"La summitul de la Lisabona dorim să avansăm spre un stadiu final al scutului antirachetă"

Interviu în exclusivitate cu secretarul de stat al MAE, Bogdan Aurescu

Secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, a avut zilele acestea amabilitatea de a acorda un înterviu în exclusivitate pentru ziarul „Curentul“ în cadrul căruia am încercat să facem împreună o radiografie a unora dintre cele mai importante obiective de politică externă a ţării noastre. Printre cele mai importante subiecte abordate au fost cele legate de importanţa geostrategică a instalării scutului american antirachetă pe teritoriul nostru, problema comunităţilor romaneşti din jurul graniţelor tării precum şi dimensiunea energetica şi de securitate a Mării Negre. Vă invităm în continuare să citiţi unele dintre cele mai importante pasaje pentru ca interviul integral sa poată fi citit pe pagina noastră de web la adresa www.curentul.ro:

Care sunt prioritatile de politica externa ale Romaniei in viitorul apropiat. Sa zicem in urmatorii 2-3 ani. Are Romania o strategie pe termen lung sau politica externa este gandita pas cu pas?

Se poate vorbi foarte mult despre proritatile de politica externa ale Romaniei. Depinde cat de mult putem intra in detalii. In primul rand, politica externa trebuie sa fie proiectata pe termen lung si putem observa ca in programele de guvernare a ultimilor 10 ani exista repere constante, transformate de aderarea Romaniei la UE si NATO. Dupa aderare, acestea s-au transformat in valorificarea prezentei Romaniei in Uniunea Europeana si in NATO, conturarea mai buna a profilului specific al Romaniei in cele doua organizatii si obtinerea unui rol aparte in cadrul distributiei mai largi de roluri in aceste organizatii. In ceea ce priveste NATO, avem un profil destul de bine conturat, Romania fiind identificat ca un furnizor de securitate important si ca un aliat de nadejde prin contributiile substantiale pe care le are la operatiunile aliate si la dezvoltarea conceptuala din interiorul Aliantei. Prezenta in functiile de relevanta din interiorul secretariatului international al NATO reprezinta Romania mai mult decat cota la care ar fi fost indreptatita la bugetul Aliantei sau participarea la operatiunile Aliantei.

Se vehiculeaza ideea ca in ultimul deceniu Romania a avut doua tinte majore de politica externa: intrarea in NATO si aderarea la UE. Ambele au fost atinse. Se vorbeste acum despre un gol in viziunea Romaniei si de inexistenta unui tel major.

Nu, nici pomeneala. Nu cred ca putem vorbi despre un gol. Am avut inainte de aderarea la cele doua organizatii ca obiective sa devenim membrii cu drepturi depline a celor doua structuri. Dupa aderare aceasta tinta a ramas valabila sub forma modificata a valorificarii prezentei noastre in aceste organizatii si a valorificarii din punct de vedere national a prezentei in cele doua structuri pentru atingerea unor obiective de politica externa si nu numai. Daca vorbim numai despre Uniunea Europeana, Romania ramane axata pe integrarea deplina in aceasta structura si ma refer aici la procesele legate de aderarea la spatiul Schengen in martie 2011, finalizarea acestui Mecanism de Cooperare si Verificare (MCV). Iata ca obietivele noastre nu se termina odata cu aderarea, ele de fapt niciodata nu au fost concepute ca obiective in sine. In realitate, aceastea erau obiective-instrument sau mai bine zis obiective de etapa care sunt folosite ulterior pentru a merge mai departe. Este important de subliniat ca politica externa a Romaniei, proiectata pe termen lung, nu poate sa faca abstractie de faptul ca in ambele organizatii, Romania este stat de granita la frontiera externa a UE si NATO. Din aceasta calitate determinata geopolitic si din istoria etapei in care suntem decurg o serie de responsabilitati pentru Romania care sunt dincolo de cele nationale. Avem resposabilitati care decurg din aceasta prezenta la frontiera externa, nu doar pentru noi, ci si pentru restul de valori din care facem parte. Acesta este motivul pentru care in politica externa a Romaniei, una dintre prioritati se refera la actiunea in spatiul vecinatatii noastre, fie ca vorbim despre Balcani, fie ca vorbim despre vecinatatea estica, si din acest motiv este foarte important ca prin instrumentele pe care le avem la dispozitie sa se consitituie intr-un spatiu de prosperitate, stabilitate si securitate care sa fie predictibil si care sa asigure din cel mai larg punct de vedere securitatea nationala. Acest termen de securitate nationala ar trebui inteles in termeni largi, atat de tip „hard“, cat si „soft“. Deci, exista o serie mare de prioritati de politica externa. De aici decurge si cea legata de Republica Moldova, aflata in vecinatatea noastra estica, dar care trebuie vazuta mai mult decat un simplu vecin. Avem aici aceasta datorie de a sprijini eforturile de integrare europeana ale guvernului proeuropean de la Chisinau. Iata deci, schitate foarte pe scurt, prioritatile noastre de politica externa. Daca vorbim tot despre vecinatatea estica, putem aminti aici interesul nostru pentru spatiul zonei extinse a Marii Negre, precum Asia Centrala, care cuprinde si dimensiunea foarte importanta a securitatii energetice. Suntem datori sa precizam aici ca Romania, chiar daca este statul cel mai putin dependent din zona fata de energia din Est, cu toate aceastea tara noastra actioneaza sa reduca dependenta Europei de importurile din exterior.

Daca tot suntem la acest capitol, ce ne puteti spune despre ultimele evolutii din procesul semnarii acordului AGRI?

Este exact un exemplu foarte bun si foarte recent de modalitate in care Romania intelege sa isi asume aceste responsabilitati care nu sunt doar pentru sine. De exemplu, acest proiect AGRI, in care participa ca stat sursa Azerbaidjanul, Georgia ca tara pentru transportul de gaz, Romania si Ungaria care asigura tranzitul de gaz mai departe prin conexiunea care noi am facut-o deja Arad-Szeged si care va fi curand inaugurata oficial, asigura practic acest tranzit al resurselor de hidrocarburi dim zona Caspica spre Europa, fapt ce reduce dependenta de gaze a statelor europene.

Aveti cumva si un cost estimativ al acestei proiect si durata pana cand va fi operational. Domnul presedinte avansa recent o durata de trei ani? Este un termen valabil?

Cu siguranta este iar expertii in aceasta chestiune vor stabili in cel mai scurt timp, in urma studiilor de fezabilitate care vor fi facute, si care sunt costurile si termenele exacte. Din datele care sunt cuantificabile acum este clar ca va fi un proiect mai usor de realizat si care presupune costuri nu foarte mari.

Cum se va raporta Romania fata de AGRI si cum se va raporta tara noastra fata de Nabucco?

Romania se raporteaza evident la AGRI ca un stat fondator al proiectului. Trebuie subliniat ca Nabucco ramane pentru noi un proiect majoritar major si nu exista nicio relatie de concurenta intre AGRI si Nabucco, dimpotriva. Am subliniat intotdeauna caracterul lor complementar si speram ca si Nabucco sa progreseze foarte rapid. In fapt, sunt pasi recent in acest sens de finantare a sa. Sprijinim activ ambele proiecte care se inscriu pe linia Coridorului sudic al Uniunii Europene.

Domnule Aurescu, care este stadiul negocierilor romano-americane in privinta amplasarii de elemente ale scutului antiracheta american pe teritoriul Romaniei?

Pot sa va spun cu exactitate care este stadiul proiectului bilateral romano-american si de asemenea cred ca este important de subliniat care este conexiunea cu evolutiile care speram sa fie pozitive si clare la summitul NATO de la Lisabona referitor la sistemul NATO antiracheta. In ceea ce priveste negocierile romano-americane, am avut deja doua runde negocieri desfasurate in conditii foarte bune in care am inregistrat progrese substantiale. Urmatoarea runda de negocieri va avea loc, maine, 17 septembrie, la Bucuresti (interviul a fost realizat pe 16 septembrie - n.r.) si speram ca pana la summitul de la Lisabona sa avansam spre un stadiu final al acestui proiect.

S-au mai schimbat datele problemei? Ultima data era vorba de trei baterii a cate opt rachete interceptoare.

Sigur, aceastea sunt aspectele tehnice care au fost enuntate de la bun inceput si nu am ajuns sa finalizam toate aceste detalii tehnice si nici macar procesul stabilirii locatiei de pe teritoriul Romaniei nu este inca finalizat. Pentru acest lucru este un grup de lucru comun si sunt foarte multi parametri tehnici luati in considerare. Ce pot sa va zic este ca deocamdata suntem in grafic.

Cate runde de negociere vor avea loc?

Este greu de spus cate runde de negociere vor fi pentru ca niciodata nu poti sa stabilesti dinainte cate intalniri vor fi sau de cat timp va fi nevoie pentru a finaliza o astfel de negociere. Sunt totusi aspecte cu un grad foarte mare de complexitate din punct de vedere tactic si juridic. Vom respecta graficul stabilit si poate chiar il vom devansa in relatia bilaterala. La Lisabona va fi oricum luata o decizie in ceea ce priveste instalarea sistemul NATO antiracheta si va avea ca model proiectul american propus de administratia Obama. Exista toate premisele pentru o decizie pozitiva si in perioada imediata de dupa summit sa inceapa si discutiile cu caracter tehnic in care se va vedea exact si care vor fi costurile in interiorul NATO si ce vor trebui sa stabileasca in continuare aliatii.

Stim ca acest proiect nu va implica costuri pentru Romania?

In ceea ce priveste costurile ale acordului bilateral romano-americana, partea americana suporta toate cheltuielile referitoare la costurile interceptorilor, la amplasarea acestora in Romania, la transportul acestora si alte cateva costuri. Bineinteles ca si partea romana va avea unele costuri care vor fi mult mai mici decat cele ale partii americane. Vom avea o viziune mai ampla a costurilor imediat ce se va decide asupra locatiei amplasarii.

In cadrul acestor negocieri pentru scut, intra si altele referitoare la achizitionarea de avioane americane multirol de catre Romania?

Nu sunt teme care au legatura intre ele. Cele doua dosare nu sunt conexate. Discutiile despre scut sunt atat de concentrate, incat expertii care vin la Bucuresti sunt mandatati sa discute numai aceste chestiuni.

Ce ne puteti spune despre initiativele Romaniei la Bruxelles in favoarea integrarii in UE a Republicii Moldova. Ce proiecte are in desfasurare Romania peste Prut?

