled, the said Treaty having entered into force on 27 May 2004. However, it observes that the Parties differ as to the exact scope of the jurisdiction conferred upon the Court (para. 22). The Court points out that, contrary to what has been suggested by Ukraine, nothing hinders its jurisdiction from being exercised so that a segment of the line drawn may result in a delimitation between, on the one hand, the exclusive economic zone and the continental shelf of one State, and, on the other hand, the territorial sea of the other State at its seaward limit (para. 30). The Court then turns to the applicable law. It observes that, while the principles listed in subparagraphs 4 (a) to (e) of the Additional Agreement may apply to the extent that they are part of the relevant rules of international law, the principles of maritime delimitation to be applied by the Court in this case are determined by paragraph 1 of Articles 74 and 83 of the 1982 United Nations Convention on the Law of the Sea (UNCLOS) (para. 41). The existing maritime delimitation between the Parties The Court notes that the Parties disagree as to whether there already exists an agreed maritime boundary around Serpents’ Island for all purposes. They therefore disagree also on the starting-point of the delimitation to be effected by the Court. The Court states that to this end it must begin with “the determination of the starting-point of the delimitation as a function of the land boundary and territorial sea boundary as already determined by the Parties”. It concludes that “in 1949 it was agreed that from the point represented by border sign 1439 the boundary between Romania and the USSR would follow the 12-mile arc around Serpents’ Island, without any endpoint being specified”. It adds that “[u]nder Article 1 of the 2003 State Border Régime Treaty the endpoint of the State border between the Parties was fixed at the point of intersection where the territorial sea boundary of Romania meets that of Ukraine”, a point referred to by the Court as “Point 1” (para. 66). The Court next turns to the question of whether, as Romania claims, a boundary delimiting the exclusive economic zones and continental shelf beyond Point 1, and extending around Serpents’ Island, was established by the 1949 instruments (para. 69). It points out that paragraph 4 of Articles 74 and 83 of UNCLOS is relevant in this respect, since it provides that where there is an agreement in force between the States concerned, questions relating to the delimitation of the exclusive economic zone and the continental shelf “shall be determined in accordance with the provisions of that agreement” (para. 69). The Court notes that the 1949 instruments “make no reference to the exclusive economic zone or the continental shelf” (para. 70). It further observes that, while the 1997 Additional Agreement is the only agreement expressly dealing with - 3 - delimitation of the exclusive economic zone and the continental shelf, “[i]t does not establish a boundary but rather a process for arriving at one” (para. 70). The Court concludes that “the 1949 instruments related only to the demarcation of the State border between Romania and the USSR, which around Serpents’ Island followed the 12-mile limit of the territorial sea” (para. 76). Consequently, according to the Court, “there is no agreement in force between Romania and Ukraine delimiting between them the exclusive economic zone and the continental shelf” (para. 76). Relevant coasts The Court begins by pointing out that, from a legal point of view, the relevant coasts can play two roles in relation to the delimitation of the continental shelf and the exclusive economic zone: “First, it is necessary to identify the relevant coasts in order to determine what constitutes in the specific context of a case the overlapping claims to these zones. Second, the relevant coasts need to be ascertained in order to check, in the third and final stage of the delimitation process [see “Delimitation methodology” below], whether any disproportionality exists in the ratios of the coastal length of each State and the maritime areas falling either side of the delimitation line.” (Para. 78.) The Court notes that the Parties are in agreement that the whole Romanian coast constitutes the relevant coast for the purposes of delimitation. As a result, the length of the relevant coast of Romania is approximately 248 km (para. 88). The