Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) organizează un concurs de eseuri cu tema „Proiect România”. Nu vrem să ne pierdem în limite, detalii, sau regulamente stufoase, ci dorim ca participanţii să arate că au imaginaţie şi să ne trimită materiale originale cu o gamă variată de abordări despre situaţia românilor din interiorul, dar şi din afara graniţelor.
Concursul este adresat tinerilor până în 35 ani. Participanţii pot trimite materialele lor din România sau din orice comunitate românească de peste hotare. Cei care doresc să se înscrie sunt rugaţi să trimită pentru concurs un singur material. Articolele trebuie să conţină peste 2.000 de semne.
Participanţii pot face o descriere a satului românesc, pot face eseuri despre situaţia românilor din zonele istorice ale României şi nu numai, pot aborda subiecte de actualitate privind comunităţile de români. Materialele trebuie să fie originale, incisive, controversate care să poată naşte dezbateri.
Înscrierile se pot face în perioada 9.06.2012 – 31.07.2012, urmând ca la începutul lunii august să fie anunţaţi câştigătorii.
Trei eseuri vor fi premiate în cadrul concursului „Proiect România”. Premiile pentru cele mai bune materiale sunt:
- Locul I - 500 de euro,
- Locul II - 300 euro,
- Locul III - 200 de euro.
Juriul concursului va fi compus din jurnaliştii care fac parte din conducerea FIJR, dar şi oameni de cultură din comunităţile româneşti din jurul graniţelor. În ecuaţia jurizării se vor lua în calcul şi „like-urile” şi numărul de comentarii pentru fiecare material în parte. Nu în ultimul rând, câştigătorii vor primi automat o invitaţie la congresul FIJR din această toamnă. Materialele vor fi publicate pe Facebook în cadrul grupului deja format intitulat „Forumul Jurnaliștilor Români de Pretutindeni”, unde îi invităm să adere pe toți participanții și pe cei interesați de acest concurs pentru a putea citi materialele. Mult succes!
Eseurile pot fi trimise pe următoarele adrese de e-mail: mad_vdo@yahoo.com şi sergiudan@ymail.com
sâmbătă, 9 iunie 2012
Concurs de eseuri cu premii substanțiale pe tema „Proiect România”. Detalii gasiți mai jos și pe grupul Forumului de pe Facebook!
vineri, 18 iunie 2010
MAE face presiuni asupra Serbiei pentru respectarea drepturile românilor
Deşi relaţiile romåno-sårbe se bucură de un înalt grad de prietenie, autorităţile sårbe continuă politica discreţionară vizavi de romånii din Valea Timocului, în număr de circa 250.000. După ce au fost numiţi „vlahi“, într-o încercare de rupere a legăturilor cu romånii din nordul Serbiei, din Voivodina, pentru a nu3le fi acordate drepturile de care se bucură orice minoritate naţională din Serbia, romånii timoceni nu au fost catalogaţi ca minoritate naţională şi, în consecinţă, au fost privaţi de învăţămånt sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. La alegerile Consiliului naţional al minorităţilor, reprezentanţi ai romånilor din Timoc au denunţat presiunile autorităţilor sårbe, precum şi o serie de nereguli grave de organizare, dar şi interogarea de către poliţie a unor membri ai comunităţii din diferite localităţi,
mai mult la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010061844975/Actualitate/MAE-face-presiuni-asupra-Serbiei-pentru-respectarea-drepturile-romanilor.html
luni, 24 august 2009
Romanii din Valea Timocului, tinta preferata a extremistilor sarbi
Poate in acest context, domnul presedinte va acorda mai multa atentie problemelor romanilor din Valea Timocului supusi constant si sustinut atacurilor extremiste din partea poporul “frate” sarb. Actiunile fac parte dintr-un proces amplu de desnationalizare a acestora coordonat de structurile statului sarb, la care organele statului roman sunt in mare parte pasive si inchid ochii la astfel de probleme care implica pierderea identitatii romanesti pentru romanii din afara granitelor. Dar asa sunt fratii, unii dau o mana de ajutor, altii dau in cap. Aloo, BOR, MAE, Presedintie ... se poate un deranj cu aceasta sesizare?!
Biserica Ortodoxa Romana (BOR) din Timoc continua sa fie victima presiunilor exercitate de diferite grupari extremiste incurajate de clerul sarb, a declarat luni, pentru AGERPRES, protopopul de Dacia Ripensis, preot Boian Alexandrovici.
Potrivit preotului Alexandrovici, la sfarsitul saptamanii trecute, mai multe persoane in frunte cu preotul sarb al satului Raiat s-au impotrivit cu violenta intrarii unui cortegiu funerar in cimitir si a savarsirii ceremonialului inmormantarii unei batrane romance in limba romana."Asa-zisii credinciosi care il insoteau pe preotul sarb au proferat injurii la adresa BOR si a mea, din cauza ca am construit la Malainita primul asezamant de cult pentru romanii din nord-estul Serbiei. La un moment dat am fost amenintati sa parasim Serbia si, daca suntem romani, sa plecam in Romania", a precizat preotul Boian Alexandrovici. Romanii prezenti la inmormantare au protestat vehement impotriva actului de intimidare sustinut de episcopul sarb al Timocului, Iustin. Dupa inmormantare, parintele Boian Alexandrovici a sesizat autoritatile politienesti ale orasului Negotin care au luat nota de fapta incriminata si au promis ca vor face lumina in acest caz.
La randul sau, Comitetul pentru Drepturile Omului din Negotin a inceput demersurile pentru a informa institutiile nationale sarbesti si internationale in legatura cu amenintarile la care este supusa sistematic BOR din Timocul Sarbesc.
Presedintele acestui organism, Dusan Parvulovici, a aratat ca autoritatile bisericesti sarbe ignora concluziile Rezolutiei 1632 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 1 octombrie 2008, precum si raportul parlamentarului Jurgen Herrmann care confirma descriminarea BOR in Timoc si nu tine seama de recomandarile facute de acesta."Fara indoiala Patriarhia Romana trebuie sa intervina imediat astfel incat sa grabeasca intalnirea Comisiei mixte de dialog bisericesc romano-sarb pentru clarificarea urgenta a statutului BOR in nord-estul Serbiei unde, din anul 2005, de cand, dupa 170 de ani, romanii din zona au pentru prima oara o biserica romaneasca la Malainita, in satele romanesti se slujeste in limba materna - limba romana", a spus Parvulovici. El a adaugat ca autoritatile administrative si bisericesti sarbe ar trebui determinate sa recunoasca si sa inscrie in Registrul bisericilor romanesti si Protopopiatul de Dacia Ripensis, cu sediul in Malainita, entitate a Episcopiei de Dacia Felix din Varset.
Agerpres
marți, 9 iunie 2009
Romanii din Valea Timocului vor avea in curand o noua biserica cu slujbe in limba romana
Episcopul Daciei Felix Prea Sfintitul Daniil si protopopul Malainitei si Remesianei, Boian Alexandrovici, au sfintit marti o Troita romaneasca in localitatea romaneasca Geanova din nord-estul Serbiei, situata la trei kilometri de orasul Negotin. La acest eveniment au luat parte aproximativ 500 de romani in punctul numit "Gura Duplienei", unde a fost amplasata aceasta sfanta cruce a romanilor din Timoc. Pe acest loc se intentioneaza ridicarea unei noi biserici a romanilor din Timoc. Romanii de aici locuiesc in satele din zona, unde exista urmele unor vechi biserici romanesti zidite de domnitori ai Tarii Romanesti - Radu Voda si Mircea cel Batran.
marți, 31 martie 2009
Europarlamentarii romani cer respectarea drepturilor romanilor din Serbia
Eurodeputatul Calin Chirita (PD-L) a solicitat, marti, in cadrul Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European, unde s-a dezbatut situatia din Balcanii de Vest, comisarului european pentru extindere, Olli Rehn, sa intervina pe langa autoritatile de la Belgrad pentru a respecta drepturile minoritatii romane din Serbia de nord-est.
|ntr-o declaratie acordata Agerpres, el a aratat ca a facut o astfel de propunere fiind informat ca Olli Rehn urmeaza sa se intalneasca peste cateva zile cu reprezentanti ai guvernului de la Belgrad pentru a stabili o serie de prioritati legate de statutul Serbiei de tara candidata la aderarea la UE.