Sunt mai multe proiecte ale Romaniei in acest sens. As aminti aici initiativa Romaniei pe care a avut-o pentru a crea un Grup de sprijin pentru actiunea europeana a Republicii Moldova, proiect lansat in ianuarie 2010 si care s-a intalnit deja de doua ori, ultima data in iunie. Urmeaza ca o noua intalnire sa aiba loc la Chisinau pe 30 septembrie si speram intr-o participare cat mai ridicata din punct de vedere european la aceasta reuniune. Aceasta actiune are ca scop degajarea ideilor si initiativelor europene de promovare si stimulare a apropierii dintre Republica Moldova si UE. Sigur ca exista deja o serie de procese care s-au declansat. Este vorba despre negocierile privind Acordul de asociere la UE a R. Moldova care s-au lansat in ianuarie, sunt discutii referitoare la liberalizarea regimului de vize, dialog lansat in iunie, de asemenea se fac demersuri pentru redactarea unei foi de parcurs necesara pentru pregatirea inceperii negocierilor Chisinau-Bruxelles privind Acordul cuprinzator si aprofundat de liber schimb. Romania sprijina aceste initiative, atat prin expertiza pe care o oferim partii de peste Prut direct si prin actiunile pe care le derulam la Bruxelles.

Domnul presedinte Basescu a declarat in urma cu cateva saptamani la reuniunea ambasadorilor ca diplomatii romani de la posturi trebuie sa explice exact in tarile unde de afla care sunt interesele Romaniei fata de Republica Moldova. Se conformeaza acestia?

Da, se conformeaza acestei sarcini de actiunea diplomatica si lucrurile aceastea incep sa fie intelese in UE. Este firesc ca R. Moldova si acest guvern european sa fie sprijine pentru a avansa reforma interna atat de necesara care a fost stopata pe tot parcursul perioadei de guvernare comuniste iar aspiratiile Chisinaului de intrare in UE sunt intampinate cu o deschidere din ce in ce mai mari in capitalele Europei .

Credeti ca fara acest guvern de coalitie proeuropeana, R. Moldova isi va mai putea continua drumul spre UE?

Este foarte foarte important ca guvernarea proeuropeana sa continue si ca la Chisinau sa existe un guvern care sa poata gestiona atat aceste procese interne de reforma, cat si capacitatea de a gestiona banii europeni, asa cum rezolta din dicutiile pe care le-am avut cu tot mai multi interlocutori europeni. Bani care sunt alocati tocmai pentru aceste procese de reforma.

Exista deja la nivel de promisiune din partea mai multor state, in special europene, un ajutor de circa doua miliarde de euro.

Da, intr-adevar exista un ajutor consistent. Putem spune ca Romania este pe cel mai important plan din punct de vedere bilateral al acestui ajutor prin cele 100 de milioane de euro pe patru ani care urmeaza sa ajunga la Chisinau.

Ce ne puteti spune despre situatia comunitatilor romanesti din imediata vecinatate a granitelor si ne referim aici la cele din Ungaria, Serbia (Voivodina si Valea Timocului), Bulgaria si Ucraina?

Am avut de curand o intalnire aici la Bucuresti cu reprezentantii comunitatii romanesti din Ungaria si am discutat cu ei care sunt problemele concrete pe care le intampina in pastrarea identitatii culturale, religioase si lingvistice in Ungaria. De asemenea, sunt co-presedintele Comitetului bilateral pe problemele de minoritati inca de anul trecut, un mecanism care propune solutii concrete la nivel de guverne pentru rezolvarea unor astfel de probleme. Principala problema pe care reprezentantii romanilor din Ungaria mi-au semnalat-o in contextul unor alegeri care vor avea loc pe 3 octombrie in ceea ce priveste conducerile autoguvernarilor minoritatilor din Ungaria este chestiunea asa-numitului „etno-business“. Si anume ca exista anumite portite procedurale, si anumite persoane care nu fac parte din minoritatea romaneasca din Ungaria dar care folosesc aceste brese in incercarea de a constitui autoguvernari in orase sau zone unde nu se gaseste o comunitate romaneasca. Scopul este de a beneficia de ajutorul material pe care statul maghiar il pune la dispozitia minoritatilor din aceste autoguvernari.

Ati discutat cu reprezentati maghiari ceva in sensul reprezentarii parlamentare a romanilor?

Chestiunea aceasta a „etno-business-ului“ si reprezentarea in autoguvernari, precum si reprezentarea romanilor in Parlamentul maghiar sunt chestiuni care se gasesc de foarta multa vreme pe agenda Comitetului bilateral pe probleme de minoritati si ne-am ridicat de fiecare data pe acest subiect cu partea ungara si suntem incurajati de faptul ca exista in acest moment un proiect de lege aprobat de principalul partid de guvernamant din Ungaria, Fidesz, care se gaseste in procedura de dezbatere parlamentara care prevede si posibilitatea reprezentarii parlamentare pentru prima oara in Parlamentul de la Budapesta a comunitatilor etnice. Speram ca acest proiect sa se adopte si sa permita o reprezentare legitima a comunitatii romanesti acolo.

Ce ne puteti spune despre situatia comunitatilor romanesti din Serbia si ne referim aici pe de o parte la cea din Voivodina, acolo unde romanii sunt recunoscuti si beneficiaza de mai multe drepturi si cea din Valea Timocului, acolo unde acestia au primit recent printr-un artificiu al Serbiei denumirea de „vlahi“ si sunt tratati ca minoritate separata fata de cea romaneasca?

Noi intotdeauna am respins aceasta diferentiere intre cele doua parti ale aceleasi comunitatii romanesti din Serbia. Demersuri sau facut si in plan bilateral si in cadrul organizatiilor internationale relevante. Fara indoiala, as mentiona aici demersul facut de ministrul Baconschi, cand a vizitat in iunie Serbia si a mers pentru prima oara intr-o comunitate romaneasca in zona de nord-est a acestei tari. Exista mesaje pe care le transmitem constat partii sarbe in acest sens si vom folosi si Comisia mixta pentru minoritati si incercam sa organizam o a doua sesiunea dupa intalnirea de anul trecut. Sun progrese care trebuie sa fie facute in ceea ce priveste pastrarea identitatii nationale culturale si lingvistice a romanilor din Serbia si speram ca partea sarba va sustine aceste demersuri pentru ca iata Belgradul va incepe curand si procesul oficial de aderare a Serbiei la UE. La Consiuliul Afacerilor Generale (CAGRE - n.red.) desfasurat pe 13 septembrie am propus, alaturi de alti reprezentati ai unor state, ca la Consiliul din octombrie, sa fie luata decizia de a propune Comsiei Europene sa emita avizul procedural necesar pentru admiterea cererii Serbiei de care aceasta tara a facut-o in decembrie 2009 si evident ca in proces de aderare vor trebui indeplinite cu strictete toate conditionalitatile si criteriile politice. Evident ca in randul celor politice se gaseste si criteriu protectiei adecvate a persoanelor care apartin minoritatilor nationale.

Ce ne puteti spune despre situatia romanilor din Bulgaria. Se va implica statul roman pentru interesele acestora?

Evident ca statul roman se implica. Chestiunile sunt abordate si in plan bilateral si exista aceasta preocupare si pentru romanii din Bulgaria care practic reprezinta o punte de legatura intre cele doua tari . Exista si actiuni concrete in desfasurare. Intentionam sa sprijinim un program pilot de clase pentru invatarea limbii romane, impreuna cu deschiderea sau redeschiderea unor institutii de limba romana din partea statului bulgar. Exista si un proces de a incuraja comunitatea romana din Bulgaria de a participa la slujbe in limba romana pentru ca si identitatea religioasa joaca un rol extrem de important. Este vorba de acele localitati unde exista un numar important de etnici romani. De asemenea, intentionam sa sprijinim ziarele de limba romana si distribuirea ziarelor romanesti in Bulgaria. Speram ca si contactele de la nivel inalt vor aduce progrese in perioada urmatoare.

Ce masuri se vor lua pentru pastrarea identitatii romanilor din Bucovina de Nord, astazi inglobata in teritoriul Ucrainei?

Este iarasi o chestiune importanta de pe agenda noastra, nu numai a MAE, dar si Departamentului pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni (DRRP). Exista si aici o Comisie mixta romano-ucrainean ca urmare a Tratatului din 1997 si exista un angajament inca din perioada preelectorala din partea actualului presedinte Viktor Ianukovici de a promova o initiativa legislativa pentru folosirea limbii minoritatilor in Ucraina.

Voiam sa va intrebam despre centrul de refugiati de la Timisoara si daca aveti statistici referitoare la cati oameni au beneficiat de avantajele acestui centru si care sunt planurile de viitor pentru acesta? Stim ca este singurul din Europa.

Nu este doar singurul din Europa, ci este si primul din lume. Este proiectul pilot al Romaniei in materie de protectie a refugiatilor si este foarte cunoscut in mediile internationale ca fiind un proiect de referinta pentru ca pana la urma este unul creat de Guvernul roman impreuna cu Agentia ONU pentru Refugiati si Organizatia Mondial pentru Migratii. Din noiembrie 2008, atunci cand a inceput efectiv sa functioneze, si pana in prezent, prin centru au trecut circa 600 de persoane care s-au aflat intr-o prima faza intr-o tara de azil. Rolul acestui centru este de a-I gazdui temporar pana la sase luni, capacitatea sa fiind de 200 de locuri in prezent, pana cand procedura de relocare este finalizata. Mai precis, pana cand dosarele de azil sunt acceptate in statele in care au fost depuse cum ar fi SUA, Canada, state din nordul Europei, tari care au politica de relocare finala.

Se pot accesa fonduri europene pentru acest proiect?

Aici este o chestiune foarte interesanta iar noi incercam sa propunem acest centru nu numai ca un centru pilot al ONU, dar si la nivelul UE, entitate care este in curs de a proiecta propria politica a refugiatilor. Acest centru ar putea fi folosit ca model pentru multiplicarea acestor tipuri de centre in alte state UE. De exemplu, Slovacia are un astfel de centru temporar, dar si alte state intentioneaza sa foloseasca modelul de la Timisoara. Acest centru din Romania ar putea fi conectat cu politica europeana de azil care este in curs de elaborare. Romania este de asemenea unul dintre putinele state care are o politica proprie de relocare finala. Noi am inceput acest program in urma cu un an si avem o cota aprobata printr-o hotarare de Guvern de 40 de refugiati pe an pentru un proiect de trei. Anul acesta avem un numar de 40 de refugiati birmanezi care au intrat in Romania si in procesul de relocare finala. Datorita acestor lucrurile, Romania trebuie sa devina o voce puternica in Europa in materie de politica pentru refugiati.