Court further notes that both Parties consider “the coast of the Crimean Peninsula between Cape Tarkhankut and Cape Sarych, as well as the Ukrainian coast from their common territorial boundary running for a short distance in a north and subsequently in a north-easterly direction until the Nistru/Dniester Firth (Romania designates this point as Point S) as the relevant Ukrainian coast”. It observes that their disagreement in this respect concerns the coast extending from that point until Cape Tarkhankut (para. 98). The Court takes the view that the coasts of Karkinits’ka Gulf do not form part of the relevant coast, since they do not project in the area to be delimited; the coastline of Yahorlyts’ka Gulf and Dnieper Firth is to be excluded for the same reason. However, the Court considers the sectors of the Ukrainian coast between Point S and Cape Tarkhankut to be relevant, as they generate projections which overlap with the maritime projections of the Romanian coast. As a result, the length of the relevant coast of Ukraine is approximately 705 km. The Court notes that “on the basis of its determination of what constitutes the relevant coasts, the ratio for the coastal lengths between Romania and Ukraine is approximately 1:2.8” (para. 104). Relevant maritime area The Court observes that the Parties hold different views as to whether the south-western and south-eastern “triangles” (as described in paragraphs 107 and 109) should be included in the relevant area. It notes that in both these triangles the maritime entitlements of Romania and Ukraine overlap. The Court finds that it is appropriate in the circumstances of this case to include both the south-western and the south-eastern triangles in its calculation of the relevant area (para. 114) (see sketch-map No. 5). - 4 - Delimitation methodology The Court sets out the delimitation methodology in the present case. It will begin by drawing a provisional equidistance line between the adjacent coasts of Romania and Ukraine, which will then continue as a median line between their opposite coasts. At the second stage, it will consider whether there are factors calling for the adjustment or shifting of the provisional equidistance line in order to achieve an equitable result (para. 120). Third, it will verify that the said line does not lead to an inequitable result by reason of any marked disproportion between the ratio of the respective coastal lengths and the ratio between the relevant maritime area of each State by reference to the delimitation line (para. 122). Establishment of the provisional equidistance line ⎯ Selection of base points The Court observes that its task is firstly to identify “the appropriate points on the Parties’ relevant coast or coasts which mark a significant change in the direction of the coast, in such a way that the geometrical figure formed by the line connecting all these points reflects the general direction of the coastline” (para. 127). After examining at length the characteristics of each base point relied upon by the Parties for the establishment of the provisional equidistance line, the Court decides to use the Sacalin Peninsula and the landward end of the Sulina dyke on the Romanian coast (para. 141), and Tsyganka Island, Cape Tarkhankut and Cape Khersones on the Ukrainian coast (para. 148). It considers it inappropriate to select any base points on Serpents’ Island (para. 149). Relevant circumstances ⎯ The presence of Serpents’ Island in the area of delimitation The Court recalls that, as its jurisprudence has indicated, it may on occasion decide not to take account of very small islands or decide not to give them their full potential entitlement to maritime zones, should such an approach have a disproportionate effect on the delimitation line under consideration (para. 185). It notes that all of the areas subject to delimitation in this case are located in the exclusive economic zone and the continental shelf generated by the mainland coasts of the Parties and are moreover within 200 nautical miles of Ukraine’s mainland coast. The Court observes that Serpents’ Island is situated approximately 20 nautical miles to the east of Ukraine’s mainland coast in the area of the Danube delta. Given this geographical configuration and in the context of the delimitation with Romania, any continental shelf and exclusive economic zone entitlements possibly generated by Serpents’ Island could