"I-am cerut domnului Olli Rehn sa propuna Belgradului sa faca eforturi pentru respectarea standardelor impuse de UE, inclusiv cele cu privire la identitatea minoritatii romane din Vaile Dunarii, Moravei si Timocului unde traiesc oficial peste 250.000 romani", a afirmat Chirita.
|n acelasi context europarlamentarul Calin Chirita a precizat ca este un sustinator fervent al integritatii Serbiei si al aderarii ei la UE, insa statul sarb trebuie sa garanteze drepturile minoritatii romane din zona.
"Autoritatile din judetele Craina, Morava, Pojarevac si Timoc trebuie sa aplice neconditionat Conventia-cadru europeana pentru protectia minoritatilor nationale si Carta europeana a limbilor regionale si minoritare. Comunitatea etnica traditionala romana din istoricul Timoc are dreptul la reprezentare politica proportionala, la biserici si scoli in limba materna", a spus Chirita.
Potrivit eurodeputatului roman, in dialogul pe care il va avea la Belgrad Olli Rehn va recomanda reprezentantilor guvernului sarb sa se alinieze normelor europene si sa nu mai considere ca etnonimul istoric de vlah este deosebit de cel de roman, creand astfel diverse animozitati etnice.
(via Agerpres)
duminică, 15 martie 2009
Interviu in exclusivitate cu ministrul de Externe sarb, Vuk Jeremic
Ministrul de Externe al Serbiei, Vuk Jeremic, a avut amabilitate de a acorda un interviu in exclusivitate ziarului ZIUA pe care doresc sa il redau integral aici. Am abordat impreuna probleme precum aspiratiile europene ale Serbiei pana la problemele comunitatii romanesti din Valea Timocului.
Sunteti cel mai tanar ministru de Externe din istoria Serbiei si unul dintre cei mai tineri la scara globala. Ne puteti spune cate ceva despre evolutia dumneavoastra profesionala ?
Sunt ministru de Externe de doi ani de zile, am facut parte si din guvernul Kostunica si fac parte si din cel actual a lui Mirko Tvetkovici. Inainte de a ocupa aceasta functie am fost consilierul presedintelui Boris Tadici pe probleme de politica externa. Cand am intrat prima oara in politica m-am gandit am facut-o cu gandul de a fi impotriva regimului fostului presedinte Slobodan Milosevici. Dupa caderea acestui regim am inceput sa lucrez, dupa cum va spuneam, cu presedintele Tadici, pe atunci ministru al Telecomunicatiilor din Serbia. Sincer la inceput nu credeam ca voi lua calea politicii deoarece studiile mele sunt legate de matematica si fizica. Am studiat fizica la Cambridge si matematica la Londra si apoi am facut parte din miscarea de rezistenta impotriva lui Milosevici.
Cum vi s-a parut intrarea in politica ?
La inceput a fost foarte greu. Cred ca cel mai greu moment a fost asasinarea premierul Gingici. Din pacate chiar astazi (joi - n.red.) se implinesc sase ani de la acest nefericit episod. Imi aduc aminte ca la acel moment eram unul dintre consilierii sai. Cred ca este cel mai trist moment din istoria democratica a Serbiei. In acele timpuri el era practic inima si creierul Serbiei si a fost asasinat de miscarile mafiote care se opuneau acestui proces de democratizare. Au crezut ca omorandu-l pe Gingici democratizarea se va opri. Cred ca dovada democratizarii Serbiei a fost facuta si in cazul secesiunii provinciei Kosovo, cand Belgradul a utilizat toate mijloacele diplomatice in aceasta chestiune fara a recurge la violenta. Practic este pentru prima data cand o tara din Balcani nu implica forta intr-o chestiune asa de importanta cum a fost Kosovo. Am demonstrat ca forta democratiei in Serbia exista si ca putem trece peste moment asa de dureroase din istoria noastra.
Romania a afirmat ca va sustine cauza Serbiei referitoare la Kosovo si la Curtea Internationala de Justitie de la Haga. Ce parere aveti despre acest lucru ?
Noi suntem profund recunoscatori vizavi de pozitia Romaniei. Cred ca daca Bucurestii vor mentine acest curs va inseamna si o garantie de siguranta pentru Balcani. Este prima data cand Curtea Internationala de la Haga va judeca un caz de separarare teritoriala unilaterala. Judecatorii de la Haga vor decide daca aceasta actiune a fost legala sau nu. Orice decizie va da Curtea de la Haga va avea statut de precedent pentru rezolvarea unor astfel de probleme. Cred ca este important pentru multe alte tari, inclusiv Romania, sa isi afirme o pozitie in legatura cu un astfel de caz.
Intr-un fel, aceeasi problema a avut-o si Romania cu Ucraina in Marea Neagra
Asa este. Este totodata important de stiut ca 17 aprilie va fi data limita pentru ca fiecare tara sa poata depune o pozitie proprie vizavi de legalitatea autodeclararii independentei de catre Kosovo. Nicio tara nu a depus inca un astfel de memoriu, nici macar noi inca, dar din discutiile avute mai multi parteneri, printre tarile care stim sigur ca vor depune vor fi Romania, Rusia, Spania, Cipru si Slovacia
Cum va explicati recunoasterea de catre tari importante a independentei Kosovo, chiar si tari vecine precum Bulgaria ?
Noi am considerat separarea Kosovo ca fiind facuta pe criterii etnice. Acest lucru a constituit practic o sfidare a Consiliului de Securitate al ONU. Este foarte rau ca o astfel de actiune a beneficiat de sprijinul multor tari importante ale lumii. Este regretabil ca regiunea Kosovo a fost recunoscuta de 55 de tari.
In lumea araba doar o singura tara a recunoscut Kosovo vorbind aici de Emiratele Arabe Unite. Aveti legaturi puternice cu statele arabe ?
Da, bineinteles. Cred ca multe tari au fost indignate tocmai de aceste motive religioase care au dus la separare. Noi am incercat sa explicam ca este o chestiune politica si nu care tine de religie. Noi in Serbia, suntem atat cetateni crestini, cat si musulmani iar respectul pentru toti este egal.
Bulgaria, Macedonia, Muntenegru, Albania au recununoscut independenta Kosovo? Care considerati ca sunt motivele?
Trebuie sa spun ca suntem extrem de dezamagiti in ceea ce priveste deciziile vecinilor nostri. Dar alti vecini de-ai nostri nu au recunocut-o, inclusiv Romania, Grecia, Bosnia-Hertegovina. Din nefericire aceste decizii au divizat regiunea, au divizat Uniunea Europeana, au divizat comunitatea internationala. Noi speram ca odata ce Curtea Internationala de Justitie isi va face cunoscut verdictul, cel mai probabil in 2010, si anume ca declaratia unilaterala de independenta este ilegala, nu vor mai exista noi recunoasteri diplomatice. In al doilea rand, Kosovo nu va putea deveni membra a vreounei organizatii internationale, ceea ce va duce la un blocaj institutional, ce va putea fi deblocat doar daca va exista un dialog cu Serbia. Un dialog rational cu Serbia, care va conduce la un compromis.
Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a declarat ca Albania si Croatia vor fi invitate oficial sa se alature Aliantei la summit-ul organizatiei din aprilie. Serbia are printre obiectivele politicii sale externe integrarea in NATO?