Pe ce proiecte se concentreaza Romania la Marea Neagra? Cat de interesata este Romania de Sinergia Marii Negre, Strategia UE pentru Dunare sau proiecte energetice Nabucco si AGRI?

Sigur, exista aceasta dimensiune a securitatii energetice despre care am vorbit, dar ea nu se opreste aici si are legatura si cu relatiile Romaniei cu statele din Asia centrala si Caucazul de Sud. Ma refer aici la state precum Kazahstan sau Turkmenistan vizavi de care Romania nu are numai interese legate doar de Nabucco si AGRI, dar si de utilizarea viitorului terminal de gaz lichefiat (LNG) de la Constanta al carui studiu de fezabilitate speram ca va fi gata pana la finele anului. De asemenea, avem in vedere si proiecte legate de aducerea de petrol din aceste zone inspre Europa. Este vorba de Pan-European Oil Pipeline (PEOP) care este de asemenea in atentia noastra. Exista insa si alte dimensiuni importante la Marea Neagra. Sigur, Strategia pentru Dunare este conectata si la Marea Neagra, dar este o strategie care va fi concentrata in special pe regiunea dunareana si dezvoltarea statelor riverane la Dunare.

Are Romania o strategie de interconectare a Sinergiei Marii Negre si Strategia UE pentru Dunare?

Cu siguranta aceasta va fi pasul urmator. Exista pe agenda Parlamentului European si pentru o Strategie europeana a Marii Negre. Sinergia Marii Negre nu cred ca a intrat intr-un con de umbra, ci ea se gaseste intr-o relatiei de complementaritate cu Parteneriatul Estic. Cele doua strategii avanseaza impreuna si Romania lucreaza foarte aplicat pentru a folosi aceste instrumente. Dincolo de Sinergia Marii Negre, Strategia europeana a Dunarii si Parteneriatul Estic exista si alte initiative precum Euroregiunea Marii Negre care este o initiativa de cooperare a autoritatilor locale al carei secretariat este la Constanta si care are tot felul de proiecte interesante pe care speram ca, dupa trecerea dificultatilor financiare, sa le amplificam. Exista de asemenea Organizatia Cooperarii Economice la Marea Neagra (OCEMN), initiativa a careia conducere va fi preluata de Romania la 1 ianuarie 2011. Atunci vom incerca sa impulsionam cooperarea la Marea Neagra. Exista de asemenea si preocuparea pentru zona de securitate la Marea Neagra iar Romania are o pozitie buna in aceasta forma de cooperare regionala care se cheama BlackSeaFor, acolo unde Romania a preluat conducerea operationala a acestei initiative. Putem vorbi si de operatiunea navala Black Sea Harmony care este operatiunea-sora, daca ii putem zice asa, a Active Endeavour din Marea Mediterana, dar este o operatiune initiata de Turcia la care Romania a aderat si care are un obiect de activitate comun, dar in Marea Neagra. Black Sea Harmony este o operatiune conectata cu NATO. Deci iata, exista foarte multe fronturi de lucru si vom face in curand legat de Sinergia Marii Negre, forumul ONG-urilor de la Marea Neagra si va fi cea de a treia editie a acestei formule de cooperare.

Cum comentati actualele relatii cu Rusia dupa ultimul episod tensionat. Mai este programata vizita ministrului Lavrov in Romania?

A fost o invitatie care s-a adresat la un moment dat pentru participarea la reuniunea diplomatiei, eveniment care s-a consumat, dar din motive de agenda nu s-a produs. Există preocuparea pentru a realiza contacte la nivel ministrilor de Externe sI speram ca aceastea sa fie materializate. Din punctul nostru de vedere avem toata deschiderea de a avea o relatie cat se poate de firească ca intre doua state care se respectă reciproc, avand in vedere ca avem sI multe interese în comun în special in zona economica, sI nu numai.

Ce ne puteti spune despre numarul de locuri rezervat Romaniei in cadrul noului serviciu diplomatic al UE?

Este un proces in plina desfasurare, practic sunt cinci procese paralele care se desfasoara in acest moment. Ceea ce s-a anuntat ieri (numirea unui ambasador al UE la Tokyo - n.red.) a fost un rezultat partial din cadrul primului proces. Era vorba de selectatia a 32 de sefi de delegatii ale UE in diverse state si s-a anuntat un numar de 26 de persoana care a obtinut aceste posturi. Procesul se afla in curs. Mai exista un concurs pentru 81 de posturi in interiorul acestor delegatii ale UE. De asemenea, mai exista un concurs pentru 10 pozitii de top management in centrala Serviciului de Actiune Externa a UE. Mai exista 22 de pozitii pentru presedintiile grupurilor de lucru si altele. Deci, procesul este de abia la inceput dar continuam eforturile pentru a obtine a reprezentare echilibrata in serviciul Serviciului de Actiune Externa. Daca ne uitam la lista castigatorilor acestor posturi, majoritatea provin din randurile Comisiei Europene si a Consiliului european, practic sunt oameni cu „experienta de Bruxelles“. Cred ca a contat in procesul de selectie expertiza acumulata in, sa spunem, cunoasterea birocratiei de la Bruxelles. Avem candidati foarte buni iar in etapele urmatoare sa ne regasim in aceasta structura intr-o proportie echilibrata. Trebuie sa se tina cont ca Romania este totusi a saptea tara a marime a UE iar diplomatia romana este cunoscuta ca fiind una redutabila in spatiul UE si nu numai. Avem de asemenea cumulata expertiza pe multe spatii si domenii care sunt de interes direct pentru UE, despre multe dintre ele chiar am discutat in acest interviu. Mai cred ca este acest lucru a fost inteles in urma demersurilor noastre la Bruxelles. Romania, ca si toate statele noi trebuie sa aiba locuri in acest serviciu pentru ca aceasta sa fie asumat de toata lumea inca de la bun inceput.

vezi si la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010100449588/Interviu/La-summitul-de-la-Lisabona-dorim-sa-avansam-spre-un-stadiu-final-al-scutului-antiracheta.html

Leia Mais…

România dă undă verde prospectărilor ruseşti în Marea Neagră

Bucureştii şi-au dat acordul ca firmele energetice ruseşti să poată prospecta zona economică a României din Marea Neagră, a declarat Traian Băsescu la un forum economic româno-japonez desfăşurat, ieri, la Tokyo. „Vă pot informa că am dat deja un răspuns pozitiv ruşilor, care ne-au cerut să le permitem să înceapă prospectarea în zona economică a României care e situată pe Marea Neagră“, a precizat şeful statului, răspunzând astfel unei întrebări adresate de reprezentantul unei companii japoneze, informează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Liderul de la Cotroceni se află într-o vizită de lucru de trei zile în Japonia. Cu toate acestea, şeful statului a reiterat faptul că, pentru România, proiectul energetic UE denumit Nabucco rămâne prioritar, dar în acelaşi timp ţara noastră nu se opune proiectului South Stream promovat de Rusia. „Dar, în acelaşi timp, nu avem nimic împotriva South Stream. Nimeni nu va bloca accesul proiectului rusesc spre Marea Neagră. România nu este împotriva South Stream, dar vom sprijini prioritar Proiectul Nabucco, care este un proiect UE, a explicat Băsescu.

mai mult la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010031140966/Actualitate/Romania-da-unda-verde-prospectarilor-rusesti-in-Marea-Neagra.html

Leia Mais…

Batalia pentru Insula Serpilor

@Secretarul de stat al MAE pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a vorbit in exclusivitate cu ZIUA despre culisele procesului de la Haga pentru platoul continental din Marea Neagra

Bogdan Aurescu a dez­valuit in premiera pentru ZIUA ca a scris o carte despre culisele procesului de la Haga, carte ce ur­meaza sa apara in curand. Aurescu a mai indicat pentru cititorii ZIUA prio­ritatile strategice ale Roma­niei in cadrul NATO, dar si faptul ca urmeaza sa fie ridicata o statuie a mitro­politului Andrei Saguna la Jula, in Ungaria. Secretarul de stat al MAE a afirmat ca se pregateste o vizita a presedintelui Romaniei la Washington pentru anul 2010 si ca mai este de lucrat pana cand vor fi scoase vizele pentru SUA.
ll Cred ca pana acum ati raspuns la foarte multe intrebari legate de Insula Serpilor. Acum a trecut destul de mult timp de la anuntarea deciziei de la Haga - cum vedeti intreaga poveste?
Exact acum un an eram in prima zi dupa terminarea rundei finale de pledoarii, cand am depus concluziile in fata Curtii. Va marturisesc ca este o experienta care fara cuvinte mari marcheaza viata si a unui diplomat si a unui jurist. A fost o provocare din toate punctele de vedere - si personal si profesional si din punctul de vedere al testarii limitelor fizice si psihice ale agentului si ale echipei sale, dar care iata ca a dat un rezultat foarte bun: 80% din zona aflata in disputa, 9700 km patrati adusi sub jurisdictia suverana a Romaniei. "Principalul om" a fost format de fapt din mai multi oameni - a fost o echipa care a lucrat profesionist si cu dedicatie. A fost o experinta foarte importanta care cred ca a ridicat profilul Romaniei si al scolii de drept international. Foarte curand o sa public o carte despre "Avanscena si Culisele Procesului de la Haga", zilele acestea ii fac ultima corectura. Este de fapt povestea efortului acestor oameni, este povestea mizelor din spatele scenei, daca vreti, ce a insemnat acest efort. Vor fi si harti, schite si foarte multe fotografii inedite din laboratorul procesului. Ceea ce mi se pare cel mai important din tot acest efort facut pentru proces este ca a fost unul de consens. Nu am intalnit pana acum, situatia ca proiecte de politica externa sau in general politice, cu exceptia integrarii in UE sau NATO, sa beneficieze de atat de multa sustinere si un consens atat de marcant si la nivelul clasei politice indiferent de spectrul ideologic si de viziunile de politica externa, dar si din partea publicului care a aratat foarte mult interes pentru o tema care nu era, la prima vedere, decat un proiect de diplomatie clasica fara o legatura foarte directa cu cetateanul. A fost de asemenea si o tema foarte tehnica si ne-a fost destul de dificil sa explicam pe intelesul tuturor despre ce a fost vorba. Efortul explicatiilor a meritat din plin.

