Comisia responsabila de reforma constitutionala de la Chisinau a prezentat, sambata, proiectul noii Constitutii a Republicii Moldova ale carei noi prevederi sunt menite sa inlocuiasca unele norme de functionare destul de rigide si anacronice pentru evolutiile socio-politice de peste Prut. Potrivit presei centrale de Chisinau, noua Constitutie ar urma sa prevada ca romana sa fie limba oficiala a statului, inlocuindu-se astfel sintagma actuala operata de comunisti de “limba moldoveneasca”. De asemenea, presedintele ar urma sa fie ales prin vot direct, inclusiv prin votul tinerilor de peste 16 ani si nu in ultimul rand, posibilitatea de renuntare la neutralitate “In cazul amenintarii suveranitatii, integritatii si caracterului unitar al statului”. Proiectul noii Constitutii contine 31 de articole noi si 80 de articole modificate. "Astfel, proiectul noii Constitutii contine 156 de articole, spre deosebire de 143, cate sunt in actuala Constitutie", a explicat presedintele Comisiei pentru reforma constitutionala, Victor Popa. Expertii propun ca seful statului sa fie ales prin vot popular, dar aceasta prevedere nu va intra in vigoare decat odata cu viitoarele alegeri parlamentare. Potrivit dispozitiilor finale si tranzitorii, pana atunci, presedintele urmeaza sa fie ales tot de Parlament. Printre modificari se mai numara si renuntarea la raioane si impartirea Republicii Moldova in regiuni. Acest nou proiect urmeaza sa fie votat de catre Comisie, pentru ca mai apoi sa ajunga sa fie supus votului Parlamentului si apoi textul sa fie adoptat in urma unui referendum national.
Leia Mais…luni, 22 martie 2010
miercuri, 2 decembrie 2009
Ghimpu decreteaza schimbarea Constitutiei de la Chisinau
Presedintele Legislativului de peste Prut si seful interimar al statului, Mihai Ghimpu, a demarat, ieri, printr-un decret prezidential, o reforma constitutionala ce se doreste a avea o finalitate in adoptarea unei noi Constitutii a Republicii Moldova care sa legifereze alegerea presedintelui prin vot direct de catre popor, scrie portalul Unimedia. Prin semnarea acestui decret, Mihai Ghimpu a decis constituirea unei comisii pentru reforma constitutionala ce va avea misiunea de a identifica si apoi solutiona eventualele brese din actualul text al legii supreme a Republicii Moldova. In prima faza, seful statului va putea fi ales cu 50% plus unu din numarul total de 101 deputati. Motivul acestei decizii il reprezinta in special depasirea actualei crize politice care ar putea conduce, in cazul in care nu va fi ales un presedinte, la o a doua dizolvare a Parlamentului si declansarea unor noi alegeri anticipate ce nu vor mai putea avea loc decat anul viitor in toamna.
continuarea la: http://www.ziua.net/display.php?data=2009-12-02&id=262516
miercuri, 14 ianuarie 2009
10 porunci de la Basescu. Sau "decalogul" modificarilor constitutionale
Adoptarea unui regim semiprezidential coerent, definirea mecanismelor
dizolvarii Legislativului, trecerea la un Parlament unicameral, eliminarea
privilegiilor alesilor care comit fapte penale, limitarea drastica a
reglementarii prin ordonante, un decupaj administrativ cu 9-12 judete sau
regiuni si o autonomie locala veritabila, recredibilizarea Curtii
Constitutionale, introducerea referendumului cu aplicabilitate obligatorie
pentru Parlament, regandirea structurii CSM si definirea clara a tuturor
drepturilor cetatenesti sunt cele zece elemente care, in viziunea
presedintelui Traian Basescu, reprezinta "optiunea republicana solida" ce
ar trebui asumata de viitoarea Constitutie
Presedintele Traian Basescu si-a expus azi "Decalogul" privitor la modificarea Constitutiei cu prilejul prezentarii Raportului Comisiei prezidentiale pentru analiza regimuluipolitic si constitutional din Romania, informeaza AMPress. Prima idee a "Decalogului"
prezidential - cea privind instituirea unui regim semi-prezidential
autentic - a fost explicata de seful statului prin aceea ca, in opinia sa,
Romania nu are nevoie de un regim prezidential in care seful statului sa
fie si seful Guvernului, dar si prin faptul ca un sistem parlamentar ar fi
respins de cetateni. "Un regim politic parlamentar in care seful statului
nu mai este ales direct de cetateni, nu exprima vointa natiunii noastre", a
spus Basescu, adaugand ca romanii nu ar accepta sa piarda dreptul de a-si
alege presedintele. Al doilea element prezentat de seful statului se refera
la introducerea in Constitutie a posibilitatii dizolvarii Parlamentului de
catre presedinte si in alte situatii decat cele legate de imposibilitatea
formarii Guvernului. "Stiu ca exista interpretarea potrivit careia o
asemenea prerogativa acordata presedintelui i-ar spori in mod nemasurat
puterea. Eu cred ca aceasta obiectie nu o fac decat cei care nu inteleg
rostul dizolvarii", a apreciat Traian Basescu. A treia optiune prezentata
de acesta este legata de trecerea la Parlamentul unicameral. "Putem opta
pentru un sistem unicameral, prin eliminarea din cele doua Camere. Motivul
este acela ca avem deja o Camera, si anume Parlamentul European", a afirmat
Basescu, adaugand ca daca nu se va renunta la bicameralism, ar trebui macar
ca una dintre Camere (Senatul) sa primeasca alte atributii de reprezentare,
cum este cazul in Germania, unde Camera superioara reprezinta interesele
regionale. Al patrulea element al "Decalogului" prezentat de Basescu se
refera la restrangerea imunitatii parlamentare in cazurile penale.