not project further than the entitlements generated by Ukraine’s mainland coast because of the southern limit of the delimitation area as identified by the Court. Further, any possible entitlements generated by Serpents’ Island in an eastward direction are fully subsumed by the entitlements generated by the western and eastern mainland coasts of Ukraine itself. The Court also notes that Ukraine itself, even though it considered Serpents’ Island to fall under Article 121, paragraph 2, of UNCLOS, did not extend the relevant area beyond the limit generated by its mainland coast, as a consequence of the presence of Serpents’ Island in the area of delimitation. In the light of these factors, the Court concludes that the presence of Serpents’ Island does not call for an adjustment of the provisional equidistance line (para. 187). The Court further recalls that a 12-nautical-mile territorial sea was attributed to Serpents’ Island pursuant to agreements between the Parties. It concludes that, in the context of the present case, Serpents’ Island should have no effect on the delimitation in this case, other than that stemming from the role of the 12-nautical-mile arc of its territorial sea (para. 188). - 5 - ⎯ Other possible relevant circumstances Besides the presence of Serpents’ Island in the area of delimitation, the Court considers five other factors: the possible disproportion between lengths of coasts (paras. 158-168), the enclosed nature of the Black Sea and the delimitations already effected in the region (paras. 169-178), the conduct of the Parties (oil and gas concessions, fishing activities and naval patrols) (paras. 189-198), any cutting off effect (paras. 199-201) and certain security considerations of the Parties (paras. 202-204). However, the Court does not see in these various factors any reason that would justify the adjustment of the provisional equidistance line. The line of delimitation The delimitation line decided by the Court, for which neither the seaward end of the Sulina dyke nor Serpents’ Island is taken as a base point, therefore begins at Point 1 and follows the 12-nautical-mile arc around Serpents’ Island until it intersects with the line equidistant from Romania’s and Ukraine’s adjacent coasts; from there, it follows that line until it becomes affected by base points on the opposite coasts of Romania and Ukraine. From this turning point the delimitation line runs along the line equidistant from Romania’s and Ukraine’s opposite coasts (para. 206). The Court considers that the delimitation line follows the equidistance line in a southerly direction until the point beyond which the interests of third States may be affected (para. 209) (see sketch-map No. 9). The disproportionality test The Court checks finally that the result arrived at, so far as the envisaged delimitation line is concerned, does not lead to any significant disproportionality by reference to the respective coastal lengths and the apportionment of areas that ensue (para. 210). It indicates that this checking can only be approximate (para. 212). Noting that the ratio of the respective coastal lengths for Romania and Ukraine, as it has measured them, is approximately 1:2.8 and the ratio of the relevant area between Romania and Ukraine is approximately 1:2.1 (para. 215), the Court is not of the view that the line it has constructed requires any alteration (para. 216).
Composition of the Court The Court was composed as follows: President Higgins; Vice-President Al-Khasawneh; Judges Ranjeva, Shi, Koroma, Buergenthal, Owada, Tomka, Abraham, Keith, Sepúlveda-Amor, Bennouna, Skotnikov; Judges ad hoc Cot, Oxman; Registrar Couvreur. * A summary of the Judgment appears in the document “Summary No. 2009/2”. In addition, this press release, the summary and the full text of the Judgment can be found on the Court’s website (www.icj-cij.org) under “Cases”.
___________ Information Department: Messrs. Boris Heim and Maxime Schouppe, Information Officers (+31 (0)70 302 2337) Ms Joanne Moore, Assistant Information Officer (+31 (0)70 302 2394) Mrs. Barbara Dalsbaek, Administrative Assistant (+31 (0)70 302 2396) ___________ Annex to Press Release 2009/9 ⎯ Sketch-map No. 1: The maritime boundary lines claimed by Romania and Ukraine; ⎯ Sketch-map No. 5: The delimitation area as identified by the Court; ⎯ Sketch-map No. 9: Course of the maritime boundary as established by the Court in its Judgment.