continuarea la acest interviu poate fi citata la: http://www.ziua.net/display.php?id=258897&data=2009-09-21

Leia Mais…

De ce imi place Boiko Borisov

Pai in toamna trecuta l-am intalnit personal pe actualul premierul bulgar, Boiko Borisov. Pe atunci nu era decat primarul Sofiei, dar din cate intelesesem eu, era omul la care fostul premier Serghei Stanisev cerea audienta pentru a se consulta pe diferite probleme de interes national, deci un om cu ceva influenta in tara vecina de la sud de Dunare. Fost luptator, ministru de Interne si bodyguard la Bagdad, Borisov arata mai mult a killer decat a politician. Intamplarea a facut, dupa cum ziceam, sa ne intalnim in toamna lui 2008 la Roma la un seminar international pe probleme energetice. Intr-o anumita conjunctura mi s-a spus ca trebuie sa ii traduc discursul. Pai bine, ok, i-l traduc acu' ce o sa fac. Si asa am luat eu microfonul si am inceput sa ii traduc in limba romana vreo cateva foi. Din cate imi amintesc era un discurs coerent care explica necesitatea diversificarii surselor de energie de care are nevoie Bulgaria. Se pare ca omul se tinea de cuvant si asta urmarea. Aseara, in timp ce imi faceam revista presei, vad in Adevarul un articol interesant in care se povestea cum, dupa ce a castigat alegerile legislative din 5 iulie, a ordonat ca discutiile pentru South Stream sa fie suspendate, pana la investirea sa oficiala in functie. Ba mai mult, la inceputul saptamanii trecute, Borisov a declarat ca partidul sau, GERB (centru-dreapta), sustine Nabucco. Borisov mai vrea si inghetarea negocierilor pentru noi contracte de furnizare de gaz cu Gazprom. O fi venit vremea in care calul troian rusesc denumit Bulgaria, calarit de Stanisev si strunit de la Moscova sa fie lasat in grajd? Nu stim inca, da' un lucru e clar, Borisov e pe cai mari ... si se pare ca de data asta sunt din rasa europeana!

Vezi si: http://www.adevarul.ro/articole/noul-premier-bulgar-suspenda-south-stream.html

Leia Mais…

E oficial: Nabucco isi va incepe existenta de pe 13 iulie

Proiectul Nabucco prinde in sfarsit viata. Ankara a confirmat vineri ca acordul interguvernamental pentru proiectul gazoductului Nabucco, va fi semnat luni, 13 iulie, in Turcia, informeaza agentiile internationale de presa. Acest proiect a fost gandit pentru ca europenii sa reduca dependenta energetica fata de Rusia. Moscova a incercat intens in aceste zile sa atraga Turcia in proiectul sau alternativ la Nabucco denumit South Stream. "Pot sa va confirm ca Turcia a adresat invitatii statelor interesate pentru semnarea unui acord la Ankara, luni", a declarat pentru France Presse Nabi Avci, consilier al premierului Recep Tayyip Erdogan.Potrivit unei alte surse guvernamentale turce, autoritatile de la Ankara lucreaza deja la programul ceremoniei ce se va desfasura sub patronajul lui Erdogan.Declaratiile intervin dupa ce Comisia Europeana a indicat vineri, prin vocea purtatorului de cuvant pe probleme de energie, Ferran Taradellas, ca a fost invitata la Ankara, pe 13 iulie, pentru ceremonia de semnare a acordului care va permite lansarea proiectului Nabucco. Executivul UE va fi reprezentat, foarte probabil, de comisarul european pentru energie Andris Piebalgs, a mentionat Taradellas.Acordul, negociat sub auspiciile Comisiei Europene, va stabili conditiile pentru tranzitul gazului intre cele cinci state participante la proiect, dintre care patru membre UE (Romania, Austria, Bulgaria, Ungaria) si Turcia.

Leia Mais…

Basescu resusciteaza Nabucco

Dupa ce la inceputul saptamanii, denumirea de proiectului gazoductului Nabucco era inlocuita in documentele UE de expresia "coridoare energetice sudice", moment asupra caruia ministrul roman de Externe, Cristian Diaconescu, atragea atentia oficialilor UE, a venit randul lui Traian Basescu de reafirma dorinta Bucurestilor ca acest proiect sa fie resuscitat. In documentul final al Consiiului European de primavara desfasurat intre 19-20 martie la Bruxelles, UE a hotarat continuarea finantarii proiectului Nabucco dintr-un fond alocat de 5 miliarde de euro. Totodata, Romania a pledat pentru interconectarea dintre tara noastra cu Bulgaria si Ungaria. La randul ei, aceasta retea ar trebui cuplata cu una din Cehia care este o ramificatie a unei alte conducte din Germania. Planul este ca toate aceste imbinari sa constituie un sistem complet interconexat pentru a fi evitata o noua criza a gazelor in eventualitatea unor noi dispute ruso-ucrainene.

Leia Mais…

UE pune cruce pe Nabucco. Romania insista pentru resuscitare

Dupa ce la sfarsitul lunii ianurie la intalnirea ministrilor de externe ai UE de la Budapesta, comisarul pentru Energie al UE, Andris Piebalgs declara ca UE nu va mai finanta proiectul Nabucco, acum Uniunea se gandeste si sa ii schimbe denumirea.
Romania a insistat, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale si Relatii Externe al UE (CAGRE), ca proiectul Nabucco sa fie mentinut pe lista de proiecte energetice prioritare ale Uniunii Europene si ca, fara Nabucco, tara noastra nu poate accepta adoptarea acestui pachet, a declarat, luni, ministrul roman de Externe, Cristian Diaconescu. "Am indicat clar ca nu acceptam inlocuirea denumirii Nabucco cu cea de "proiecte privind coridorul sudic". Nu este vorba despre o blocare; dialogul va continua atat in structurile Comisiei Europene, cat si in plan bilateral, dar nu este nevoie sa repet ca Uniunea Europeana a agreat deja proiectul Nabucco. Acesta este un proiect prioritar, la 19 februarie ministrii Energiei si-au dat acordul, iar ulterior si Consiliul ECOFIN l-a aprobat. |n opinia Romaniei, proiectul Nabucco corespunde in mod cert obiectivelor UE in materie de securitate energetica. Cum va spuneam, el figureaza printre proiectele de interconectare, dar in mod ciudat a disparut denumirea Nabucco. Nu stim in ce masura denumirea "proiecte privind coridorul sudic" contine sau nu proiectul Nabucco. Este o precizare necesara si nu stim carui interes politic serveste diminuarea modului in care este mentionat Nabucco in acest dosar", a aratat Diaconescu.
El a precizat ca, in cadrul reuniunii CAGRE, pozitia Romaniei a fost sustinuta de Austria, Polonia si Slovacia.

(via Agerpres)

Leia Mais…

Rusia mai bate un cui in “cosciugul energetic” al Europei

Astazi mi-a atras atentia ceva interesant si intentionez sa scriu astfel cateva randuri. Dupa ce ieri presedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev anunta ca Rusia e hotarata sa demareze lucrarile la gazoductul South Stream cu riscul de a pune in pericol bugetul Federatiei Ruse, astazi Rusia mai face un pas pentru subjugarea energetica a Europei prin preluarea formala a pachetului majoritar de actiuni al monopolului petrolier sarbesc NIS (Naftna Industrija Srbije). Desi South Stream se anunta un proiect foarte costitor (cam de doua ori mai scump decat Nabucco), rusii sunt decisi sa il construiasca pentru a bloca orice tentativa a UE de a cauta sa se aprovizioneze cu altceva decat gaz rusesc. Cea mai recenta evaluare a costurilor lucrarilor de constructie a conductei South Stream, a carei dezvoltatori sunt Gazprom si grupul energetic italian Eni, a scos la iveala costuri de pana la 25 de miliarde de euro de doua ori mai mult decat estimarile initiale, apreciate la 10 miliarde. Numai segmentul lucrarilor din Marea Neagra se va ridica la 4 miliarde de euro iar constructia celor doua ramuri ale conductei pe uscat spre Grecia si Austria - intre 15 si 20 miliarde de euro. Nici la data de dare in folosinta a gazoductului Rusia nu sta mai bine, aceasta fiind preconizata a fi undeva la inceputului lui 2015 fata de 2013, termenul avansat initial. Demersurile tot mai neindoioase ale Rusiei s-a adeverit si astazi cand gigantul energetic rusesc denumit Gazprom a preluat controlul celei mai mari companii energetice din Serbia, NIS. Este adevarat ca Gazprom a devenit proprietar inca de la inceputul lui 2008, cand Moscova a obtinut “predarea” industriei energetice sarbesti ca multumire in schimbul sprijinului acordat de Rusia in “chestiunea Kosovo”. In virtutea acestui acord, Gazprom Neft a cumparat 51% din monopolul petrolier sarb, pentru o suma de 400 de milioane de euro, suma ce a fost platita saptamana trecuta si a propus ca va mai investi inca 500 de milioane pana in 2012. Acordul mai prevede construirea pe teritoriul Serbiei a unui tronson de 400 de kilometri din gazoductul South Stream, destinat transportului de gaze rusesti catre Balcani, si construirea unui depozit subteran de gaze la Banatski Dvor (in nordul Serbiei). Atat Belgradul, cat si Sofia si Atena sunt printre tarile ce sustin proiectul South Stream. Cele doua capitale mai sus amintite au fost deseori criticate pentru pozitia duplicitara pe care o au vizavi de proiectele energetice marca UE. Desi sunt amandoua state membre ale UE iar politica securitatii energetice a Uniunii include si aceste doua tari, atat Bulgaria cat si Grecia, au primit aprecieri in termeni de “cai troieni ai Rusiei in Europa”. Folosindu-se de recenta criza a gazelor si a disputei dintre Kiev si Moscova presedintii Rusiei si Bulgariei, Dmitri Medvedev, respectiv Gheorghi Parvanov au semnat un document privind accelerarea constructiei South Stream. Potrivit intelegerii ruso-bulgare, gazoductul South Stream va ocoli teritoriul Ucrainei in cadrul politicilor de diversificare a rutelor de transport al hidrocarburilor. La aceasta miscare a Moscovei, Ucraina s- a aratat destul de iritata. Prezenta la Conferinta anuala pe teme energetice desfasurata week-end-ul trecut la Munchen, premierul ucrainean Iulia Timosenko si-a exprimat indignarea vizavi de South Stream, care, s-ar construi doar pentru a "le face in ciuda partenerilor ucraineni". In final, costurile si lungimea South Stream vor depinde de traseul pentru care vor opta Gazprom si Eni. Cel mai scurt traseu trece prin platoul Rusiei, Ucrainei, Romaniei si Bulgariei. Cea de-a doua varianta de traseu ocoleste Romania. Alte doua variante avute in vedere de dezvoltatorii South Stream prevad constructia conductei prin Turcia si Bulgaria, ocolind Ucraina. Si Bucurestii au fost curtati in cadrul South Stream. Putin a incercat sa arunce o invitatie mascata lui Basescu de aderare a Romaniei la South Stream. Basescu nu a dat curs invitatiei dar optiunile sunt puse in balanta de catre Bucuresti. Pretul ? Unul politic in favoarea unor castiguri economice si reasezarea pe “baze pragmatice” oficial si pe “baze de vasalitate” neoficial al relatiei Bucuresti-Moscova. Cel putin momentan, Romania nu a calcat in cursa intinsa de Moscova si si-a reiterat adeziunea vizavi de politicile si proiectele Uniunii Europene. Ramane de urmarit evolutia acestor jocuri politico-economice!