"Consider ca trebuie sa regandim imunitatea alesilor. Maximizarea
protectiei deja existente, a protectiei asigurate pentru opiniile si
convingerile politice, pentru deciziile alesilor natiunii, trebuie insotita
de eliminarea protectiei pentru fapte de ordin penal", a aratat Basescu,
explicand ca aceasta solutie este impusa de "simtul dreptatii". A cincea
chestiune pusa pe tapet de seful statului a fost cea a "restaurarii
autoritatii legislative a Parlamentului" prin limitarea severa a numarului
si a circumstantelor in care sunt adoptate ordonante de urgenta si
ordonante ale Guvernului. In context, presedintele a apreciat ca, in
Romania, urgenta a ajuns sa isi piarda sensul. "Daca te uiti pe numarul de
ordonante din ultimul deceniu, ai impresia ca Romania a fost in coma
profunda", a comentat seful statului. A sasea optiune a acestuia o
reprezinta "o serioasa reforma administrativa". "Consider ca este necesar
sa renuntam la sistemul administrativ creat in urma cu 40 de ani", a spus
Basescu, apreciind ca actualul sistem este unul greoi, creat intr-o vreme
in care statul dorea sa controleze cetatenii. "E nevoie de o reimpartire
adminstrativa supla, in care sa avem 9-12 judete, asa cum sunt definite
acum in Constitutie sau regiuni, intr-o Constitutie viitoare", a aratat
Basescu. El a subliniat ca reforma administrativa trebuie insotita de o
reamanajare coerenta a sistemului electoral, in momentul de fata in Romania
existand cinci moduri de scrutin: trei majoritare (pentru presedinte, pentru
presedintii de Consilii Judetene si pentru primari) si doua proportionale
(pentru Consilii Locale si Parlament). Al saptelea element din cele zece
prezentate de presedinte s-a referit la "recredibilizarea Curtii
Constitutionale ca garant al suprematiei Constitutiei". "Curtea
Constitutionala nu e menita sa fie moderatorul conflictelor sau arbitrul
orgoliilor diverselor partide. Sa dam deci Curtii, locul ei firesc", a
afirmat Basescu. A opta optiune despre care acesta a vorbit este legata de
introducerea referendumului obligatoriu pentru Legislativ, in sensul in
care Parlamentul sa fie obligat sa adopte o lege in domeniul care a facut
obiectul unui referendum aprobat. "Formula actuala a referendumului
consultativ nu corespunde exigentelor constitutionale ale articolului 2,
care prevad ca suveranitatea nationala apartine poporului, care o exercita
prin organele reprezentative, precum si prin referendum", a explicat seful
statului. El a aratat ca o a noua optiune personala referitoare la
viitoarea lege fundamentala este legata de modificarea rolului si
structurii CSM. "Consider ca o regandire constitutionala referitoare la
aceasta institutie este necesara", a declarat presedintele, fara a da insa
detalii. In fine, a zecea chestiune pusa de tapet de Basescu s-a referit la
aplicarea mai clara a drepturilor cetatenilor, inclusiv a drepturilor
economice si sociale. Presedintele Basescu a precizat ca cele zece optiuni
sunt personale, ele putand sau nu sa se regaseasca in viitoarea
Constitutie. "Daca potrivit articolului 150, Guvernul imi va propune
revizuirea, eu o voi initia", a aratat seful statului, care a adaugat ca nu
exclude nici posibilitatea ca initiativa revizuirii constitutionale sa vina
de la o patrime din deputati sau senatori sau de la 500.000 de cetateni.
Intrebat de vicepresedintele liberal Puiu Hasotti daca doreste ca
revizuirea legii fundamentale sa intre in vigoare inainte de alegerile
prezidentiale din iarna, presedintele a spus ca nu are in vedere un termen
anume. "Termenul il stabileste Parlamentul, viteza cu care au loc
dezbaterile", a explicat Basescu, adaugand ca este constient de faptul ca
revizuirea Constitutiei este un proces lung. "Consider ca ea trebuie facuta
cat mai repede, dar cat mai repede cand este vorba de o Constitutie nu
poate fi decat atat de repede cat stabileste Parlamentul. Presedintele nu
poate fi decat initiatorul", a incheiat presedintele.
Postări