Aceasta este o problema foarte delicata pentru Serbia. In mai putin de doua saptamani se vor implini zece ani de la declansarea bombardamentelor NATO impotriva Serbiei. Acest lucru nu a fost uitat de catre poporul sarb. Lucram foarte bine cu NATO, suntem membri ai Parteneriatului pentru Pace. Daca este sa vorbim despre problema integrarii Serbiei in NATO, aceasta nu este in acest moment pe agenda politica a Serbiei.
Ce ati discutat cu omologul dumneavoastra roman in ceea ce priveste comunitatea romaneasca din Valea Timocului?
Relatia noastra cu Romania, daca ne uitam la relatiile Serbiei cu vecinii sai, este cea mai buna relatie pe care o avem. Si avem intentia sa o dezvoltam. In opinia mea, minoritatile nationale din Serbia sunt tratate intr-un mod pozitiv, fapt reflectat in numeroase rapoarte ale Consiliului Europei. Minoritatea romaneasca este o minoritate foarte importanta, perceputa ca un partener de catre Guvernul sarb. Si vom face tot ce ne sta in putinta sa primeasca toate drepturile pe care le cer. Mai este o problema in care statul sarb ar dori sa nu se implice, problema bisericeasca. Incercam sa separam biserica de stat. Bisericile au propriile lor relatiile, care dureaza de sute de ani. Vom acorda minoritatii romane toate drepturile pe care le considera necesare, inclusiv deschiderea unui consulat roman in Valea Timocului.
Ce ne puteti spune despre proiectul noului statut al Voevodinei, care acorda drepturi suplimentare autoritatilor de la Novi Sad, inclusiv in domeniul afacerilor externe?
Acest statut este in supus dezbaterii, si la sfarsit, statutul Voevodinei va fi adoptat conform legilor si Constitutiei Republicii Serbia.
Vezi si http://www.ziua.net/display.php?data=2009-03-14&id=250559
luni, 2 martie 2009
Romanii din Timoc vin cu jalba-n protap la Patriarhie si la Tomac
Un colocviu privind identitatea romanilor din nord-estul Serbiei s-a desfasurat, luni, la Casa romaneasca din Uzdin. Manifestarea a fost initiata de Societatea culturala Tibiscus din localitate, in cadrul "Zilelor culturii mehedintene", la care au participat oameni de cultura, istorici si publicisti din Voivodina si din Romania.
Amfitrionul actiunii, Vasile Barbu, a aratat, la deschiderea actiunii, ca este o necesitate pentru entitatile culturale din Voivodina sa-si indrepte atentia catre fratii lor din Timoc, care, din cauza unor prejudecati istorice, dar si a orgoliilor unor reprezentanti ai administratiilor publice locale si bisericesti din zona, sunt vitregiti de drepturile de a invata in scoli in limba romana, de a avea biserici proprii, unde liturghia sa fie ascultata in limba materna, si o mass-media favorabila idealurilor lor.
Istoricul Mite Maneanu din Drobeta Turnu Severin a scos in evidenta, in cuvantul sau, ca pana in anul 1833, cand regiunea cuprinsa intre sudul Dunarii si vaile Timoc si Morava se afla sub stapanirea Imperiului Otoman, comunitatea romaneasca dispunea de 87 biserici si 17 manastiri ortodoxe, care dupa 170 de ani au devenit o ruina sau au intrat, nejustificat, in inventarul Episcopiei Sarbe din Timoc.
"Se impune, pana nu este prea tarziu, o pozitie ferma din partea societatii civile europene de sprijinire a aspiratiilor national-culturale ale conationalilor nostri din aceasta parte a Peninsulei Balcanice, pentru salvarea identitatii lor culturale si etnice. Ei continua, acum, in secolului XXI, sa fie cei mai oprimati romani din lume si in pericol de a-si pierde limba, obiceiurile si portul", a declarat profesorul Maneanu.
|n opinia directorului Centrului de Studii si Cercetari pentru Comunitatile de Romani din Balcani din Craiova, dr. Tudor Nedelcea, chestiunea timoceana trebuie grabnic rezolvata, avand in vedere ca romanii din aceasta parte a Serbiei sunt tot mai mult asimilati si impotriva lor se fac tot mai multe presiuni de a-i determina sa renunte la propriile valori culturale.
"Inventarea asa-zisei limbi vlahe nu este intamplatoare. Deturnand sensurile etnonimelor vlahi/vlasi, cercurile ostile latinitatii si romanitatii celor peste 350.000 de romani din cele 154 sate romanesti si 48 alte localitati mixte fac eforturi disperate de a-i indeparta pe acestia de origini. Biserica construita de parintele Boian Alexandrovici la Malainita, la sfarsitul anului 2005, este un exemplu graitor in acest sens", a precizat Nedelcea.
In acelasi context, directorul Directiei Judetene a Arhivelor Nationale Mehedinti, dr. Tudor Ratoi, a aratat ca este regretabil dezinteresul care se manifesta din partea institutiilor europene, si nu numai, care raman pasive la actiunea antiromaneasca din Timoc.
"Nu este indeajuns sa ne declaram solidaritatea cu parintele Boian Alexandrovici, ci trebuie sa punem umarul la rezolvarea problemelor cu care se confrunta acesta. Ar trebui grabita intrunirea comisiei mixte a Bisericilor ortodoxe sarba si romana pentru a stabili definitiv atat recunoasterea jurisdictiei Episcopiei Bisericii Ortodoxe Romane din Varset in Timoc, cat si a Protopopiatului de Dacia Ripensis, cu sediul la Malainita. |n felul acesta romanii din Timoc nu au sa mai fie pedepsiti sa asculte slujbe in limba sarba, pe care nu le inteleg fiindca majoritatea batranilor nu vorbesc decat limba romana, nici sa sarbizeze numele pe care le dau nou-nascutilor", a spus Ratoi.
La randul sau, prof. univ. Gheorghe Florescu, din Drobeta Turnu Severin, a fost de parere ca nu trebuie sa asistam cu indiferenta cum comunitatii romanilor din Timocul istoric le sunt interzise drepturile fundamentale, care de altfel sunt recunoscute nu numai in Europa, ci si, la modul declarativ, in Serbia.
"Romanii din intreaga Serbie au nevoie de educatie in limba romana, de afirmarea identitatii lor, care este continuu sub constanta presiune si hartuire din partea autoritatilor locale din orasul Negotin", a conchis Florescu.
Participantii la colocviul "Romanii uitati din Timoc", desfasurat in localitatea Uzdin din Banatul Sarbesc, au semnat un memoriu pe care il vor adresa Patriahiei Romane si secretarului de stat pentru relatia cu romanii de pretutindeni, Eugen Tomac.