Leia Mais…

Ambasadorul ceh la Bucuresti: Proiectul Nabucco este o prioritate a UE

Ambasadorul Republicii Cehia la Bucuresti, Petr Dokladal a avut amabilitatea de a acorda ziarului ZIUA un interviu in care a vorbit despre prioritatile Cehiei ca tara ce detine presedintia rotativa a Uniunii Europene. De asemenea, diplomatul ceh a vorbit despre contributia pe care Cehia intentioneaza sa o aduca la materializarea proiectului Nabucco, cat si despre investitiile cehe din Romania.

Va rugam sa ne creionati o scurta istorie a relatiilor romano-cehe
de-a lungul istoriei ?

Relatiile noastre au o traditie lunga. Anul acesta vom aniversa 90 de ani de la stabilirea relatiilor diplomatice dintre tarile noastre. Aceste legaturi au fost foarte puternice in perioada interbelica, ca parteneri in Mica Alianta iar calitatea acestei relatii s-a manifestat in momente cheie ale istoriei. A existat o solidaritate intre oameni si policitieni in 1938 (Acordul de la Munchen – anexarea regiunii sudete din Cehoslovacia de catre Germania nazista -n.red.), in 1968 (Primavara de la Praga – cand tancurile sovietice inabuseau in forta miscarea reformatoare din Cehoslovacia - n.red.) si in 1989 (Cehoslovacia si-a recastigat independenta politica prin “Revolutia de Catifea” - n.red.). Se pare ca toti acesti ani au simbolistica cifrei opt. Va pot spune ca in ultima vreme relatiile romano-cehe au explodat in sensul de colaborare ca aliati si membri in cadrul UE si NATO. Cifra de afaceri dintre cele doua tari s-a ridicat anul trecut la doua miliarde de euro si avem investitii cehe puternice in Romania mai ales in domeniu energetic dar si in industria farmaceutica, in infrastructura, asigurari etc. Investitorii cehi se declara multumiti de conditiile din Romania. De asemenea,in Romania lucreaza multi cehi in cadrul companiilor multinationale. Aceste chestiuni prezentate mai sus demonstreaza o buna baza pentru consolidarea relatiilor dintre statele noastre.

Cei trei de “E”

Care sunt prioritatile presedintiei cehe la carma UE. Ni le puteti enumera ?

Am lucrat asupra acestor prioritati timp de doi ani de zile. Am analizat cele mai importante probleme, atat in plan intern, cat si la nivel european. Am dorit ca agenda europeana sa faca progrese pe parcursul presedintiei UE. Prioritatile noastre sunt reprezentate de cei trei “E” - Economia, Energia, Europa si lumea europeana. In domeniul economic ne intereseaza cresterea nivelului de competitivitate a UE si vom sprijini noi politici economice cu accente pe inovatii. De asemenea vom sprijini invatamantul si cercetarea pentru ca economia UE sa creasca in context global. Ne confruntam cu o criza economica grea si va trebui sa implementam planul european de reconstructie, deci va fi foarte important sa aplicam planul economic adoptat la ultimul consiliu european. Sunt de parere ca aceasta criza va accelera reforma economica din UE. In privinta celei de a doua dintre prioritati ne intereseaza in special securitatea energetica si schimbarile climatice din lume. In privinta pachetul de masuri pentru schimbarile climatice vom prelua munca inceputa de fosta presedintie franceza si va trebui sa ne preocupam de colaborarea cu partenerii nostri din afara UE, precum SUA si China. Poate cea mai importanta problema actuala este securitatea energetica. Noi am avertizat inca de dinaintea inceperii crizei energetice (dintre Ucraina si Rusia - n.red.) ca acest lucru este inevitabil si ca prea multe tari ale UE sunt dependente de o singura sursa de energie. Ne intereseaza de asemenea cautarea si gasirea unor rute alternative, mijloace de interconectare intre tari si noi tehnologii. Mai trebuie sa efectuam analize pe perioada medie si lunga a surselor de unde tarile membre UE pot obtine energie in conditii avantajoase. Avem novoie de conlucrare pentru gasirea unei politici comune in domeniul energiei. Nu este exclus ca in aceste conditii sa fie redeschise discutiile privind energia nucleara. In luna martie la consiliul european se va da o noua hotarare in acest sens. Totodata, ne dorim organizarea unui summit prezidat de Cehia intre tarile europene si tarile asa-zisului “coridor sudic”, statele din Asia centrala si de sud-est.

Trei piloni de politica externa

Sa intelegem ca veti sustine proiectul Nabucco. Preferati Nabucco in detrimentul South Stream ?

Da, bineinteles. Proiectul Nabucco reprezinta si prioritatea noastra. Este mult mai putin pretentios din punct de vedere financiar dar problema cheie sunt sursele de aprovizionare si amortizarea economica a acestui proiect. Amortizarea politica este clara, in schimb ramane de vazut daca si cea economica. In plan planul politicii externe ne bazam pe trei piloni politici. Unul ar fi cooperarea trans-atlantica, stabilirea de noi legaturi cu noua administratie Obama si organizarea unui summit informal Cehia-SUA. Al doilea pilon ar fi reprezentat de Parteneriatul Estic si acordarea unei atentii sporite politicilor fata de statele din estul Europei. Daca anul trecut a fost infiintata Uniunea Mediteraneana, acelasi lucru intentionam sa il realizam si noi fata de tarile estice. Al treilea pilon ar fi legat de integrarea in UE a statelor din Balcanii de Vest. As vrea sa mai adaug ca, in cazul in care Romania s-ar fi aflat la conducerea UE, sunt de parere ca ar fi avut aproximativ aceleasi prioritati.

Sinergia vs Parteneriat

Toata lumea vorbeste de complementaritea Parteneriatul Estic in raport cu Sinergia Marii Negre. In legatura cu promovarea Parteneriatul Estic, credeti ca aceasta politica avansata de Polonia si Suedia va fi mai eficienta decat Sinergia Marii Negre? Veti sprijini si Sinergia Marii Negre ?

As vrea sa va spun ca Sinergia are o dimensiune regionala iar Parterneriatul Estic are o dimensiune mai larga si cuprinde perimetre care au granita comuna cu UE si state din zona Caucazului. In cadrul Parteneriatul Estic ne intereseaza sa fie semnate o serie de tratate multilaterale. In prima faza, suntem interesati de doua aspecte: accelerarea contactelor interumane pentru facilitarea acordarii de vize si pregatirea acestor tari pentru acorduri de comert liber. Dorim ca aceste tari sa devina atractive pentru UE. In legatura cu Sinergia Marii Negre aveti dreptate si cele doua politici se suprapun pe anumite aspecte dar multe tari din cadrul Parteneriatul sunt diferite. In regiunea Caucazului exista mai multe conflicte inghetate si dispunem de mai putine instrumente de gestionare a dialogului decat in tarile Parteneriatului Estic. Totusi nu vad motive pentru ca aceste doua proiecte sa nu coexiste.

As dori sa va intreb de partea financiara a acestor proiecte. Cum si in ce masura vor fi directionate resursele financiare ale UE catre aceste doua initiative ?

Sigur, aceasta problema financiara va fi discutata in cadrul presedintiei UE. Exista si solutii care se refera la investitii private. Daca in cadrul Sinergiei accentul cade pe libera circulatie, Parteneriatul Estic consta in pregatirea statelor vizate pentru o aderare ulterioara la UE. Este dificil de dat sume sau procente, depinde de mai multe instrumente pe care urmeaza sa le folosim.

A avut Cehia destula experienta politica pentru a se confrunta cu cele doua crize majore simultan, referindu-ma aici la cea a gazelor dintre Ucraina si Rusia si totodata la cea din Fasia Gaza ?

Rezolvarea unor crize atat de dificile nu a fost posibila doar cu ajutorul unui singur stat. Rolul Cehiei, in calitate de tara-presedinte a UE, a fost sa-si coordoneze aceste eforturi cu ceilalti jucatori internationali. In functie de capacitatea fiecarei tari, toate s-au consultat cu Comisia Europeana pentru depasirea crizelor.

Romania are un potential foarte mare in dezvoltarea surselor de energie alternativa. Exista investitori cehi interesati de acest lucru ?

Da, bineinteles si vreau sa va spun ca Cehia va dezvolta cel mai mare proiect legat de energia eoliana la nivel european chiar in Dobrogea. Este preconizat ca in aceasta vara sa fie construita cea mai mare centrala bazata pe energie eoliana cu o putere de 600 megawati, investitie ce se ridica la un miliard de euro din partea companiei cehe CEZ.

http://www.ziua.net/display.php?data=2009-02-09&id=249008

Leia Mais…

Diaconescu dezvaluie secretele mandatului sau: Spre Est cu instrumente si mentalitate occidentala

Seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, a avut saptamana trecuta amabilitatea de a da curs invitatiei lansate de Departamentul Externe al ziarului ZIUA pentru a raspunde la mai multe intrebari legate de directiile si reformarea sistemului diplomatic din Romania dar si de prioritatile externe ale tarii noastre sub mandatului domniei sale. Redau interviul cu ministrul Diaconescu:

Care sunt prioritatile mandatului dumneavoastra?