Ukraine's claim CONSTANT,A Kalamits'ka Gulf Karkinits'ka Gulf Romania's claim Dnieper Firth Yahorlyts'ka Gulf The maritime boundary lines claimed by Romania and Ukraine UKRAINE River MOLDOVA ROMANIA TURKEY ISTANBUL Cape Midia Cape Khersones Cape Sarych UKRAINE Danube Mercator Projection WGS 84 (45° 30' N) This sketch-map, on which the coasts are presented in BULGARIA Cape Tarkhankut simplified form, has been prepared for illustrative purposes only. SEVASTOPOL B L A C K S E A Sacalin Peninsula Sketch-map No. 1: Serpents' Island Dniester Firth ODESSA Sulina Dyke Crimea Kalamits'ka Gulf CONSTANT,A Karkinits'ka Gulf UKRAINE Dnieper Firth UKRAINE MOLDOVA TURKEY ISTANBUL SEVASTOPOL Cape Sarych ROMANIA WGS 84 as identified by the Court Cape Khersones Sketch-map No. 5: Cape Tarkhankut B L A C K S E A
The delimitation area River Sulina Dyke Mercator Projection (45° 30' N) This sketch-map, on which the coasts are presented in Dniester Firth BULGARIA simplified form, has been prepared for illustrative purposes only. ODESSA Yahorlyts'ka Gulf Sacalin Peninsula Zaliznyy Port Serpents' Island Danube Cape Midia Crimea , WGS 84 Mercator Projection ISTANBUL Course of the maritime boundary (45° 30' N) CONSTANTA SEVASTOPOL Karkinits'ka Gulf Kalamits'ka Gulf 3 5 Sketch-map No. 9: 1 2 4 Dniester Firth ODESSA Crimea Yahorlyts'ka Gulf Dnieper Firth UKRAINE This sketch-map, on which the coasts are presented in ROMANIA BULGARIA Cape Tarkhankut MOLDOVA River UKRAINE Cape Sarych Danube TURKEY Cape Khersones simplified form, has been prepared for illustrative purposes only. B L A C K S E A Sacalin Peninsula Sulina Dyke Serpents' Island Cape Midia
http://www.icj-cij.org/docket/files/132/14985.pdf
luni, 2 februarie 2009
Kievul si Bucuresti la Ziua Judecatii de la Haga. Reactii din presa ucraineana
Romania are de partea sa faptul ca este membra UE, in procesul de la Haga pentru delimitarea platoului continental din jurul Insulei Serpilor, in care Curtea Internationala de Justitie va anunta marti o solutie, scrie cotidianul ucrainean Segodnia.
Cele doua tari sunt in conflict pentru a stabili daca aceasta este o insula sau doar o stanca, dar disputa nu se rezuma la termeni, ci la ceea ce presupun acestia: o insula are dreptul la ape teritoriale proprii, in timp ce o stanca nu, explica Segodnia. Nu apele teritoriale sunt insa fondul adevarat al disputei, ci zacamintele de gaz si petrol a caror existenta a fost confirmata in aceasta zona. "In cazul in care insula va fi recunoscuta drept stanca, cum cer romanii, ne vor lipsi de o parte considerabila din aceste bogatii", explica publicatia ucraineana. Romania este nemultumita de multi ani pentru faptul ca insula, care i-a apartinut pana in 1940, apartine in prezent Ucrainei, noteaza Segodnia, adaugand ca acest lucru este valabil si in privinta altor teritorii pierdute - Basarabia si Bucovina de Nord - asupra carora Bucurestiul nu emite pretentii oficiale, pentru ca sansele de a castiga o astfel de disputa in instantele internationale sunt egale cu zero. Si in cazul Insulei Serpilor, cazul construit de Romania este slab, considera Segodnia, furnizand mai multe argumente in sprijinul acestei afirmatii. Primul este cel de natura juridica. “Europa prefera sa pastreze un status quo”, afirma deputatul rus Serghei Markov. “Inviolabilitatea granitelor este consfintita in Acordurile de la Helsinki din 1975, iar in acest caz se pune problema revizuirii rezultatelor celui de-al Doilea Razboi Mondial, asupra carora Europa reactioneaza mai si mai dureros”, spune Markov.
