Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a avut amabilitatea de a-mi acorda in exclusivitate un interviu pentru ziarul ZIUA. Cititi maine in ZIUA despre importanta acestei vizite in ceea ce priveste documentele oficiale pe care Romania si Republica Moldova le-au semnat si alte detalii despre comunisti si programul de guvernare a noului Cabinet de la Chisinau!
UPDATE: Filat relanseaza relatiile Bucuresti-Chisinau
Premierul de la Chisinau Vladimir Filat a semnat ieri la Bucuresti Conventia privind micul trafic la frontiera, initiata de Romania in martie 2008. Guvernarea comunista de la Chisinau a refuzat permanent semnarea acestei conventii care le permite locuitorilor din apropierea Prutului sa calatoreasca fara viza in Romania, pe baza unui permis de mic trafic frontalier local, valabil pe o perioada de cel putin un an. Aflat la Bucuresti, Vladimir Filat a acordat un interviu in exclusivitate ziarului ZIUA.
ll Sunteti pentru prima data in calitate de premier la Bucuresti, ce ne puteti spune despre Conventia pentru mic trafic la frontiera? Ce perspective vor fi deschise pentru cetatenii de pe ambele maluri ale Prutului?
Dupa alegerile din 29 iulie, noi am inceput sa ne gandim la normalizarea relatiilor Republicii Moldova cu Romania. Ce fel de relatii vom avea? Raspunsul a fost relatii firesti, ceea ce inseamna deschidere si avand la baza tot ceea ce a tinut de istorie. Sunt foarte optimist in viitorul comun. Referitor la aceste documente, acesta este primul pas, mic, dar important, pentru cetatenii Republicii Moldova in calea spre dreptul de a circula liber in Uniunea Europeana. Acest document ofera posibilitatea de a circula doar pe un anumit segment de pe teritoriul roman pentru cetatenii de pe alt segment, adica cei ai Republicii Moldova. Este un inceput care, sper eu, intr-o perioada scurta de timp va avea si finalitate.
ll Ce asteapta Republica Moldova de la Romania?
Un parteneriat strategic. O deschidere totala fata de cetatenii Republicii Moldova si ne asteptam in continuare ca relatia sa fie bazata pe pragmatism si cat mai putine emotii. Doar asa vom avea sanse sa depasim situatia in care ne aflam acum.
ll Ce se intampla in negocierile cu Partidul Comunist?
Este mult a spune ca sunt negocieri.
ll Va indreptati spre anticipate din nou?
Eu nu vreau sa spun ca ne indreptam spre alegeri anticipate. Am spus punctul meu de vedere de mai multe ori. Alegerea presedintelui este un semn pentru intarirea demersurilor facute de Republica Moldova pentru a avea viteza si consistenta necesara in directia aderarii la Uniunea Europeana.
Sigur de victorie
ll Credeti ca veti obtine acele opt voturi necesare pentru alegerea presedintelui?
Da, eu raman increzator ca vor fi acele voturi, opt sau chiar mai multe voturi necesare pentru alegerea presedintelui. Totusi, trebuie sa spun si lucrul acesta ca pentru mine reprezinta si un demers uman. Daca va trebui sa platim acest pret al alegerilor anticipate, il vom plati pentru a avea si efectul acestui vot, ceea ce inseamna ca urmatoarele alegeri nu vor avea loc mai devreme de toamna anului viitor. Republica Moldova nu trebuie sa ramana in acest dezechilibru politic.
ll Credeti ca in cazul unor alegeri anticipate comunistii nu vor mai putea obtine nici macar acel numar de mandate?
Eu nu cred. Sunt sigur. Noi in acest interval urmeaza sa guvernam tara si, sa fiu foarte precis in expunere, Republica Moldova va fi guvernata eficient. Oamenii vor avea posibilitatea, in cazul alegerilor anticipate, sa simta diferenta intre guvernarea noastra si cea comunista.
Bani de la FMI
ll As dori sa va intreb care este stadiul negocierilor cu FMI?