In primul rand maximizarea proiectelor in structurile din care facem parte, si anume UE si NATO. Aici este vorba despre planul general de participare la nivelul de luare a deciziilor in cadrul UE. In al doilea rand, o serie de proiecte separate, dar care au o logica intrinseca. Este vorba de modul in care ne pozitionam in ceea ce priveste politicile generale ale UE, iar in ceea ce priveste NATO, trecerea de la stat contributor, mai ales prin forte militare, la un stat care participa mult mai atent la decizia politica, si aici este vorba despre lupta impotriva terorismului, situatia din Afganistan, Irak, aspectele care tin de frontiera. Aceasta participare ne permite si o abordare bilaterala ceva mai de substanta. Adica in momentul in care avem un proiect european in ceea ce priveste vecinatatea apropiata, este mult mai simplu pentru Romania sa aiba si un proiect bilateral in ceea ce priveste relatia cu Republica Moldova, relatia cu Ucraina sau criza energetica. Deci pornind de la acest gen de atitudine si de incercare de maximizare a pozitionarii Romaniei in UE, decurg si celelalte consecinte.
A doua chestiune: dimensiunea economica. Am facut, din punct de vedere organizatoric, o directie generala in MAE, pentru a sintetiza informatia pentru ca, din pacate, nu avem nici la misiunile noastre in strainatate, si nici in centrala un coridor de informatii si analiza pe tot ceea ce intra ca si informatii in structurile ministerului. Sigur, sunt reprezentanti economici in toate ambasadele care se ocupa de problemele curente ale activitatii economice. Practic, in acest moment, un Minister de Externe serios trebuie sa aiba cel putin un raspuns in timp real la toate semnalele care vin din zona de referinta, din zona regionala, dar si din punct de vedere al comunitatii internationale. Deci, practic, capacitatea de a fi participant la jocul politic international reprezinta una din cele mai importante dimensiuni de politica externa, trebuie sa fii acolo cu idei, trebuie sa fii acolo cu pozitia nationala, chiar daca nu neaparat doresti ca aceasta pozitie nationala sa iti fie reprezentata in intregime. Un stat serios si puternic, membru in UE si NATO, trebuie sa aiba evaluari si o pozitie pe toate temele care fac obiectul dezbaterii in zona comunitatii internationale, incepand de la securitatea energetica, pana la cooperarea cu Magrebul. Incepand de la vecinatatea apropiata a Romaniei, si pana la dimensiunea globala a crizei financiare. Al treilea lucru, de care ma voi ocupa in mod direct este zona consulara. Aici indeosebi se discuta despre surse, fonduri si capacitati de finantare. Nu este vorba numai despre acest lucru. Este vorba, in opinia mea, despre alt gen de pregatire, de formare a celor care lucreaza in acest domeniu, in zona serviciilor consulare. Eu tot insist si creez o intreaga neplacere colegilor. Sunt servicii consulare, trebuie sa le intre foarte bine in mental, in capacitatea de reactie ca prestam servicii consulare. Statul are obligatia sa isi protejeze cetatenii prin ceea ce face. Trecerea de la 200 de mii de oameni care circulau in exterior la doua milioane este un moment fata de care trebuie sa fim mult mai bine pregatiti. Pe zona consulara vom avea pana in iunie o evaluare la doua oficii consulare pe care trebuie sa le aducem la nivel Schengen, la standarde europene. In cele patru domenii fata de care Romania trebuie sa aiba o capacitate de reactie mai serioasa, pentru MAE revine domeniul vizelor, si din acest punct de vedere probabil Chisinaul va fi unul din cele evaluate. Nu stim care va fi celalalt consulat. Ar fi o greseala de neiertat sa uitam zonele privind romanii de pretutindeni, dimensiunea culturala, imaginea Romaniei in lume, pentru ca treptat imaginea Romaniei in lume devine o forma de a-ti proteja cetatenii. Pentru ca, dupa cum foarte bine stiti, reverberatiile unui caz accidental, care nu neaparat ne defineste sau ne reprezinta, poate degenera perceptia privind acceptabilitatea romanilor ca si cetateni, sa nu mai vorbesc ca si forta de munca..

Si situatia din Elvetia, reprezentarea noastra drept ciori sau oi negre...

Am discutat cu autoritatile de la Berna pe canale normale. Este vorba despre atitudinea un partid extremist, care a fost criticata inclusiv la nivelul Parlamentului European. Dar ma rog, sper ca partea elvetiana a inteles ca demersurile noastre au fost in limitele unei reactii absolut naturale intr-o astfel de situatie, pentru ca este vorba de o tara care la randul sau doreste sa intre in spatiul Schenghen, sau care are aproape finalizata procedura de a intra in spatiul Schenghen. Sunt anumite rigori si principii care, in conditiile in care nimeni, chiar fiind campanie electorala, nu a reactionat, era natural ca si noi si bulgarii sa reactionam.

Partea elvetiana, ministerul de Externe de la Berna, a avut o atitudine oficiala fata de acest partid extremist?

Nu. Mai mult, inteleg ca a fost si o discutie putin tensionata cu colegii nostri, in sensul ca autoritatile de la Berna s-au simtit un pic vexate de demersul nostru. Bun, asta este situatia. Pana la urma discutam de valori si principii europene, nu ma asteptam ca Elvetia sa fie statul in care acestea sa fie incalcate.

Cu Rasaritul avem probleme..

In primul este chestiunea de reprezentare. Sunt din ce in ce mai putini tineri si oameni care in MAE stiu, de exemplu, limba rusa. In al doilea rand, in plan de cariera trebuie regandit, plecand de la un statut al corpului diplomatic mai bine pus la punct. Aici, cat de rapid posibil, vom incerca, pe deoparte sa reluam formula consursurilor traditionale cu foarte bune evaluari in ceea ce priveste intrarea in minister si dobandirea gradelor diplomatice. Ideea de a face concurs de dosare, pe puncte, mi se pare total neadecvata. As dori sa introducem si sistemul de trimitere la post pe regulile care functioneaza in Europa si dincolo de Ocean, si anume pe patru categorii de oficii diplomatice, in functie de dificultatea, si de distanta geografica, de conditiile mai dificile. Stiti ca exista ca sunt patru categorii A, B, C si D. Cine face un post de categoria C sau D, urmeaza la rand pentru un post de categoria A sau B. In multe ministere de Externe, un diplomat stie cu doi ani inainte la ce post urmeaza sa fie trimis, avand timp sa se pregateasca, sa cunoasca limba. Si in al treilea rand, planul de cariera. Nu vin tineri, pentru ca nu stim, dincolo de intrarea in MAE, ce urmeaza sa faca.

Cu reducerile acestea de personal, nu vor fi tocmai tinerii afectati?

Nu, in primul rand vor face reducerile in etape, iar in prima etapa vom avea in vedere pe cei care au implinit varsta de pensionare si fac cumul, pensie plus salariu, si in al doilea rand cei pe care au in mod repetat evaluari negative in ceea ce priveste acticitatea profesionala. Noi avem avantajul ca un diplomat, mai ales pentru functiile inalte, se califica pe o perioada mai lunga de timp. Deci se poate ca la un moment dat, diferenta de varsta dintre un ambasador si un ministru consilier sa fie ceva mai mare, dar ca si calitate profesionala, nu. Deci nu as avea argumente sa spun ca cineva devine inmuabil pe postul respectiv, si ca adjunctul sau de misiune nu poate la un momendat sa ii suplineasca functiile. Totodata, sa vedem daca prin statutul corpului diplomatic, gasim o formula ceva mai riguroasa in ceea ce priveste desemnarea ambasadorilor politici. Nu am nimic impotriva acestor persoane, oriunde in lume se practica acest sistem, dar cred ca este necesar ca pregatirea inainte de plecarea la post, precum si un nivel de selectie ceva mai riguros, chiar daca este desemnat politic, chiar daca a avut o functie alta decat cea strict de diplomatie, sa fie pusa in aplicare. Revenim la rasarit. Deci, din acest punct de vedere, dupa cum nu numai sa gasesc oameni capabili si doritori sa se ocupe de acest spatiu extrem de interesant, dar sa si gasesti o formula motivationala, pentru ca nu intotdeauna posturile la care acesti oameni pleaca, mai ales pentru cei mai tineri, au si argumente de natura sa ii incurajeze sa isi faca munca acolo. Este o zona in care este foarte interesanta, lucrurile evolueaza, nu intotdeauna intr-un sens pozitiv, dar lucrurile evolueaza si pentru cineva care doreste sa isi doreste sa isi asume in diplomatie si o dimensiune ceva mai activa este o zona foarte interesanta. Fata de alte zone, ceva mai aproape de noi, in care matricea este deja formata. In al doilea rand, in ceea ce priveste dimensiunea politica, cred ca pe undeva este nevoie de un coeficient ceva mai mare de viziune. Sunt mai multe teme care nu au fost solutionate la timpul lor legate mai ales de tehnicalitati juridice. Sunt zone mai spre Caucaz in care tot pentru ca nu am avut viziune si reprezentare corespunzatoare nu am reusit sa potentam o relatie bilaterala care sa ne dea apoi argumentul pentru o relatie multilaterala ceva mai serioasa pentru problemele legate de coridoarele energetice. Trebuie sa ne sporim personalul diplomatic din aceste zone.


V-ati propus o strategie pentru Moldova, Rusia sau pentru Caucaz ?

Relatia cu Moldova prezinta o formula de libera circulatie, de deschidere a frontierelor, asigurarea unor fonduri de finantare in euro-regiunile din acel perimetru ca Prutul Superior si Dunarea de jos, aici se poate vorbi si de Ucraina. Mai inseamna dezvoltarea unei dimensiuni culturale si respectarea valorilor UE. Din aceasta perspectiva, a vorbi cu Republica Moldova in numele UE reprezinta un argument politic important si la Chisinau. Din discutia cu domnul Stratan, ministrul de Externe, avuta in cadrul ultimei vizite la Chisinau, ei isi doresc o relatie bazata pe parteneriatul european in sensul propus de partea romana. Sigur, este o chestiune de accente. Pentru ei accentele legate de Tratatul politic, de frontiera, de diverse acorduri privind infiintarea consulatelor ar reprezenta o prioritate in acest moment. Nu vad de ce aceste domenii nu pot merge in paralel. Sa va dau un exemplu: din punctul de vedere al Republicii Moldova este important un dialog direct si bilateral intre UE si Republica Moldova in raportare cu Parteneriatul Estic. In Ucraina abordarea este diferita. Acesta tara crede foarte tare in proiectul Parteneriatului Estic si isi pune mai putine sperante in dialogul direct. Aceste domenii au fost abordate in cadrul ultimelor vizite la Chisinau si Kiev.