Al doilea argument este unul istoric. "Romania a considerat timp o suta de ani Insula Serpilor drept insula si pentru Europa va fi mai simplu daca, si pe viitor, isi va pastra pozitia", considera deputatul ucrainean Andrei Skili, membru al partidului premierului Iulia Timosenko, si membru al Comisiei pentru relatii externe din Rada Suprema. Intr-adevar, scrie Segodnia, desi in prezent in documentele oficiale romanesti insula figureaza ca stanca, denumirea ei in limba romana este de Insula Serpilor. Un argument destul de puternic ce joaca impotriva Ucrainei este cel politic, scrie publicatia ucraineana. "Daca in perioada Uniunii Sovietice romanii nici nu puteau ridica aceasta problema, pozitia politica actuala a Ucrainei este slaba. In prezent, Ucraina nu are aliati in Europa, in timp ce Romania este stat membru al UE. Pe aceasta conteaza Bucurestiul", spune Serghei Markov, adaugand ca nu este exclus ca, din aceleasi considerente, Ucraina sa fie nevoita la concesii si in problema Deltei Dunarii. Mentionam ca Ucraina continua lucrarile la canalul Bastroe, in pofida avertismentelor internationale repetate. Unul dintre argumentele principale ale Romaniei la Haga a fost sa se prezinte ca victima a pactului Ribbentrop-Molotov, care a trecut Insula Serpilor in posesia URSS. Acest lucru este de natura sa aduca Romaniei sprijinul unor state precum Polonia si Letonia, Lituania si Estonia, care au fost afectate de acordul germano-sovietic, scrie publicatia ucraineana. Insa dupa razboi, in 1948, granita romano-sovietica a fost confirmata printr-un acord, despre care Bucurestiul sustine acum ca a fost semnat de guvernul pe care i-l impusese URSS. Instanta a decis deja ca apartenenta Insulei Serpilor nu reprezinta obiectul disputei, iar in ceea ce priveste agumentul partii romane privind modificarea statutului de insula in stanca, acesta este slab, conchide publicatia ucraineana.
NewsIn Agerpres
sâmbătă, 31 ianuarie 2009
In cazul in care Romania va castiga la Haga, "firma fantoma" Midia Resources SRL va deveni al treilea producator intern de gaze
Aceasta firma are sediul social in Bucuresti pe str. ANDREI MURESANU, Nr. 11-13, Loc. BUCURESTI, Sector 1. In 2007 a avut o pierdere neta de peste un milion de lei noi (-1.118.301,00, nota mea) iar capitalul social este de 200 RON. Firma, pare a fi, din minimele mele cercetari, o reprezentanta in Romania a grupului canadian Sterling Resources iar directorul general al Midia Resources SRL se numeste Stephen Birrell. Acesta declara in mai 2008 ca investise deja 90 de milioane de dolari in Romania. Voi incerca sa aflu mai multe despre aceasta firma, desi reprezentati de rang inalt din MAE mi-au spus ca nu exista inca firme care s-au aratat interesate de exploatarea acestor zacaminte pana la pronuntarea sentintei. Voi reveni cu amanunte!
http://www.sterling-resources.com/romania.htm
http://www.adevarul.ro/articole/titeiul-scump-trezeste-zacamintele.html
http://www.totalfirme.com/233636/MIDIA_RESOURCES_SRL
Midia Resources SRL va deveni al treilea producator de gaze naturale, dupa Petrom si Romgaz, cu o productie estimata la 1 mld. de St mc de gaze naturale pe an si o cota de piata de cca 10%, dupa decizia de la Haga, a declarat pentru NewsIn Mihai German. Romania se judeca la Haga cu Ucraina din 2004 pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagra si stabilirea zonei economice exclusive. "In 3 februarie este asteptat deznodamantul in acest caz, iar rezultatul se cuantifica in resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si zece milioane de tone de petrol, resurse care ar contribui semnificativ la reducerea importului de titei si gaze naturale ale Romaniei, implicit a riscului dat de evolutia unor factori externi, necontrolabili", a declarat pentru NewsIn directorul general adjunct in cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) Mihai German. Pe platoul continental romanesc al Marii Negre sunt in productie cinci zacaminte (Lebada Est, Lebada Vest, Sinoe, Pescarus si Delta) de titei si gaze asociate, concesionate companiei Petrom. De asemenea, doua zacaminte de gaze libere descoperite de Sterlig Resources, Doina si Ana, sunt in curs de evaluare urmand sa se faca lucrarile de dezvoltare. In plus, trebuie sa se construiasca 80 km de conducta pana la tarm, iar la tarm trebuie sa se realizeze o conducta de legatura cu sistemul national de transport operat de Transgaz. „Rezultatele sunt extrem de incurajatoare si in momentul in care aceste zacaminte vor intra in productie firma Midia Resources SRL, reprezentanta companiei Sterling Resources in Romania va deveni, cu o productie estimata la 1 miliard de St mc de gaze naturale pe an al treilea producator, ca importanta de gaze naturale din tara noastra, cu o cota de piata ce circa 10%”, a afirmat, pentru NewsIn, director general adjunct in cadrul ANRM.
