Cu toţii am visat, încă de cånd eram puştani şi ascultam piesele Guns N’Roses pe la sfårşitul celebrelor casete video de după Revoluţie care păstrau la finalul lor cåteva clipuri de la MTV, că vom ajunge să îi vedem în carne şi oase pe Axl şi Slash. Pentru unii, această dorinţă a devenit realitate la show-ul incendiar de marţi seară pus la cale de Axl&Co. E adevărat că majoritatea „bătrånilor pistolari“ sunt acum retraşi la „pensie“ sau pe la formaţii rock cu o notorietate mai mică şi că în locul lor solistul vocal şi-a adunat o gaşcă nouă, dar nu mai puţin talentată. În ciuda acestor cårcoteli, Axl Rose şi ceilalţi au avut o prestaţie foarte bună în faţa celor cåtorva zeci de mii de romåni strånşi să le audă melodiile pentru a reedita o perioadă sau măcar cåteva momente ale vieţii stråns legate de cåntecele celor de la Guns. Lumea a început să ia cu asalt parcarea Romexpo încă de pe la orele 20:30, însă rockerii americani, ca orice trupă cu pretenţii, şi-au permis luxul să vină cu aproape două ore mai tårziu. Pånă şi trupa care trebuia să facă încălzirea publicului, canadienii de la Danko Jones, au urcat pe scenă cu o întârziere demnă de un tren personal, cam cu o oră şi jumătate faţă de ora iniţială la care erau programaţi.
„Copiii lu’ Dracula“
Pe la orele 22:00, locul special amenajat pentru concert a devenit un orăşel cosmopolit cu vreo 30.000 de spectatori destul de iritaţi de întårzierea rockerilor de la Guns N’Roses, înjurånd probabil în toate limbile pămåntului după mimica feţelor. Pe la un 22:20 un sunet anunţa „scandalul“ care stătea să înceapă. După ce şi-a primit porţia de huiduieli pentru întårziere, Axl a deschis balul cu melodia „Chinesse Democracy“, piesă care dă şi numele ultimului lor album, lansat în noiembrie 2008. Uşor surprinşi de costumaţia de cowboy texan cu care Axl a apărut pe scenă purtånd pălarie, ochelari, sacou şi blugi rupţi în genunchi, romånii au uitat repede gustul amar al aşteptării şi s-au pus pe dansat şi cåntat, bineînţeles alături de „blonda lichidă“ din dotare. Atmosfera s-a încins imediat după cea de-a doua piesă cånd publicul a fost invitat în altă „junglă“ decåt cea cotidiană prin afirmaţia „You’re in the jungle, Transylvania! You’re gonna die!“. Imediat, din public a venit şi comentariul taxator: „Americanii ... ăştia ne ştiu numai de copiii lu’ Dracula!“.
continuare la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010092349153/Monden/Guns-NRoses-de-la-nervi-la-extaz-muzical.html
joi, 23 septembrie 2010
Guns N’Roses - de la nervi, la extaz muzical
luni, 19 iulie 2010
marți, 18 mai 2010
AC/DC i-a „curentat“ pe romåni cu un show de zile mari
Energie, nebunie şi spectacol total. Într-un cuvånt, o doză de două ore de hard rock la calitate maximă administrată în venele celor circa 60.000 de iubitori de rock adevărat marca AC/DC. Publicul a fost „încălzit“ de trupa Down, al cărui solist, Phil Anselmo (ex-Pantera), a fost cåt se poate de antrenant aruncånd CD-uri, apă şi freesbee-uri în oamenii care aşteptau să fie loviţi de fulgerele trimise de zeii australieni ai hard-rock-ului. Cum un concert de legende vii internaţionale nu se poate desfăşura fără cele locale, pe scena amenajată în faţa Casei Poporului, aşa cum o cunoaşte toată lumea, au urcat veteranii rock-ului romånesc de la trupa Iris, care în 2001 făceau un turneu intitulat „Tribute to AC/DC“. Amintind de carele alegorice în care împăraţii romani intrau victorioşi în Roma, la orele 21:00 „trecute fix“, cei cinci veterani australieni de la AC/DC şi-au făcut apariţia pe scena instalată în faţa måndriei arhitecturale a lui Ceauşescu cu ajutorul unei locomotive în mărime naturală care i-a debarcat în acordurile piesei „Rock N’ Roll Train“. Toată mulţimea a fost străbătută de un fior aparte atunci cånd Brian Jonhson a strigat în stilu-i caracteristic: „Bună seara, Bucureşti!“, dånd astfel startul regalului muzical. Într-o formă de zile mari, în ciuda mediei de vårstă de peste 50 de ani, cei cinci „electricieni“ de la AC/DC au „curentat“ sufletele romånilor de toate vårstele care au plătit undeva între 130 şi 480 RON pentru a vedea în sfårşit un show de zile mari la ei acasă. Au existat voci şi ale cåtorva cårcotaşi care au susţinut că Malcolm Young (chitară), Cliff Williams (bas) şi Phil Rudd (tobe) sunt uşor în „umbră“. Pai cum altfel, ne întrebăm retoric, cånd oamenii responsabili cu show-ul sunt vocalistul Brian Jonhson şi chitaristul Angus Young? Urmează apoi un maraton de explozie, energie şi bună dispoziţie. De la Jonhson care a alergat pe toată lungimea scenei (dar nu în genul Madonnei), care ajungea pånă în mijlocul publicului, la eternul şcolar rebel Angus Young, echipat bineînţeles cu pantalonaşi scurţi, cravată şi şapcă, numai bine pentru lecţia de rock pe care a predat-o publicului care a rămas cu gura căscată ca la circ, toate cele 20 de piese cåntate au fascinat publicul care a ales să îşi petreacă duminică seara în acorduri de chitară şi tobe asurzitoare. Delirul maxim nu putea fi declanşat decåt de piesa „Thunderstruck“, cånd Johnson şi Young le-au arătat romånilor ce înseamnă cu adevărat să fii pătruns de curent alternativ/curent continuu, aşa cum se intitulează şi trupa. Un alt best-off a fost şi „Higway to hell“ cåntat pånă la epuizare de publicul care are parte în fiecare zi de iad, dar mai puţin de autostrăzi. Sau poate piesa se asorta mai bine cu situaţia economică a Romåniei.
continuare la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010051843636/Monden/AC/DC-i-a-curentat-pe-romani-cu-un-show-de-zile-mari.html
Postări