Stiti ce ne-a mirat in timpul vizitei de la Chisinau? Acea intalnire secreta cu liderii politici, care nu figura pe agenda si nici nu a fost facuta publica vreo declaratie.

A fost organizata la solicitarea noastra, dar faptul ca nu s-au facut declaratii de presa a fost la dorinta dansilor.

Dar puteti sa ne spuneti ce s-a discutat?

Discutia s-a referit la momentul alegerilor si la ceea ce se intampla in Republica Moldova. Din punctul lor de vedere, in continuare trebuie sa existe o monitorizare din partea UE mai ales in ceea ce priveste accesul la mass media.

Dar se stie ca toti cei care au aceste trusturi de presa cer bani si Romaniei, dar au si afacerile lor. Romania finanteaza acolo niste ziare care furnizeaza aici alte tiraje si care apartin de niste trusturi media care au in spate niste milionari.

Sigur ca sunt aspecte pe care nu le cunosc, dar, dincolo de toate aceste lucruri, atunci cand au fost neintelegeri, dupa cum se stie, in ceea ce priveste PRO TV-ul si TVR-ul, s-a reactionat pana la nivelul comisarului european Benita Ferrero Waldner. Cu dansa am vorbit chiar ieri si mi-a spus ca va urmari in continuare evolutiile, mai ales in contextul alegerilor.

Poate ar trebui ca Ministerul sa-i ignore pe acestia si sa ase axeze pe noua generatie, sa fie incurajatii tinerii inclusiv cu burse.

Toate proiectele care tin de schimburile culturale, de educatie, trebuie continuate. Stiu ca si acolo sunt dificultati de acceptare. Protocolul de colaborare dintre Ministerul Educatie, care trebuie incheiat si cu Republica Moldova si cu Ucraina, trebuie sa aiba si aceasta dimensiune. O relatie bilaterala se construieste pe argumente pozitive, oricat de incapatanat trebuie sa fii pe o perioada mai mare de timp. Mai ales in relatiile de buna vecinatate pe care trebuie sa le avem si cu Ungaria, si cu Republica Moldova, si cu Ucraina. Indiferent de disfunctii si de greseli, pe care probabil si noi le facem, la un moment dat trebuie sa ne incapatanam sa credem in astfel de relatii.

Revenind la Moscova...

Vom avea o discutie bilaterala la sfarsitul lunii februarie, la Moscova, si imi pun mari sperante in aceasta intalnire. Vizita va fi pregatita la nivel de directori generali si secretari de stat tocmai pentru a acele probleme care stau in drumul unei relatii bilatrerale constructive. Care, repet, din evaluarea mea preliminara, nu sunt atat de importante. De aceea au fost lasate nesolutionate, pentru ca nu si-au gasit decat o relatie emotionala
de o parte sau de alta. Vor fi discutii la nivelul directorilor generali pe problema neprolifearii si de securitate globala. Sunt de asemenea dfscutii legate de tratatul CFE, de amplasarea scutului anti-racheta, probleme care au facut obiectul dezbaterilor publice si fata de care au existat preocupari. Pe de alta parte va exista un dialog in ceea ce priveste aspectele strict bilaterale, incepand de la deficitul relatiei comerciale al balantei import-export, pana la aspecte legate de protejarea investitiilor.

Si securitatea energetica?

Securitatea energetica reprezinta o tema care, cel putin in perioda urmatoare, la nivel european, nu poate fi evitata de nimeni. S-a discutat si in aceste zile la Bruxelles. Din aceasta perspectiva, fiind Federatia Rusa statul care in prezent livreaza suta la suta din cei 32% cat avem nevoie ca si aport energetic, este normal sa avem un schimb de opinii in legatura cu ceea ce ne propunem in continuare. Ceea ce vreau sa spun, si am sa prezint si colegilor rusi acest lucru, este ca acest cuvant "alternativa" nu trebuie sa fie interpretat in sens politic, ci in sens pur economic si al preocuparii pe care orice stat il are pentru cetatenii sai. In momentul in care se opreste gazul peste noapte, avand la baza argumente exterioare responsabilitatii tarii tale, evident ca incerci sa lamuresti de ce s-a intamplat asta si poate si ca o astfel de situatie sa nu reprezinte un precedent. Pot sa va spun ca si la Bruxelles, in cadrul CAGRE, s-a discutat pe larg problema, si drept concluzii, s-a remarcat ca preocuparea si insatisfactia sunt totale in ceea ce priveste aceasta situatie de fapt implinit in care am fost pusi cu totii. Nu s-a pus problema condamnarii uneia sau alteia dintre state, dar, in orice caz, concluzia pozitiva a fost ca sunt mari sanse ca in perioada urmatoare sa avem o politica unitara si coerenta a UE.

Credeti ca aceasta criza va impulsiona demrersurile pentru realizarea Nabucco?

Noi am subliniat importanta acestui proiect. Ministrul german de Externe si cel austriac au sustinut acest proiect, cel putin din punct de vedere formal. Iar la CAGRE declaratiile nu se fac intamplator.

Dar ramane problema gazului care va trece prin aceasta conducta, mai precis a provenientei lui.

Deocamdata, pe o analiza economica, asta este cea mai sensibila problema. Fie sursele din Iran, fie cele din Caucaz. In acest momente, in conditiile in care nu exista alte argumente, cred ca trebuie sa ramanem consecventi pe proeictul pe care ne-am angajat si fata de care am facut lobby.

Vizita presedintelui Traian Basescu la Moscova a ramas in picioare?

Sigur, in plan bilateral, absolut. Ca minsitru de Externe voi incerca sa fac demersurile necesare pentru ca acest lucru sa se concretizeze. Pe orice dimensiune de cooperare bilaterala importanta pentru Romania, Ministerul de Externe promoveaza contactele la cel mai inalt nivel, mai ales la est de Romania, unde simbolistica nivelului de asumare a unor angajamente este mai bine urmarita. Spre Vest, lucrurile sunt ceva mai pragmatice. In Est, anumite lucruri nu se incheie decat daca ai Tratat politic de baza.


Care mai e pozitia noastra privind Georgia si Ucraina in ce priveste intrarea lor in NATO si UE?

Aceeasi. Mai mult, am discutat cu partea ucraineana posibilitatea de a oferi, la solicitarea lor, un sprijin nu doar politic in ce priveste integrarea euro -atlantica, ci si tehnic. Vor avea loc o serie de intalniri, inclusiv la nivel de secretari de stat, pentru a facilita pregatirea autoritatilor de la Kiev in scopul integrarii. Aspiratiile lor euro-atlantice le-am inteles a fi mentionate inclusiv la nivelul presedintelui Ucrainei, lucru care reprezinta un argument foarte serios in planul relatiilor bilaterale. Bogdan Mazuru, secretarul de stat, se va intalni cu omologul sau ucrainean, pentru ca Mazuru are experienta, fiind fost sef al misiunii noastre la NATO.

Vedeti un verdict favorabil Romaniei in procesul de la Haga in litigiul dintre Romania si Ucraina privind Platoul Continental al Marii Negre?

Probabil ca o sa ne pronuntam dupa ce se va pronunta Curtea. Nu pot sa ma antepronunt. Stiu insa argumentele care, dupa parerea mea, sunt extrem de solide, au o fundamentare in dreptul international bine puse la punct si u vad, din punct de vedere juridic, cum am putea primi o solutie alta decat cea favorabila. E posibil sa nu fie vorba de a castiga suta la suta. Dar ceea ce conteaza este ca avem o decizie. Iar garantul executarii unei astfel de solutii este Consiliul de Securitate. Aici lucrurile sunt foarte serioase, neexistand un precedent de neaplicare a unei hotarari. Poate fi un argument foarte serios sa scoatem de pe agenda bilaterala aceasta tema. S-au creat tensiuni, comentarii de ambele parti. Ajunge! Avem si alte subiecte. Acum avem o solutie terta, pe care o vom accepta si implementa. Din punct de vedere economic, daca se va pune problema unor exploatari, procesul va fi foarte complicat. Deocamdata nu a exploatat nimeni, pentru ca in litigiu nimeni nu s-a angajat in aceasta problema. Urmeaza sa vedem daca pungiel acelea de gaze chiar exista. Deocamdata sunt doar niste evaluari preliminare.


S-au oferit companii internationale?

Nu inca. Din cate stiu au existat niste discutii ale partii ucrainene cu trusturi internationale dar acestea au spus ca pana cand nu se rezolva acest litigiu nu se pot implica pentru ca costurile sunt enorme. Pana la urma, cred ca printr-un exercitiu comun de cooperare vom reusi sa potentam aceasta zona.


Ce ne puteti spune despre spatiul asiatic, mai exact de China, stat care vine tare din urma, si despre care se stie ca noi aveam o relatie traditionala.

Din anii trecuti imi amintesc cata disponibilitate si cata participare, uneori chiar afectiva, din partea diversilor demnitari chinezi am vut parte, din momentul in care am intrat in dialog cu ei. Pacat ca nu folosim mai mult acest fond al relatiilor bilaterale extrem de bun, fata de care chinezii sunt extrem de consecventi.

Si asa avem un deficit in relatiile bilaterale, dar din punct de vedere politic sunt gata sa sprijine proiectele Romaniei, in conditiile in care Romania le are. Daca va fi vorba de decizia Consiliului de Securitate, China va fi alaturi de Romania. Sunt declaratii care mi-au ramas in minte si este foarte important ca si in Asia sa avem un partener important

Ce relatii avem cu spatiul african neexploatat ?

Cel putin nordul Africii trebuie sa intre mai mult in atentia Romaniei. }ari ca Egiptul, Maroc dar si Tunisia au din ce in ce mai pronuntat un rol de relationare europeana si trans-atlantica. Orientul Mijlociu de asemenea. Sa nu uitam daca vorbim de relatii diplomatice bune in aceasta zona, ca oricand un oficial roman poate vizita la fel de bine orice tara araba si Israelul. Exista o disponibilitate de dialog foarte mare pe care Romania ar fi pacat sa o piarda . Ne gandim la o strategie de implicare mai mare a Romaniei pe probleme ce vizeaza Orientul Mijlociu, potentand capitalul de incredere pe care noi inca il avem. Atat partenerii europeni, cat si cei euro-atlantici, inteleg faptul ca Romania poate reprezenta un argument foarte solid cel putin in ceea ce priveste acceptabilitatea unor mesaje ce se pot transmite spre partile statale si non-statale.