Agerpres
marți, 17 februarie 2009
Problemele romanilor timoceni intra in atentia OSCE
Problemele romanilor din Valea Timocului au ajuns in atentia oficialilor OSCE care intervin pe langa autoritatile sarbe. Presedintele Comitetului pentru Drepturile Omului (CDO) din Negotin, Dusan Parvulovici, s-a intalnit luni, la Belgrad, cu Inaltul Comisar al OSCE pentru Minoritati Nationale, Knut Vollebaek, caruia i-a cerut sa intervina pentru rezolvarea problemei comunitatii romanesti din Serbia de Nord-Est. Intalnirea cu inaltul oaspete european, care nu avea in program un dialog cu liderul romanilor din zonele istorice dintre sudul Dunarii si vaile Moravei si Timocului, a avut loc la solicitarea acestuia, facuta printr-o scrisoare trimisa la Haga, in care se prezentau cateva dintre elementele care compun "chestiunea timoceana". "L-am informat pe domnul Knut Vollebaek in legatura cu faptul ca, de peste 170 de ani, comunitatii romanesti sau vlahe, cum traduc sarbii, ii sunt interzise drepturile fundamentale - invatamant in limba materna, savarsirea slujbelor traditionale romanesti ortodoxe in biserici, accesul la mass-media in limba romana", a declarat, pentru AGERPRES, Dusan Parvulovici. Potrivit acestuia, lui Knut Vollebaek i s-a adus la cunostinta si "odiseea" Bisericii Ortodoxe Romane din Malainita, care, din anul 2005, se confrunta cu presiuni puternice din partea Episcopiei Sarbe din Timoc, aceasta din urma refuzand nejustificat, in pofida principiilor de drept europene, sa o accepte in cele 154 de sate romanesti si alte 48 localitati mixte unde traiesc aproape 300.000 romani. "Am trecut in revista, in discutia avuta, demersurile ilegale ale administratiei locale din Negotin, care a intentionat sa darame, in perioada 2005-2007, biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, iar de la sfarsitul anului 2008 - temelia celei de-a doua biserici din Malainita, executata prin truda credinciosilor romani", a afirmat Parvulovici. In acelasi context, presedintele CDO Negotin a sustinut ca permanent, sub forme diferite, autoritatile locale sarbe aduc atingere identitatii nationale a romanilor din Serbia de Nord-Est si sustin, prin neimplicare, actiunile puse la cale de grupuri ostile renasterii nationale a comunitatii romanesti.
"Nu am putut sa nu ma refer la amenintarile la adresa preotului Boian Alexandrovici, la inscriptiile xenofobe care apar pe zidurile imobilelor care gazduiesc societati culturale romanesti, la piedicile care ni se pun in organizarea unor actiuni culturale si de spiritualitate romaneasca", a spus Parvulovici.
Potrivit acestuia, Inaltul Comisar OSCE pentru Minoritatile Nationale, Knut Vollebaek, va cere, la intalnirea la nivel inalt pe care o va avea la 19 februarie cu reprezentantii statului sarb, rezolvarea democratica a cererilor acestora.
Directorul Comitetului Drepturilor Omului din Negotin, Dusan Parvulovici, nu a ezitat sa-l invite pe Knut Vollbaek in satele romanesti pentru a se convinge la fata locului despre situatia romanilor, obligati sa se declare membrii unei minoritati inventate - cea vlaha."Suntem in secolul XXI. Romanii au dreptul la cultura strabuna, la afirmare nationala. Nu cerem decat sa traim alaturi de fratii nostri sarbi si sa ni se respecte drepturile si valorile cultural-istorice", a concluzionat Parvulovici.
Agerpres
luni, 2 februarie 2009
MAE intervine in sprijinirea parintelui Boian din Valea Timocului la insistentele presei romane
In urma insistentelor organelor de presa din Romania, printre care se numara si ziarul ZIUA, Ministerul Afacerilor Externe dar si Comisia de Politica Externa a Senatului au luat atitudine in privinta deciziei primariei din Negotin de demolare a fundatiei bisericii romanesti de la Malainita din Valea Timocului. Oficiali ai MAE roman au luat legatura cu autoritatile sarbesti subliniind „ca dreptul la libertate religioasa depa seste cadrul dialogului intre biserici si are implicatii in domeniul drepturilor omului”. Manifestarile antiromanesti ale autoritatilor sarbe vor ajunge sa fie discutate in Parlamentul Romaniei, a dat asigurari senatorul PD-L, Viorel Badea. Intr-o declaratie facuta in exclusivitate Agentiei de presa Romanian Global News, vicepresedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului, Viorel Badea a declarat ca a luat act de manifestarilor impotriva drepturilor romanilor din Valea Timocului. “Am luat cunostinta cu profunda ingrijorare de noul atac al autoritatilor locale sarbe la adresa Protopopiatului Ortodox Roman Dacia Ripensis din Timoc, Serbia... vom analiza in Comisia de Politica Externa a Senatului situatia generata in comunitatea romanilor timoceni din Serbia, urmand sa luam deciziile care se impun in acest context”, a spus Badea.
Raspuns MAE - Ministerul Afacerilor Externe Directia Purtator de Cuvant:
A8/315 30 ianuarie 2009
Stimate domnule Roncea,
Urmare solicitarii dumneavoastra referitoare la pozitia MAE fata de cererea Patriarhiei Ortodoxe Romane, va transmitem urmatoarele informatii:
Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei a luat cunostinta de ultimul incident care l-a implicat pe preotul Boian Alexandrovici, respectiv decizia autoritatilor locale din Negotin prin care se solicita demolarea in termen de 15 zile a fundatiei bisericii romanesti cu hramul „Sfantul Niceta de Remesiana”. Precizam ca ambasadorul Romaniei la Belgrad a intervenit imediat la primaria din Negotin pentru a se renunta la orice incercare de demolare a constructiei si totodata a avut o intrevedere pe aceasta tema cu ministrul sarb al cultelor.
Mentionam ca in calitate de conducator al Protopopiatului Ortodox Roman „Dacia Ripensis”, structura subordonata canonic direct Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, PF Daniel, preotul Boian Alexandrovici se bucura de sprijinul statului roman pentru actiunile si demersurile pe care le intreprinde in beneficiul etnicilor romani din Serbia de nord-est.
Partea romana a solicitat permanent in cadrul dialogului bilateral ca autoritatile sarbe sa manifeste o atitudine pozitiva si deschisa, subliniind ca dreptul la libertate religioasa depaseste cadrul dialogului intre biserici si are implicatii in domeniul drepturilor omului.
Partea romana acorda o atentie speciala recunoasterii Bisericii Ortodoxe Romane ca biserica traditionala in Serbia si a solicitat permanent in cadrul discutiilor bilaterale la cel mai inalt nivel acordarea unui tratament similar cu cel al Bisericii Ortodoxe Sarbe in Romania, subliniind totodata ca prin Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, Episcopia Ortodoxa Sarba de Timisoara a fost inclusa in lista cultelor religioase recunoscute, iar prin Hotararea de Guvern nr. 1709/2008 a fost recunoscut Statutul Episcopiei Ortodoxe Sarbe, in baza caruia se organizeaza si functioneaza Episcopia Ortodoxa Sarba de Timisoara, ca parte a Bisericii Ortodoxe Sarbe, cu sediul la Belgrad, Serbia. Acest cadru legal ofera deplina libertate si autonomie comunitatii credinciosilor ortodocsi sarbi din Romania atat in raport cu statul roman, cat si fata de Biserica Ortodoxa Romana.
MAE va continua sa sprijine toate initiativele etnicilor romani din Serbia, in conformitate cu standardele europene unanim acceptate si respectate.
In acest sens, exista un dialog permanent cu organizatiile romanesti din Serbia si se cunosc principalele probleme cu care se confrunta etnicii romani din tara vecina. in cadrul dialogului bilateral cu partea sarba sunt aduse in discutie toate aceste probleme si sunt propuse solutii pe baza principiului reciprocitatii, astfel incat persoanele apartinand minoritatii romane de pe intreg teritoriul Serbiei sa beneficieze de toate drepturile conform standardelor europene in materie de protectie a minoritatilor nationale.
Cu stima,
Alin serbanescu,
Purtator de Cuvant
Vezi si : http://victor-roncea.blogspot.com/2009/02/mae-intervenit-in-apararea-parintelui.html
http://www.rgnpress.ro/Politic/Problema-bisericii-romanesti-din-Malinita-va-fi-discutata-in-Comisia-de-Politica-Externa-a-Senatului.html#Scene_1
duminică, 1 februarie 2009
Diaconescu dezvaluie secretele mandatului sau: Spre Est cu instrumente si mentalitate occidentala
Seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, a avut saptamana trecuta amabilitatea de a da curs invitatiei lansate de Departamentul Externe al ziarului ZIUA pentru a raspunde la mai multe intrebari legate de directiile si reformarea sistemului diplomatic din Romania dar si de prioritatile externe ale tarii noastre sub mandatului domniei sale. Redau interviul cu ministrul Diaconescu:
Care sunt prioritatile mandatului dumneavoastra?