Suprafata va fi delimitata in perimetre de cate 1000 de km patrati
Mihai German a declarat ca estimarile de rezerve (cca. 100 de miliarde de metri cubi de gaze si peste 10 milioane de tone de titei, reprezinta rezervele care se estimeaza ca vor fi descoperite si ulterior exploatate in arealul de 12.000 de km patrati din platoul continental al Marii Negre) sunt facute prin similitudine cu alte zacaminte, deja descoperite in zone apropiate platoului continental. El a subliniat faptul ca exista indicatii de gaze si titei, in unele sonde sapate pe structurile Cobalcescu si Muridava, dar si o serie de alte structuri geologice favorabile acumularii hidrocarburilor, descoperite in urma prospectarilor seismice. Insa, pentru a dovedi existenta acestor rezerve de titei si gaze naturale este necesar sa se continuie explorarea geofizica si prin foraje a zonei, ceea ce implica un efort considerabil. „Aceste lucrari nu implica, in nici un fel, financiar, statul. Ele sunt facute pe cheltuiala firmelor care concesioneaza perimetrele, acestea asumandu-si in totalitate si riscurile, in cazul in care nu sunt descoperite zacaminte in perimetrele concesionate”, a declarat German. Primul pas dupa decizia de la Haga va fi delimitarea suprafetei care va reveni Romaniei din zona de delimitat in perimetre de cate 1.000 de km patrati fiecare, care vor fi scoase la licitatie internationala. Procedurile si operatiunile petroliere necesar a fi efectuate pana la punerea efectiva in exploatare a unui nou zacamant pot dura cativa ani.
Costurile pentru dezvoltarea zacamintelor pot ajunge la sute de milioane de dolari
In conformitate cu prevederile Legii petrolului, zacamintele existente in subsolul zonei economice exclusive apartinand platoului continental al Marii Negre apartin statului, iar Agentia Nationala pentru Resurse Minerale este autoritatea desemnata sa le valorifice prin concesionare. Procedurile de concesionare dureaza cel putin un an si jumatate si includ delimitarea perimetrelor, elaborarea pachetelor de date, publicarea anuntului in Monitorul Oficial al Romaniei si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, etapa care dureaza cel putin trei luni, depunerea si evaluarea ofertelor, negocierea acordurilor petroliere si in final aprobarea acestora prin hotarari de guvern, dupa obtinerea avizelor ministerelor abilitate. In timp ce in zona nordica si vestica a platoului continental adancimea apei este sub 80 m, iar lucrarile pot fi facute cu instalatii fixe, costurile pentru o sonda de peste 2.500 m sunt de circa 10-15 de milioane de dolari, iar operatiile de foraj pot fi facute cu instalatii romanesti, in partea de sudica, costurile sunt mult mai mari pentru ca adancimea apei este de peste 80 m, iar lucrarile se efectueaza cu instalatii submersibile, de care nu dispune nicio firma din Romania. In acest caz, costurile pentru o sonda sunt mult mai mari, in multe cazuri depasind 40 – 50 milioane de dolari. Potrivit reprezentantului ANRM, firmele care vor sa se implice in explorarea perimetrelor de pe platoul continental al Marii Negre, care vor fi oferite in vederea concesionarii, trebuie sa aloce cel putin 10-15 milioane de dolari pentru fiecare perimetru, urmand ca in cazul favorabil al descoperirii unor noi zacaminte costurile de dezvoltare sa fie de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de dolari. Decizia Curtii de la Haga, anuntata la 3 februarie la ora 11.00 (ora Romaniei), este obligatorie, executorie si definitiva, nefiind necesare demersuri formale - precum promulgarea ei pe plan intern sau publicarea in Monitorul Oficial – pentru a intra in vigoare.