Din partea Romaniei mai exista vreun interes economic vizavi de nordul Africii?

Ce va pot spune este ca exista potential. Cu Egiptul avem schimburi in domeniul agriculturii si exportam utilaje agricole. Nu stiu care este potentialul economic din perspectiva dezvoltatorilor romani pentru aceasta zona.

Ce ne puteti spune despre relatiile cu SUA din perspectiva noii administratii Obama. Politica lor fata de Marea Negra va ramane neschimbata?

Da. Si nu vreau sa va vorbesc nu doar pe baza unor perceptii, ci din perspectiva unor date pe care le avem. In linii mari, politica externa a SUA nu se va schimba, ci vor exista unele accente care vor incuraja dialogul pe temele sensibile. Cred ca administratia Obama va fi mult mai disponibila decat cea din mandatul lui George W. Bush. Trebuie sa intelegem ca Romania este membra NATO, deci are garantiile Tratatului de la Washington, iar cooperarea cu administatia Bush a fost una foarte buna. Sper ca relatiile sa se mentina bune si in continuare.

Ce ne puteti spune de eventuala primire de catre tara noastra a unor detinuti de la Guantanamo ?

Chiar la ultima intalnire a ministrilor de externe ai UE acest subiect s-a aflat pe agenda discutiilor. Ministrul portughez a adus in discutie aceasta chestiune pe fondul unor semnale venite de la administratia americana. Trebuie sa va spun ca exista trei paliere: unu, nici unul dintre statele UE nu a primit o solicitare expresa, iar chestiunea e usor speculativa; doi: s-a cerut ca o comisie interna a UE sa faca o evaluare si din punctul de vedere al capacitatilor UE in aceasta problema, iar daca un astfel de cetatean va veni in Europa el va avea statutul de refugiat si pur si simplu ar avea libertate totala de circulatie; trei: s-a convenit elaborarea unei platforme a UE privind aceasta chestiune. Pe baza acestei platforme UE a salutat decizia administratiei Obama. Aceasta chestiune va reflecta decizia fiecarui stat in parte. Am inteles ca ar fi aproximativ sase-sapte state care ar fi dispuse sa primeasca detinutii de la Guantanamo.

Am dori sa vorbim putin si despre romanii din jurul granitelor. Nu exista probleme numai cu cei din Basarabia, ci si cu cei din Ucraina si Serbia. In Valea Timocului exista acest scandal legat de o fundatie a unei biserici romanesti pe care autoritatile sarbesti o vor daramata.

Cu riscul de a nu ma face prea simpatic, vreau sa va spun ca nu orice problema o putem ridica adecvat in planul relatiilor bilaterale. Am discutat cu ministrul sarb de Externe Vuk Jeremic si va spun ca la nivel cooperarii regionale lucrurile stau bine. As dori sa fac aici o paranteza, la fel si cu Ucraina a fost stabilita o intalnire trilaterala. Cu Austria avem acum un proiect privind circulatia pe Dunare si am stabilit cu partea austriaca ca in faza a doua a proiectului sa mergem cu el la Comisia Europeana. Revenind la aceasta problema, autoritatile de la Belgrad sunt foarte cooperante. Referitor la vizita pe care presedintele Traian Basescu urmeaza sa o efectueze in Ucraina luna viitoare, va fi ridicata problema minoritatilor care nu este una numai a MAE, ci tine si de competentele Ministerului Culturii. In ceea ce priveste Serbia, sigur ca am transmis semnale privitoare la chestiunea bisericii de la Malainita, iar acestea au fost receptionate. Bineinteles ca ar mai fi nevoie si de implicarea Ministerului Culturii si chiar a Patriarhiei Romane. Vrem sa aratam ca Romania vorbeste despre aceasta problema pe mai multe voci.

Problemele nu se rezuma numai la acea biserica. Este vorba despre incalcarea drepturilor, in general a romanilor din Valea Timocului care nu beneficiaza de acealeasi privilegii ca cei din Voievodina

Exact asta va spuneam si eu. Nu vrem sa ne derobam de resposabilitate, dar exista si alte institutii care ar trebui sa intervina mult mai activ in rezolvarea unor astfel de probleme. Tentatia de a spune ca dincolo de granite are compentente numai MAE este falsa. Nu ne putem reprezenta bine interesele daca aceste insititutii nu isi preiau aceste atributii.

Departamentul de Relatii cu Romanii de Pretutindeni nu ar trebui sa elaboreze o strategie ? Nu ar trebui sa se faca o diferentiere clara a romanilor din jurul granitelor si a celor din SUA si Australia ?

Este adevarat. Ne trebuie o diferentiere, dar si strategii separate. Pentru cei care sunt plecati pe criterii economice, cred ca ar trebui actionat in vederea pastrarii identitatii nationale si a religiei lor. Sunt tari mai disponibile si altele in care flexibilitatea este mai redusa. Unde se observa o tara in care disponibilitatea este mai redusa, sigur ca ar trebui implicat si MAE.

Ce parere aveti de complementaritatea dintre Parteneriatul Estic si Sinergia Marii Negre, cele doua politici ale UE pentru spatiul estic ?

Cred ca pe acest palier Romania participa la implementarea politicilor incluse in Parteneriatul Estic, iar in cazul Sinergiei Marii Negre Romania este in postura de initiator. Fara a intra intr-o logica competitionala, nivelul de responsabilitate pe Marea Neagra ne priveste mai mult. Sigur ca Parteneriatul Estic va fi aprofundat in cadrul presedintiei Republicii Cehe, dar depinde si de noi cum vom reusi sa motivam UE pentru a sustine si Sinergia Marii Negre. Parteneriatul Estic este raspunsul UE la presiunile foarte mari ce vin din zona estica privind nivelul de integrare in UE. Se primesc semnale serioase mai ales pe libera circulatie, ceea ce este un lucru natural. In cadrul Parteneriatul Estic se incearca includerea tuturor acordurilor ce vor fi incheiate mai ales de Romania, Ungaria, Bulgaria si Slovacia pe acest palier. Zona Marii Negre poate fi potentata prin proiectele energetice. Tocmai acest lucru urmarim prin intalnirile trilaterale de care va vorbeam si cred ca prima de acest gen va fi cu Grecia si Bulgaria, cadru in care putem discuta de la problemele de frontiera pana la cele ale minoritatilor. Este mult mai eficient decat o discutie bilaterala cu tari le respective pentru ca pot fi identificate mai bine probleme punctuale de interes regional.

Interviul realizat de: Madalin NECSUTU, Victor RONCEA si Luciana POP

http://www.ziua.net/display.php?data=2009-02-02&id=248741

Leia Mais…

Ce ziceati de proiectele energetice alternative ale UE pt a se reduce dependenta de gazul rusesc ?

Comisarul UE pentru Energie, Andris Piebalgs, a declarat ieri la "summitul Nabucco" de la Budapesta ca Uniunea nu va aloca fonduri europene pentru proiectul gazoductului Nabucco, refuzand cererile Ungariei pe aceasta tema.

Mai mult la: http://www.euractiv.com/en/energy/eu-rules-funding-nabucco-gas-pipeline/article-178913

Leia Mais…

Basescu a facut lobby la Sarkozy pentru Republica Moldova

Invitat astazi de TVR la o emisiune speciala moderata de Luca Niculescu, presedintele Traian Basescu a abordat mai multe probleme legate de criza economica care se manifesta si in Romania, despre intiativele noul Guvern, modificarea Constitutiei, precum si raporturile tarii noastre cu Rusia si eventualele modificari survenite pe fondul crizei gazelor dintre Kiev si Moscova, dar nu in ultimul rand si de suportul pe care Romania il ofera Republicii Moldova pentru o eventuala aliniere a Chisinaului in randul capitalelor europene. Asupra acestor doua chestiuni mai voi opri cu precadere. In privinta convorbirilor telefonice avute cu liderii rusi, Basescu a declarat ca a avut trei, dintre care doua cu premierul Putin si una cu presedintele Medvedev. Seful statului roman a fost la fel de misterios, dezvaluind doar ca a discutat cu Putin posibilitatea scurt-circuitarii intermediarilor Wintershall si Imex (firme care intermediaza importul de gaze intre Gazprom si statul roman) pentru a se obtine un pret mai bun pentru gazele rusesti. Basescu a mai spus ca a incercat sa obtina un pret cat mai bun la gaze pentru ca industria petrochimica din Romania sa poate concura in mod real cu cele de acelasi profil din tarile vecine. Intrebat daca respinge alaturarea la proiectul South Stream avansata de Moscova, Basescu a raspuns glumind ca nu … doar ca, “dupa ce va fi finalizat Nabucco”. Basescu a reafirmat sustinerea totala a Romaniei pentru acest “proiect european” si a dat asigurari ca Bucurestii isi vor continua eforturile pentru realizarea lui.

In legatura cu viitorul european al Chisinaului, Basescu a dezvaluit ca Moldova, prin intermediul Romaniei, se bucura si de sprijinul presedintelui Sarkozy care a spus ca in functie de evolutia alegerilor parlamentare si prezidentiale programate pentru luna aprilie, se va transa si viitorul Moldovei ca potential stat european, marcand acest moment ca pe o borna de cotitura pentru destinul european al Republicii Moldova. Basescu a insistat pe langa Sarkozy (in calitate de tara ca a detinut presedintia rotativa a UE in ultimele sase luni) ca Repulica Moldova sa fie inclusa in lotul tarilor Balcanilor de Vest care se pregatesc de un acord cu UE pentru o aderare ulterioara. Aceasta declaratie vine si pe fondul reprosurilor formulate de ministrul moldovean de extern, Amdrei Stratan, care a afirmat recent in cadrul intalnirilor avute cu omologul sau roman, ca “Republica Moldova nu are nevoie ca Romania sa ii fie avocat la Bruxelles”. Poate si diplomatia moldoveana va intelege si va accepta cu aceasta ocazie, ca drumul Moldovei spre Europa se va realiza atat geografic cat si politic doar prin, si cu ajutorul Bucurestilor.

Leia Mais…