In primul rand maximizarea proiectelor in structurile din care facem parte, si anume UE si NATO. Aici este vorba despre planul general de participare la nivelul de luare a deciziilor in cadrul UE. In al doilea rand, o serie de proiecte separate, dar care au o logica intrinseca. Este vorba de modul in care ne pozitionam in ceea ce priveste politicile generale ale UE, iar in ceea ce priveste NATO, trecerea de la stat contributor, mai ales prin forte militare, la un stat care participa mult mai atent la decizia politica, si aici este vorba despre lupta impotriva terorismului, situatia din Afganistan, Irak, aspectele care tin de frontiera. Aceasta participare ne permite si o abordare bilaterala ceva mai de substanta. Adica in momentul in care avem un proiect european in ceea ce priveste vecinatatea apropiata, este mult mai simplu pentru Romania sa aiba si un proiect bilateral in ceea ce priveste relatia cu Republica Moldova, relatia cu Ucraina sau criza energetica. Deci pornind de la acest gen de atitudine si de incercare de maximizare a pozitionarii Romaniei in UE, decurg si celelalte consecinte.
A doua chestiune: dimensiunea economica. Am facut, din punct de vedere organizatoric, o directie generala in MAE, pentru a sintetiza informatia pentru ca, din pacate, nu avem nici la misiunile noastre in strainatate, si nici in centrala un coridor de informatii si analiza pe tot ceea ce intra ca si informatii in structurile ministerului. Sigur, sunt reprezentanti economici in toate ambasadele care se ocupa de problemele curente ale activitatii economice. Practic, in acest moment, un Minister de Externe serios trebuie sa aiba cel putin un raspuns in timp real la toate semnalele care vin din zona de referinta, din zona regionala, dar si din punct de vedere al comunitatii internationale. Deci, practic, capacitatea de a fi participant la jocul politic international reprezinta una din cele mai importante dimensiuni de politica externa, trebuie sa fii acolo cu idei, trebuie sa fii acolo cu pozitia nationala, chiar daca nu neaparat doresti ca aceasta pozitie nationala sa iti fie reprezentata in intregime. Un stat serios si puternic, membru in UE si NATO, trebuie sa aiba evaluari si o pozitie pe toate temele care fac obiectul dezbaterii in zona comunitatii internationale, incepand de la securitatea energetica, pana la cooperarea cu Magrebul. Incepand de la vecinatatea apropiata a Romaniei, si pana la dimensiunea globala a crizei financiare. Al treilea lucru, de care ma voi ocupa in mod direct este zona consulara. Aici indeosebi se discuta despre surse, fonduri si capacitati de finantare. Nu este vorba numai despre acest lucru. Este vorba, in opinia mea, despre alt gen de pregatire, de formare a celor care lucreaza in acest domeniu, in zona serviciilor consulare. Eu tot insist si creez o intreaga neplacere colegilor. Sunt servicii consulare, trebuie sa le intre foarte bine in mental, in capacitatea de reactie ca prestam servicii consulare. Statul are obligatia sa isi protejeze cetatenii prin ceea ce face. Trecerea de la 200 de mii de oameni care circulau in exterior la doua milioane este un moment fata de care trebuie sa fim mult mai bine pregatiti. Pe zona consulara vom avea pana in iunie o evaluare la doua oficii consulare pe care trebuie sa le aducem la nivel Schengen, la standarde europene. In cele patru domenii fata de care Romania trebuie sa aiba o capacitate de reactie mai serioasa, pentru MAE revine domeniul vizelor, si din acest punct de vedere probabil Chisinaul va fi unul din cele evaluate. Nu stim care va fi celalalt consulat. Ar fi o greseala de neiertat sa uitam zonele privind romanii de pretutindeni, dimensiunea culturala, imaginea Romaniei in lume, pentru ca treptat imaginea Romaniei in lume devine o forma de a-ti proteja cetatenii. Pentru ca, dupa cum foarte bine stiti, reverberatiile unui caz accidental, care nu neaparat ne defineste sau ne reprezinta, poate degenera perceptia privind acceptabilitatea romanilor ca si cetateni, sa nu mai vorbesc ca si forta de munca..
Si situatia din Elvetia, reprezentarea noastra drept ciori sau oi negre...
Am discutat cu autoritatile de la Berna pe canale normale. Este vorba despre atitudinea un partid extremist, care a fost criticata inclusiv la nivelul Parlamentului European. Dar ma rog, sper ca partea elvetiana a inteles ca demersurile noastre au fost in limitele unei reactii absolut naturale intr-o astfel de situatie, pentru ca este vorba de o tara care la randul sau doreste sa intre in spatiul Schenghen, sau care are aproape finalizata procedura de a intra in spatiul Schenghen. Sunt anumite rigori si principii care, in conditiile in care nimeni, chiar fiind campanie electorala, nu a reactionat, era natural ca si noi si bulgarii sa reactionam.
Partea elvetiana, ministerul de Externe de la Berna, a avut o atitudine oficiala fata de acest partid extremist?
Nu. Mai mult, inteleg ca a fost si o discutie putin tensionata cu colegii nostri, in sensul ca autoritatile de la Berna s-au simtit un pic vexate de demersul nostru. Bun, asta este situatia. Pana la urma discutam de valori si principii europene, nu ma asteptam ca Elvetia sa fie statul in care acestea sa fie incalcate.
Cu Rasaritul avem probleme..
In primul este chestiunea de reprezentare. Sunt din ce in ce mai putini tineri si oameni care in MAE stiu, de exemplu, limba rusa. In al doilea rand, in plan de cariera trebuie regandit, plecand de la un statut al corpului diplomatic mai bine pus la punct. Aici, cat de rapid posibil, vom incerca, pe deoparte sa reluam formula consursurilor traditionale cu foarte bune evaluari in ceea ce priveste intrarea in minister si dobandirea gradelor diplomatice. Ideea de a face concurs de dosare, pe puncte, mi se pare total neadecvata. As dori sa introducem si sistemul de trimitere la post pe regulile care functioneaza in Europa si dincolo de Ocean, si anume pe patru categorii de oficii diplomatice, in functie de dificultatea, si de distanta geografica, de conditiile mai dificile. Stiti ca exista ca sunt patru categorii A, B, C si D. Cine face un post de categoria C sau D, urmeaza la rand pentru un post de categoria A sau B. In multe ministere de Externe, un diplomat stie cu doi ani inainte la ce post urmeaza sa fie trimis, avand timp sa se pregateasca, sa cunoasca limba. Si in al treilea rand, planul de cariera. Nu vin tineri, pentru ca nu stim, dincolo de intrarea in MAE, ce urmeaza sa faca.
Cu reducerile acestea de personal, nu vor fi tocmai tinerii afectati?