NewsIn
vineri, 16 ianuarie 2009
Bogdan Aurescu ne da castigatori certi la Haga: Romania ar putea incepe exploatarea hidrocarburilor din zona bazinului Marii Negre dupa data de 3 febr
Totusi cred ar fi mai intelept sa asteptam decizia finala si nu sa pozam in victoriosi inainte de terminarea luptei. Vorbele pline de curaj a agentul Romaniei la Haga, Bogdan Aurescu cum ca verdictul va fi favorabil Romaniei, nu ma face decat sa ma bucur dar consider in acelasi timp ca ar trebui sa dam dovada de mai mult pragmatism si sa nu zicem “hop pana nu am sarit parleazu”. Calitatile avocatesti ale lui Aurescu nu pot fi puse la indoiala, dar interesele multinationale din jurul “afacerii Insulei Serpilor” privind exploatarea de catre partea castigatoare a hidrocarburilor din aceasta zona ar trebui sa ne faca sa fim mai precauti si chiar retinuti in declaratii triumfaliste.
Romania va putea incepe sa exploateze hidrocarburile din zona bazinului Marii Negre aflata in litigiu cu Ucraina, dupa anuntarea deciziei CIJ, a declarat agentul Romaniei la Haga, Bogdan Aurescu, subliniind si ca rezolvarea acestui diferend va influenta pozitiv relatia cu tara vecina. Miza diferendului este, potrivit lui Aurescu, in primul rand politica. "Solutia CIJ va pune capat unui diferend complex cu Ucraina, care dureaza de peste 40 de ani", a declarat vineri Aurescu, dupa ce Curtea Internationala de Justitie anuntase ca deliberarile pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagra s-au incheiat, hotararea urmand sa fie anuntata la 3 februarie.
"Procesul mai are si o miza concreta, platoul continental, dar si una economica, resursele de hidrocarburi", a spus oficialul roman, implicat de sapte ani in demersul de delimitare a platoului maritim. in ceea ce priveste avantajul concret pe care Romania il va avea de pe urma solutionarii acestei dispute, Aurescu a aratat ca acesta consta in posibilitatea de a "trece la exploatarea hidrocarburilor din acea zona a bazinului Marii Negre, blocate pana in momentul unei decizii din partea CIJ".
Zona in disputa are resurse subterane de 100 de miliarde de metri cubi de gaz si 10 milioane de tone de petrol, iar exploatarea acestora ar oferi Romaniei 18 ani de independenta energetica, potrivit expertilor.
"Efectul acestei decizii asupra relatiei bilaterale cu Ucraina va fi unul pozitiv, care va duce la eliminarea unei probleme ce nu a putut fi rezolvata pana in prezent si se afla pe agenda bilaterala de foarte multa vreme", a declarat Aurescu.
"in al doilea rand va duce, speram noi, la contaminarea pozitiva si a altor pobleme care se gasesc pe agenda bilaterala. in al treilea rand, speram ca solutionarea acestui proces va da un semnal pozitiv si pe plan regional, cu privire la modul in care doua state vecine reusesc sa isi solutioneze diferendele", a mai explicat Aurescu.
"Obiectivul nostru a fost solutionarea corecta si echitabila a diferendului, in conformitate cu dreptul international si cu jurisprudenta CIJ", a spus Aurescu, care considera ca "argumentele Romaniei au fost solide, variate, bazate pe mijloace de proba, iar multe nici macar nu au fost contestate de partea ucraineana".
Delegatia Romaniei care va participa la ceremonia de pronuntare a deciziei la Haga va fi condusa de agentul Romaniei, Bogdan Aurescu, iar din echipa vor face parte si directorul MAE Cosmin Dinescu, co-agent al Romaniei, si Calin Fabian, ambasador al Romaniei la Haga si cel de al doilea co-agent al tarii noastre.
sursa: NewsIn
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
