Pentru a-si pune in practica ambitiosul plan de a readuce Rusia la masa marilor puteri, daca nu este deja acolo, premierul Vladimir Putin, va avea nevoie de sprijinul unor foste republici sovietice, inca loiale Kremlinului, dar si de sprijinul unor puteri europene precum, Germania, Franta sau Polonia. Cu toate acestea dintr-o asemenea ecuatie nu trebuie exclusa Turcia, un factor geopolitic extrem de important din prisma puntii pe care o reprezinta intre Europa si Asia, dar si spre Orientul Mijlociu, zona unde Moscova are de asemenea interese deosebite, mai ales din prisma consolidarii relatiilor economice cu aceasta parte de lume. Daca in urma cu cativa zeci de ani, Rusia isi stabilea sfera de influenta cu ajutorul tancurilor, Rusia lui Putin a ales o cale mult bine pusa la punct prin atragerea de capital de imagine si simpatie pe calea cooperarii economice. Revenind la Ankara, se poate afirma ca Turcia este una dintre puterile regionale in ascensiune vizibila, tara care incearca sa isi extinda influenta pe fostele coordonate ale Imperiului Otoman. In prezent, autoritatile de la Ankara nu si-au focusat atentia asupra unei anumite regiuni, ci pare mai degraba doreste sa conspecteze intreaga harta de actiune. In contextul dat, eforturile Kremlinul de a stabili o relatie privilegiata cu Ankara s-au axat prin principal pe doua compenente: cea politica si cea economica:
Un efort deosebit facut de Rusia in privinta Turcia a fost sa ii influenteze pe turci sa isi rezolve prolemele cu Armenia, Moscova erijandu-se in mediator in cadrul acestei probleme. In realitate, Armenia este aliat traditional al Rusiei in regiune, cu multe legaturi vechi, inclusiv de ordin religios. La 11 octombrie 2009, Turcia si Armenia semnau, la Zurich, dupa aproape doua secole de incordare, un acord de redeschidere a frontierelor si reluarea relatiilor diplomatice. Semnele reconcilierii se puteau citi vizibil. Dar nu a fost sa fie asa, deoarece SUA nu are niciun interes ca Turcia sa vina pe aceeasi linie cu Armenia si implicit Rusia in aceasta zona. In urma cu circa a saptamana, Congresul american a dat o rezolutie privind “genocidul” armean care a condamnat Turcia pentru masacrarea in 1915-1917 a circa 1,5 milioane de armeni. Aceasta decizie a infuriat la maxim Guvernul de la Ankara care este foarte aproape de ruperea relatiilor diplomatice cu Washigntonul. De un astfel de “avantaj”, nu se poate bucura decat Rusia, Turcia fiind practic avanpostul si cheia NATO la Marea Neagra si totodata o poarta a intereselor europene si americane spre bogatiile energetice ale Caucazului si Asiei Centrale. Astfel, Rusia are doua motive principale pentru care doreste o apropiere cat mai mare de Ankara: 1) sa isi asigure dominatia in regiunea Caucazului si sa se asigure ca Turcia este disponibila sa ii transporte resursele energetice spre Europa si 2) pentru a se asigura ca Turcia nu isi va folosi de control asupra stramtorii Bosfor (castigat in urma semnarii Convetiei de la Montreaux in 1936 – nota mea) dreptul de blocare a comertul rusesc in Marea Neagra, in special exporturile de petrol cu plecare din portul si baza militara a Marinei Ruse de la Novorossisk.
continuarea e la: http://karadeniz-press.ro/kara/de-ce-are-nevoie-rusia-de-turcia/
Postări