Nu, in primul rand vor face reducerile in etape, iar in prima etapa vom avea in vedere pe cei care au implinit varsta de pensionare si fac cumul, pensie plus salariu, si in al doilea rand cei pe care au in mod repetat evaluari negative in ceea ce priveste acticitatea profesionala. Noi avem avantajul ca un diplomat, mai ales pentru functiile inalte, se califica pe o perioada mai lunga de timp. Deci se poate ca la un moment dat, diferenta de varsta dintre un ambasador si un ministru consilier sa fie ceva mai mare, dar ca si calitate profesionala, nu. Deci nu as avea argumente sa spun ca cineva devine inmuabil pe postul respectiv, si ca adjunctul sau de misiune nu poate la un momendat sa ii suplineasca functiile. Totodata, sa vedem daca prin statutul corpului diplomatic, gasim o formula ceva mai riguroasa in ceea ce priveste desemnarea ambasadorilor politici. Nu am nimic impotriva acestor persoane, oriunde in lume se practica acest sistem, dar cred ca este necesar ca pregatirea inainte de plecarea la post, precum si un nivel de selectie ceva mai riguros, chiar daca este desemnat politic, chiar daca a avut o functie alta decat cea strict de diplomatie, sa fie pusa in aplicare. Revenim la rasarit. Deci, din acest punct de vedere, dupa cum nu numai sa gasesc oameni capabili si doritori sa se ocupe de acest spatiu extrem de interesant, dar sa si gasesti o formula motivationala, pentru ca nu intotdeauna posturile la care acesti oameni pleaca, mai ales pentru cei mai tineri, au si argumente de natura sa ii incurajeze sa isi faca munca acolo. Este o zona in care este foarte interesanta, lucrurile evolueaza, nu intotdeauna intr-un sens pozitiv, dar lucrurile evolueaza si pentru cineva care doreste sa isi doreste sa isi asume in diplomatie si o dimensiune ceva mai activa este o zona foarte interesanta. Fata de alte zone, ceva mai aproape de noi, in care matricea este deja formata. In al doilea rand, in ceea ce priveste dimensiunea politica, cred ca pe undeva este nevoie de un coeficient ceva mai mare de viziune. Sunt mai multe teme care nu au fost solutionate la timpul lor legate mai ales de tehnicalitati juridice. Sunt zone mai spre Caucaz in care tot pentru ca nu am avut viziune si reprezentare corespunzatoare nu am reusit sa potentam o relatie bilaterala care sa ne dea apoi argumentul pentru o relatie multilaterala ceva mai serioasa pentru problemele legate de coridoarele energetice. Trebuie sa ne sporim personalul diplomatic din aceste zone.
V-ati propus o strategie pentru Moldova, Rusia sau pentru Caucaz ?
Relatia cu Moldova prezinta o formula de libera circulatie, de deschidere a frontierelor, asigurarea unor fonduri de finantare in euro-regiunile din acel perimetru ca Prutul Superior si Dunarea de jos, aici se poate vorbi si de Ucraina. Mai inseamna dezvoltarea unei dimensiuni culturale si respectarea valorilor UE. Din aceasta perspectiva, a vorbi cu Republica Moldova in numele UE reprezinta un argument politic important si la Chisinau. Din discutia cu domnul Stratan, ministrul de Externe, avuta in cadrul ultimei vizite la Chisinau, ei isi doresc o relatie bazata pe parteneriatul european in sensul propus de partea romana. Sigur, este o chestiune de accente. Pentru ei accentele legate de Tratatul politic, de frontiera, de diverse acorduri privind infiintarea consulatelor ar reprezenta o prioritate in acest moment. Nu vad de ce aceste domenii nu pot merge in paralel. Sa va dau un exemplu: din punctul de vedere al Republicii Moldova este important un dialog direct si bilateral intre UE si Republica Moldova in raportare cu Parteneriatul Estic. In Ucraina abordarea este diferita. Acesta tara crede foarte tare in proiectul Parteneriatului Estic si isi pune mai putine sperante in dialogul direct. Aceste domenii au fost abordate in cadrul ultimelor vizite la Chisinau si Kiev.
Stiti ce ne-a mirat in timpul vizitei de la Chisinau? Acea intalnire secreta cu liderii politici, care nu figura pe agenda si nici nu a fost facuta publica vreo declaratie.
A fost organizata la solicitarea noastra, dar faptul ca nu s-au facut declaratii de presa a fost la dorinta dansilor.
Dar puteti sa ne spuneti ce s-a discutat?
Discutia s-a referit la momentul alegerilor si la ceea ce se intampla in Republica Moldova. Din punctul lor de vedere, in continuare trebuie sa existe o monitorizare din partea UE mai ales in ceea ce priveste accesul la mass media.
Dar se stie ca toti cei care au aceste trusturi de presa cer bani si Romaniei, dar au si afacerile lor. Romania finanteaza acolo niste ziare care furnizeaza aici alte tiraje si care apartin de niste trusturi media care au in spate niste milionari.
Sigur ca sunt aspecte pe care nu le cunosc, dar, dincolo de toate aceste lucruri, atunci cand au fost neintelegeri, dupa cum se stie, in ceea ce priveste PRO TV-ul si TVR-ul, s-a reactionat pana la nivelul comisarului european Benita Ferrero Waldner. Cu dansa am vorbit chiar ieri si mi-a spus ca va urmari in continuare evolutiile, mai ales in contextul alegerilor.
Poate ar trebui ca Ministerul sa-i ignore pe acestia si sa ase axeze pe noua generatie, sa fie incurajatii tinerii inclusiv cu burse.
Toate proiectele care tin de schimburile culturale, de educatie, trebuie continuate. Stiu ca si acolo sunt dificultati de acceptare. Protocolul de colaborare dintre Ministerul Educatie, care trebuie incheiat si cu Republica Moldova si cu Ucraina, trebuie sa aiba si aceasta dimensiune. O relatie bilaterala se construieste pe argumente pozitive, oricat de incapatanat trebuie sa fii pe o perioada mai mare de timp. Mai ales in relatiile de buna vecinatate pe care trebuie sa le avem si cu Ungaria, si cu Republica Moldova, si cu Ucraina. Indiferent de disfunctii si de greseli, pe care probabil si noi le facem, la un moment dat trebuie sa ne incapatanam sa credem in astfel de relatii.
Revenind la Moscova...
Vom avea o discutie bilaterala la sfarsitul lunii februarie, la Moscova, si imi pun mari sperante in aceasta intalnire. Vizita va fi pregatita la nivel de directori generali si secretari de stat tocmai pentru a acele probleme care stau in drumul unei relatii bilatrerale constructive. Care, repet, din evaluarea mea preliminara, nu sunt atat de importante. De aceea au fost lasate nesolutionate, pentru ca nu si-au gasit decat o relatie emotionala
de o parte sau de alta. Vor fi discutii la nivelul directorilor generali pe problema neprolifearii si de securitate globala. Sunt de asemenea dfscutii legate de tratatul CFE, de amplasarea scutului anti-racheta, probleme care au facut obiectul dezbaterilor publice si fata de care au existat preocupari. Pe de alta parte va exista un dialog in ceea ce priveste aspectele strict bilaterale, incepand de la deficitul relatiei comerciale al balantei import-export, pana la aspecte legate de protejarea investitiilor.
Si securitatea energetica?
Securitatea energetica reprezinta o tema care, cel putin in perioda urmatoare, la nivel european, nu poate fi evitata de nimeni. S-a discutat si in aceste zile la Bruxelles. Din aceasta perspectiva, fiind Federatia Rusa statul care in prezent livreaza suta la suta din cei 32% cat avem nevoie ca si aport energetic, este normal sa avem un schimb de opinii in legatura cu ceea ce ne propunem in continuare. Ceea ce vreau sa spun, si am sa prezint si colegilor rusi acest lucru, este ca acest cuvant "alternativa" nu trebuie sa fie interpretat in sens politic, ci in sens pur economic si al preocuparii pe care orice stat il are pentru cetatenii sai. In momentul in care se opreste gazul peste noapte, avand la baza argumente exterioare responsabilitatii tarii tale, evident ca incerci sa lamuresti de ce s-a intamplat asta si poate si ca o astfel de situatie sa nu reprezinte un precedent. Pot sa va spun ca si la Bruxelles, in cadrul CAGRE, s-a discutat pe larg problema, si drept concluzii, s-a remarcat ca preocuparea si insatisfactia sunt totale in ceea ce priveste aceasta situatie de fapt implinit in care am fost pusi cu totii. Nu s-a pus problema condamnarii uneia sau alteia dintre state, dar, in orice caz, concluzia pozitiva a fost ca sunt mari sanse ca in perioada urmatoare sa avem o politica unitara si coerenta a UE.