Noi am finalizat negocierile cu FMI si a fost un proces complicat. Acest lucru a reprezentat un pas important in politica externa a Republicii Moldova. Am ajuns la o intelegere cu aceasta institutie, avem acordul care urmeaza sa fie aprobat de FMI. Acesta este un program pe trei ani de zile care prevede o suma de 590 de milioane de dolari, insa, in afara de aceasta suma, noi am accesat 126 de milioane pentru lucrari speciale in scopul de a acoperi deficitul bugetar.
ll Dar nu numai de la FMI se asteapta un ajutor financiar, ci si de la Rusia. Ar fi vorba de un imprumut de 500 de milioane de dolari...
Este vorba de un proiect financiar ce presupune multe conditii favorabile Republicii Moldova. Este vorba totusi de 150 de milioane de dolari. Eu am mai discutat o data cu premierul Federatiei Ruse, domnul Vladimir Putin si urmeaza sa primim un raspuns in legatura cu acest subiect probabil la urmatoarea intalnire pe care o voi avea cu dansul.
vineri, 13 noiembrie 2009
Prima vizita in Romania a premierului de peste Prut, Vlad Filat, s-a soldat cu un interviu in exclusivitate pentru ZIUA
miercuri, 7 octombrie 2009
Biden va ateriza la Bucuresti cu planuri noi de scut
Care este motivul vizitei vicepresedintelui american la Bucuresti? Presa internationala speculeaza ca este in principal vorba despre un turneu menit sa aduca linistea in randul celor trei aliati strategici ai SUA din Europa Centrala si de Est - Polonia, Cehia si Romania. Dupa ce s-au trezit recent scosi de sub umbrela scutului antiracheta american, cehii si polonezii s-au vazut pusi in fata a doua probleme majore. Pe de o parte, eventualele rachete iraniene (nu ca ar fi fost un motiv foarte plauzibil) si pe de alta parte, furia Rusiei vizavi de disponibilitatea aratata de acestia pentru instalarea scutului american. Joe Biden se va afla intre 20-24 octombrie la Praga si Varsovia tocmai pentru a-i linistiti pe acesti doi aliati cum ca administratia Obama nu va renunta definitv doar proiectului scutului antiracheta, ci il va revolutiona cu unul mai modern si mai eficient care sa fie si pe placul Moscovei. Din toata aceasta afacere, Romania, tara care urmeaza sa fie de asemenea vizitata de Biden in cadrul acestui turneu, ar avea de castigat deoarece in proiectul initial propus de fosta administratie Bush, teritoriul nostru ar fi ramas in afara razei de acoperire a scutului. Acest lucru poate fi probat si de declaratia fostului ministru de Externe, Cristian Diaconescu care a afirmat luna trecuta ca "Romania este in joc" in ceea ce priveste noua strategie de securitate si aparare antiracheta a Casei Albe. In concluzie, miza jocului se muta mai spre Est, la granitele UE si NATO, chiar in coasta Rusiei. Din semnalele date pana in prezent, Moscova pare sa fie multumita de noul proiect, acest lucru fiind declarat chiar si astazi de seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, care a spus ca "noul scut american nu prezinta riscuri atat de importante pentru Rusia ca cel pe care le provoaca precedentul plan". Chiar si presa rusa a scris in urma cu cateva saptamani, ca noile locatii pentru desfasurarea scutului ar putea fi Romania, Turcia si Bulgaria. Mai multe detalii vor aparea in editia de maine a ziarului ZIUA!