Credeti ca aceasta criza va impulsiona demrersurile pentru realizarea Nabucco?
Noi am subliniat importanta acestui proiect. Ministrul german de Externe si cel austriac au sustinut acest proiect, cel putin din punct de vedere formal. Iar la CAGRE declaratiile nu se fac intamplator.
Dar ramane problema gazului care va trece prin aceasta conducta, mai precis a provenientei lui.
Deocamdata, pe o analiza economica, asta este cea mai sensibila problema. Fie sursele din Iran, fie cele din Caucaz. In acest momente, in conditiile in care nu exista alte argumente, cred ca trebuie sa ramanem consecventi pe proeictul pe care ne-am angajat si fata de care am facut lobby.
Vizita presedintelui Traian Basescu la Moscova a ramas in picioare?
Sigur, in plan bilateral, absolut. Ca minsitru de Externe voi incerca sa fac demersurile necesare pentru ca acest lucru sa se concretizeze. Pe orice dimensiune de cooperare bilaterala importanta pentru Romania, Ministerul de Externe promoveaza contactele la cel mai inalt nivel, mai ales la est de Romania, unde simbolistica nivelului de asumare a unor angajamente este mai bine urmarita. Spre Vest, lucrurile sunt ceva mai pragmatice. In Est, anumite lucruri nu se incheie decat daca ai Tratat politic de baza.
Care mai e pozitia noastra privind Georgia si Ucraina in ce priveste intrarea lor in NATO si UE?
Aceeasi. Mai mult, am discutat cu partea ucraineana posibilitatea de a oferi, la solicitarea lor, un sprijin nu doar politic in ce priveste integrarea euro -atlantica, ci si tehnic. Vor avea loc o serie de intalniri, inclusiv la nivel de secretari de stat, pentru a facilita pregatirea autoritatilor de la Kiev in scopul integrarii. Aspiratiile lor euro-atlantice le-am inteles a fi mentionate inclusiv la nivelul presedintelui Ucrainei, lucru care reprezinta un argument foarte serios in planul relatiilor bilaterale. Bogdan Mazuru, secretarul de stat, se va intalni cu omologul sau ucrainean, pentru ca Mazuru are experienta, fiind fost sef al misiunii noastre la NATO.
Vedeti un verdict favorabil Romaniei in procesul de la Haga in litigiul dintre Romania si Ucraina privind Platoul Continental al Marii Negre?
Probabil ca o sa ne pronuntam dupa ce se va pronunta Curtea. Nu pot sa ma antepronunt. Stiu insa argumentele care, dupa parerea mea, sunt extrem de solide, au o fundamentare in dreptul international bine puse la punct si u vad, din punct de vedere juridic, cum am putea primi o solutie alta decat cea favorabila. E posibil sa nu fie vorba de a castiga suta la suta. Dar ceea ce conteaza este ca avem o decizie. Iar garantul executarii unei astfel de solutii este Consiliul de Securitate. Aici lucrurile sunt foarte serioase, neexistand un precedent de neaplicare a unei hotarari. Poate fi un argument foarte serios sa scoatem de pe agenda bilaterala aceasta tema. S-au creat tensiuni, comentarii de ambele parti. Ajunge! Avem si alte subiecte. Acum avem o solutie terta, pe care o vom accepta si implementa. Din punct de vedere economic, daca se va pune problema unor exploatari, procesul va fi foarte complicat. Deocamdata nu a exploatat nimeni, pentru ca in litigiu nimeni nu s-a angajat in aceasta problema. Urmeaza sa vedem daca pungiel acelea de gaze chiar exista. Deocamdata sunt doar niste evaluari preliminare.
S-au oferit companii internationale?
Nu inca. Din cate stiu au existat niste discutii ale partii ucrainene cu trusturi internationale dar acestea au spus ca pana cand nu se rezolva acest litigiu nu se pot implica pentru ca costurile sunt enorme. Pana la urma, cred ca printr-un exercitiu comun de cooperare vom reusi sa potentam aceasta zona.
Ce ne puteti spune despre spatiul asiatic, mai exact de China, stat care vine tare din urma, si despre care se stie ca noi aveam o relatie traditionala.
Din anii trecuti imi amintesc cata disponibilitate si cata participare, uneori chiar afectiva, din partea diversilor demnitari chinezi am vut parte, din momentul in care am intrat in dialog cu ei. Pacat ca nu folosim mai mult acest fond al relatiilor bilaterale extrem de bun, fata de care chinezii sunt extrem de consecventi.
Si asa avem un deficit in relatiile bilaterale, dar din punct de vedere politic sunt gata sa sprijine proiectele Romaniei, in conditiile in care Romania le are. Daca va fi vorba de decizia Consiliului de Securitate, China va fi alaturi de Romania. Sunt declaratii care mi-au ramas in minte si este foarte important ca si in Asia sa avem un partener important
Ce relatii avem cu spatiul african neexploatat ?
Cel putin nordul Africii trebuie sa intre mai mult in atentia Romaniei. }ari ca Egiptul, Maroc dar si Tunisia au din ce in ce mai pronuntat un rol de relationare europeana si trans-atlantica. Orientul Mijlociu de asemenea. Sa nu uitam daca vorbim de relatii diplomatice bune in aceasta zona, ca oricand un oficial roman poate vizita la fel de bine orice tara araba si Israelul. Exista o disponibilitate de dialog foarte mare pe care Romania ar fi pacat sa o piarda . Ne gandim la o strategie de implicare mai mare a Romaniei pe probleme ce vizeaza Orientul Mijlociu, potentand capitalul de incredere pe care noi inca il avem. Atat partenerii europeni, cat si cei euro-atlantici, inteleg faptul ca Romania poate reprezenta un argument foarte solid cel putin in ceea ce priveste acceptabilitatea unor mesaje ce se pot transmite spre partile statale si non-statale.
Din partea Romaniei mai exista vreun interes economic vizavi de nordul Africii?
Ce va pot spune este ca exista potential. Cu Egiptul avem schimburi in domeniul agriculturii si exportam utilaje agricole. Nu stiu care este potentialul economic din perspectiva dezvoltatorilor romani pentru aceasta zona.
Ce ne puteti spune despre relatiile cu SUA din perspectiva noii administratii Obama. Politica lor fata de Marea Negra va ramane neschimbata?
Da. Si nu vreau sa va vorbesc nu doar pe baza unor perceptii, ci din perspectiva unor date pe care le avem. In linii mari, politica externa a SUA nu se va schimba, ci vor exista unele accente care vor incuraja dialogul pe temele sensibile. Cred ca administratia Obama va fi mult mai disponibila decat cea din mandatul lui George W. Bush. Trebuie sa intelegem ca Romania este membra NATO, deci are garantiile Tratatului de la Washington, iar cooperarea cu administatia Bush a fost una foarte buna. Sper ca relatiile sa se mentina bune si in continuare.
Ce ne puteti spune de eventuala primire de catre tara noastra a unor detinuti de la Guantanamo ?
Chiar la ultima intalnire a ministrilor de externe ai UE acest subiect s-a aflat pe agenda discutiilor. Ministrul portughez a adus in discutie aceasta chestiune pe fondul unor semnale venite de la administratia americana. Trebuie sa va spun ca exista trei paliere: unu, nici unul dintre statele UE nu a primit o solicitare expresa, iar chestiunea e usor speculativa; doi: s-a cerut ca o comisie interna a UE sa faca o evaluare si din punctul de vedere al capacitatilor UE in aceasta problema, iar daca un astfel de cetatean va veni in Europa el va avea statutul de refugiat si pur si simplu ar avea libertate totala de circulatie; trei: s-a convenit elaborarea unei platforme a UE privind aceasta chestiune. Pe baza acestei platforme UE a salutat decizia administratiei Obama. Aceasta chestiune va reflecta decizia fiecarui stat in parte. Am inteles ca ar fi aproximativ sase-sapte state care ar fi dispuse sa primeasca detinutii de la Guantanamo.
Am dori sa vorbim putin si despre romanii din jurul granitelor. Nu exista probleme numai cu cei din Basarabia, ci si cu cei din Ucraina si Serbia. In Valea Timocului exista acest scandal legat de o fundatie a unei biserici romanesti pe care autoritatile sarbesti o vor daramata.
Cu riscul de a nu ma face prea simpatic, vreau sa va spun ca nu orice problema o putem ridica adecvat in planul relatiilor bilaterale. Am discutat cu ministrul sarb de Externe Vuk Jeremic si va spun ca la nivel cooperarii regionale lucrurile stau bine. As dori sa fac aici o paranteza, la fel si cu Ucraina a fost stabilita o intalnire trilaterala. Cu Austria avem acum un proiect privind circulatia pe Dunare si am stabilit cu partea austriaca ca in faza a doua a proiectului sa mergem cu el la Comisia Europeana. Revenind la aceasta problema, autoritatile de la Belgrad sunt foarte cooperante. Referitor la vizita pe care presedintele Traian Basescu urmeaza sa o efectueze in Ucraina luna viitoare, va fi ridicata problema minoritatilor care nu este una numai a MAE, ci tine si de competentele Ministerului Culturii. In ceea ce priveste Serbia, sigur ca am transmis semnale privitoare la chestiunea bisericii de la Malainita, iar acestea au fost receptionate. Bineinteles ca ar mai fi nevoie si de implicarea Ministerului Culturii si chiar a Patriarhiei Romane. Vrem sa aratam ca Romania vorbeste despre aceasta problema pe mai multe voci.
Problemele nu se rezuma numai la acea biserica. Este vorba despre incalcarea drepturilor, in general a romanilor din Valea Timocului care nu beneficiaza de acealeasi privilegii ca cei din Voievodina
Exact asta va spuneam si eu. Nu vrem sa ne derobam de resposabilitate, dar exista si alte institutii care ar trebui sa intervina mult mai activ in rezolvarea unor astfel de probleme. Tentatia de a spune ca dincolo de granite are compentente numai MAE este falsa. Nu ne putem reprezenta bine interesele daca aceste insititutii nu isi preiau aceste atributii.
Departamentul de Relatii cu Romanii de Pretutindeni nu ar trebui sa elaboreze o strategie ? Nu ar trebui sa se faca o diferentiere clara a romanilor din jurul granitelor si a celor din SUA si Australia ?
Este adevarat. Ne trebuie o diferentiere, dar si strategii separate. Pentru cei care sunt plecati pe criterii economice, cred ca ar trebui actionat in vederea pastrarii identitatii nationale si a religiei lor. Sunt tari mai disponibile si altele in care flexibilitatea este mai redusa. Unde se observa o tara in care disponibilitatea este mai redusa, sigur ca ar trebui implicat si MAE.
Ce parere aveti de complementaritatea dintre Parteneriatul Estic si Sinergia Marii Negre, cele doua politici ale UE pentru spatiul estic ?
Cred ca pe acest palier Romania participa la implementarea politicilor incluse in Parteneriatul Estic, iar in cazul Sinergiei Marii Negre Romania este in postura de initiator. Fara a intra intr-o logica competitionala, nivelul de responsabilitate pe Marea Neagra ne priveste mai mult. Sigur ca Parteneriatul Estic va fi aprofundat in cadrul presedintiei Republicii Cehe, dar depinde si de noi cum vom reusi sa motivam UE pentru a sustine si Sinergia Marii Negre. Parteneriatul Estic este raspunsul UE la presiunile foarte mari ce vin din zona estica privind nivelul de integrare in UE. Se primesc semnale serioase mai ales pe libera circulatie, ceea ce este un lucru natural. In cadrul Parteneriatul Estic se incearca includerea tuturor acordurilor ce vor fi incheiate mai ales de Romania, Ungaria, Bulgaria si Slovacia pe acest palier. Zona Marii Negre poate fi potentata prin proiectele energetice. Tocmai acest lucru urmarim prin intalnirile trilaterale de care va vorbeam si cred ca prima de acest gen va fi cu Grecia si Bulgaria, cadru in care putem discuta de la problemele de frontiera pana la cele ale minoritatilor. Este mult mai eficient decat o discutie bilaterala cu tari le respective pentru ca pot fi identificate mai bine probleme punctuale de interes regional.
Interviul realizat de: Madalin NECSUTU, Victor RONCEA si Luciana POP
http://www.ziua.net/display.php?data=2009-02-02&id=248741
joi, 29 ianuarie 2009
Patriarhia Romana cere ajutorul MAE pentru biserica de la Malainita din Valea Timocului
Comunitatul Patriarhiei: O noua actiune antiromaneasca pe Valea Timocului
Patriarhia Romana a luat act cu ingrijorare de decizia Primariei din Negotin, Serbia, de demolare a fundatiei noii biserici cu hramul Sfantul Niceta de Remesiana de la Malainita, ctitorita de Parintele Protopop Boian Alexandrovici, in pofida faptului ca fusesera acordate toate avizele necesare constructiei. Consideram ca aceasta decizie constituie o noua provocare a autoritatilor sarbe de pe Valea Timocului, menita sa afecteze pastrarea identitatii de neam si limba a populatiei romanesti de pe acele meleaguri. In acest sens, Patriarhia Romana a solicitat sprijinul Ministerului de Externe al Romaniei pentru a interveni pe langa autoritatile in drept si a nu se da curs respectivei hotarari a Primariei din Negotin, respectandu-se astfel libertatea de exprimare in limba materna a credintei romanilor timoceni, in conformitate cu legislatia europeana.
joi, 22 ianuarie 2009
Fa-te frate cu dracu', ca are el apoi grija sa iti darame biserica !!
Politica dusa de statul vecin si frate sarb de desnationalizare a romanilor din Valea Timocului nu cred ca mai e straina nimanui. Marturie sta noua decizie a primariei orasul sarbesc Negotin care a dat un ultimatum parintelui Boian Alexandrovici, Protopop de Dacia Ripensis, potrivit caruia are la dispozitie 15 incepand cu data de 21 ianurie sa
demoleze fundatia celei de-a doua biserici romanesti de la Malainita, fundatie sfintita in martie 2008. Pe langa faptul ca in aceasta zona nu exista scoli cu predare in limba romana, cei aproximativ 100.000 de romani de aici ar trebui sa incapa toti la slujba de duminica intr-o singura biserica, daca nu i-ar deranja acest lucru prea tare. In acest sens, impreuna cu parintele Boian, mai multe asociatii si institutii media fac apel la presedintele Traian Basescu, ca, atunci cand se imbratiseaza cu fratele sau Boris Tadici, sa aiba si mica rugaminte frateasca la dansul … sa inceteze politica de desnationalizare a romanilor din Valea Timocului si sa le acorde acestora, macar atatea drepturi cat au romanii din Voievodina. In speranta ca Traian Basescu, MAE si alte institutii abilitate vor interveni in aceasta chestiune, ma voi alatura si eu demersurilor care se fac in aceasta directie, atat in calitate de jurnalist, cat si ca simplu cetatean al acestei tari.
p.s. am sa imi permit sa pun si eu aici cererea parintelui Boian preluata de pe RGN Press.
Vezi si: http://www.rgnpress.ro/Politic/Alerta-in-Timoc-Ultimatum-de-15-zile-pentru-daramarea-fundatiei-altei-biserici-romanesti.html
http://www.ziua.net/display.php?data=2009-01-23&id=248257
http://www.centruldestudii.ro/csrr/
http://www.ziua.net/news.php?data=2009-01-23&id=19852
Postări