luni, 29 iunie 2009
Cinci zile pe "front" cu Armata romana
Directia informare si relatii publice din cadrul Ministerului Apararii a organizat, cu sprijinul Statului Major General, in perioada 22-26 iunie, cea de-a 6-a editie a "Cursul de baza introductiv pentru jurnalistii care transmit din zone de conflict". Pentru aceasta editie au fost inscrisi 17 cursanti apartinand principalelor surse de informare din presa centrala precum ZIUA, Realitatea TV, NewsIn, Antena 1, TVR sau Radio Rom=nia dar si din restul tarii, jurnalisti de la Radio Transilvania, Radio-Televiziunea Sibiu sau Universul D=mbovitean. Cursul a fost structurat pe doua module: cel teoretic si cel practic. Activitatile de pe agenda acestui eveniment s-au desfasurat in acest an la Cluj si Bistrita in cadrul Diviziei 4 Infanterie "Gemina" din Cluj-Napoca, respectiv, Brigazii 81 Mecanizata Bistrita. In prima parte a cursului, cea teoretica, a fost abordata cunoasterea factorilor de risc din zonele in care se desfasoara operatii militare, diversele tipuri de armament, munitii si mine antipersonal, masurile de protectie NBC (nuclear-bacteriologic-chimic, n.red.) si metode de acordare a primului ajutor medical. De asemenea, cursantilor le-au fost prezentate teatrele de operatii din punct de vedere al riscurilor, al pericolelor de geniu, precum si modul de comportare in diferite situatii precum cele in cazul luarii de ostatici. In partea practica a cursului, jurnalistii au avut parte de zile de pregatire militara in care au fost nevoiti sa parcurga curse cu obstacole, traseu contaminat chimic, sau alpinism. Cel mai dificil examen de care au trebuit sa treaca jurnalistii a fost simularea unei actiuni in teren, exercitiul tactic, asa cum era trecut in program. In cadrul acestui exercitiu, jurnalistii au experimentat pe viu ce inseamna o ambuscada a insurgentilor, cum sa discute cu liderii locali, care sunt procedurile standard la trecerea printr-un punct de control, fie al fortelor Coalitiei, fie a politiei afgane. Cativa colegi mai "norocosi", au avut sansa de a experimenta conditiile unei rapiri de catre talibani. Simularea a fost atat de reala incat la sfarsitul exercitiului, cei patru ziaristi implicati in acest eveniment erau vizibil marcati. La finalul cursului, ziaristii au primit din partea comandantului Brigazii 81 Mecanizata, colonelul Tudorel Dragonici, diplome care sa ateste absolvirea acestui curs organizat de MApN.Leia Mais…
miercuri, 3 iunie 2009
Studentii basarabeni ies in strada la ora 20:00 la Universitate
Studentii basarabeni din Bucuresti au demonstrat inca de dimineata, in Piata Universitatii, pentru democratie in Republica Moldova, Organizatia Studentilor Basarabeni invitand bucurestenii sa vina alaturi de ei si in seara aceasta, la orele 20.00, in "zona libera de neocomunism a Romaniei", in semn de solidaritate cu fratii de peste Prut.
Continuare: http://www.ziua.net/news.php?id=29661&data=2009-06-03
vezi si: http://victor-roncea.blogspot.com/2009/06/romania-nu-uita-basarabia-e-ta.htmlfoto: Alin Burtescu Leia Mais…
marți, 14 aprilie 2009
Guantanamo de Basarabia
Masurile represive luate de autoritatile comuniste impotriva tinerilor retinuti in urma protestelor par desprinse din metodele de interogare folosite in cazul detinutilor din centrul american de detentie de la Guantanamo.
Consilierul pentru Drepturile Omului al ONU in Republica Moldova, Edwin Berry, a declarat ieri in cadrul unui scurt interviu acordat ziarului ZIUA ca a ramas socat de tratamentul pe care politistii moldoveni il aplica tinerilor retinuti. Berry a semnalat faptul ca pe timpul detentiei tinerii au fost batuti constant, pedepsiti si privati de apa si hrana. "Detinutii ne-au povestit ca au fost pedepsiti, batuti si timp de doua zile nu au primit decat foarte putina apa dar niciun fel de mancare", a adaugat el. Berry ne-a spus ca impreuna cu alti trei membri ai Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului care se ocupa de prevenirea torturilor a vizitat Penitenciarul numarul 13 din Chisinau, unde a putut constata o serie de abateri grave. Acesta a reusit sa intre in legatura cu circa 40 de tineri cu varste cuprinse intre 18 si 22 de ani retinuti de pe strada in timpul protestelor de la Chisinau. "Tinerii ne-au spus ca au fost arestati, dupa care au fost plimbati de la o sectie de politie la alta, pana au ajuns sa fie inchisi la Penintenciarul 13 din Chisinau", a declarat Berry. "Acestia mi-au povestit ca in cadrul acestor mutari au fost batuti in fiecare sectie de politie", a adaugat consilierul ONU.
vezi mai mult la: http://www.ziua.net/display.php?data=2009-04-15&id=251971
Foto: colaj ZIUA Online
luni, 23 martie 2009
“Recomandam ca atentia Bucurestilor sa fie indreptata si spre Est”
Ambasadorul japonez la Bucuresti, Excelenta Sa, domnul Yoshinobu Higashi a vorbit intr-un interviu acordat ziarului ZIUA despre oportunitatile de afaceri ale ambelor tari si a recomandat Romaniei sa priveasca mai mult spre Rasarit.
Excelenta, va rugam sa ne schitati o scurta istorie a relatiilor diplomatice romano-japoneze.
Romania si Japonia au o istorie lunga a relatiilor diplomatice, de peste un secol. In 1902, ministru extraordinar si plenipotentiar al Japoniei la Viena a trimis o scrisoare ministrului extraordinar si plenipotentiar al Romaniei la Viena, domnul Ghica, in care se exprima dorinta stabilirii de relatii diplomatice intre Japonia si Romania. Dupa primul contact, in 1917, Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei a decis sa infiinteze misiunea diplomatica a Romaniei la Tokio in 1921, ministrul extraordinar si plenipotentiar al Romaniei in Japonia a sosit la post la Tokio, iar dupa un an, in 1922, omologul sau japonez a sosit la post la Bucuresti. Dupa izbucnirea celui de a-l Doilea Razboi Mondial, relatiile diplomatice s-au intrerupt in 1944. Din cauza razboiului Japonia a fost destul de izolata, si a intrerupt relatiile diplomatice cu mai multe state. In 1959 au fost reluate relatiile romano-japoneze, in acest an marcandu-se 50 de ani de la eveniment.
Ce pregateste Ambasada Japoniei la Bucuresti pentru aniversarea acestui eveniment?
Si pana in acest moment Ambasada a organizat mai multe evenimente culturale japoneze in Romania, dar anul acesta este un an aniversar, si vrem sa organizam mai multe evenimente. Anul acesta vom prezenta nu numai cultura traditionala japoneza, ci si o perspectiva moderna asupra Japoniei. In fiecare luna organizam evenimente culturale japoneze.
V-as ruga sa ne dati mai multe detalii despre programul vizitei Altetei Sale Imperiale, Printul Naruhito, efectuata cu ocazia aniversarii Anului de prietenie Japonia-Dunarea 2009?
In luna mai, Printul Naruhito va vizita Romania, Ungaria, Bulgaria si Austria. Exista trei motive pentru vizita imperiala in aceste patru tari. In primul rand dorim sa focalizam atentia noastra la restul Europei, deoarece pana in acest moment Japonia a colaborat mai mult cu Occidentul. In acest moment atentia noastra este indreptata spre Est. Totodata problema mediului inconjurator este o problema internationala, Japonia acordand o atentie deosebita problematicii apei, inclusiv fluviilor.
Din punct de vedere economic exista un interes sporit al Japoniei fata de Europa de Est si pietele de desfacere din regiune?
Cresterea economica din regiunea Europei de Est este destul de mare,un lucru foarte atractiv pentru investitorii japonezi. In al doilea rand in Estul Europei este o numeroasa forta de munca calificata, un alt punct important de atractie pentru investitorii japonezi. Totodata exista numeroase acorduri economice intre firmele romanesti si japoneze. Ne asteptam ca schimburile comerciale sa se intensifice in perioada urmatoare.
Mai multi specialisti Renault lucreaza pentru firma Dacia. Acestia ii invata pe cei romani aspecte tehnologice foarte avansate. Vreau sa va spun ca in Ungaria exista o fabrica a firmei japoneze Suzuki. Poate decizia amplasarii acestei fabrici acolo a fost un pic pripita pentru ca piata romaneasca este in plina expansiune. Probabil atat Cehia, cat si Ungaria si-au deschis portile un pic mai devreme si de aceea investitorii japonezi si-au deschis afaceri in aceste tari mai intai. In Romania, la granita cu Ungaria, exista mai multe uzine care produc piese pentru fabricile auto japoneze.
Este la fel de afectat sectorul auto japonez de aceasta criza financiara precum cel american, francez etc.?
Da, bineinteles. Din cauza faptului ca piata americana este afectata si cea japoneza are de suferit. Nu acelasi lucru se intampla sI in Romania. Daca acum 10 ani sa spunem in Bucuresti circulau foarte multe Dacii, acum, orasul dumneavoastra e plin de masini mari de lux.
Sigur, dar totusi investitorii auto japonezi ar putea ataca segmentul clasei de miloc cu masini de pana la 10.000 de euro. Credem ca inca mai este loc pe piata noastra.
Da, aveti dreptate. Cred ca investitorii din Japonia vor veni sa investeasca mai mult in momentul cand romanul isi va cumpara a doua masina pentru familia sa. Studiile arata ca acestia ar fi dispusi sa se indrepte spre o astfel de masina de circa 10.000 de euro. Evolutia Romaniei pe segmentul de automobile a suferit o adevarata explozie iar unele etape au fost depasite din mers. Cred ca piata s-a miscat extrem de repede. Aceeasi tendinta a putut fi observata la nivel intregii economii romanesti. De exemplu Japonia a cunoscut o crestere treptata dar Romania a avut parte de o explozie extraordinara dupa cum va spuneam.
Poate aceasta explozie a fost favorizata si de o oarecare frustrare fata de Vestul mult prea dezvoltat. Se poate sa fi fost si o incercare de a ajunge Occidentul din urma, in postura de tara membra NATO si UE ?
Poate pana acuma atentia romanilor s-a orientat numai spre Occident. Asa ca noi am recomanda ca atentia Bucurestilor sa fie indreptata si spre Est acolo unde va gasi in Japonia un partener de incredere.
Aceeasi recomandare a fost facuta Ministerului Afacerilor Externe de catre presedintele Basescu de a privi mai mult spre Est
Anul trecut presedintele Basescu a facut o vizita la Beijing si apoi in Coreea de Sud, asa ca semnele sunt bune. Deoarece anul acesta este unul special in care se implinesc 50 de ani de la reluarea relatiilor diplomatice, am dori sa ii facem propunerea domnului Basescu de a veni in Japonia, ori anul acesta, ori in urmatorul. Din partea Romaniei ne-a venit o propunere interesanta sa pregatim vizita premirul japonez la Bucuresti
Am dori sa va intrebam care este raportul schimburilor comerciale dintre cele doua tari si care este interesul economic japonez vizavi de aceasta zona a Europei ?
Raportul este unul pic diferit. Dupa statisticile de la Tokyo, exporturile din Japonia cater Romania au cumulat 255 de milioane de dolari iar importurile romanesti pentru Japonia au insumat 23 de milioane de dolari. Acestea sunt doar niste statistici neoficiale iar in realitate cifrele sunt mai mari. Comertul se face in special cu haine, vinuri si alte bunuri de larg consum.
Stim ca sunteti lideri mondiali in ceea ce priveste industria navala. Ar putea beneficia si Romania in vreun fel de experienta japoneza? Sunteti dispusi sa investiti in santierele navale romanesti ?
Noi avem investitii puternice si la canalul Suez si in portul Constanta. Deja Romania beneficiaza de tehnologia japoneza in acest domeniu. Am inteles ca guvernul domnului Boc s-a aratat foarte interesat de reconstructia infrastructurii. As dori sa va spun ca mai multe firme japoneze in colaborare cu cele romanesti ar urma sa se ocupe de aceste santiere iar Japonia este dispusa sa ofere din experienta sa tehnologica. Noi dorim o colaborare de pe picior de egalitate si nu avem mentalitate de specialisti superiori in acest domeniu. Vrem sa colaboram si sa ajutam in acelasi timp partea romana.
Ce ne puteti spune despre proiectul metroului catre Otopeni ?
Despre acest proiect al metroului spre Otopeni in momentul de fata se poarta negocieri. Inca nu s-a discutat daca vreo firma japoneza va face investitii. Noi discutam si analizam momentan cu Guvernul roman modalitatile de realizare cat mai rapida a metroului. Discutiile sunt destul de avansate iar Guvernul roman trebuie sa isi aseze toate porblemele legate de bugetul pe anul in curs.
Are Japonia o oferta buna cu care sa mearga la o viitoare licitatie organizata de Guvernul roman?
Inca nu s-a ajuns la aceasta etapa. Guvernul Japoniei va finanta o parte din bugetul acestui proiect iar Romania sa vina cu restul. Momentan cautam sponsori pentru realizarea proiectului. Dupa ce a fost asigurat proiectul trebuie sa discutam si procedura de realizare, termenul de predare si in general toate aspectele de ordin tehnic. Dupa ce toate acestea au fost lamurite, vom merge la licitatie. Trebuie sa aveti un pic de rabdare.
De exemplu locuitorii cartierului bucurestean Drumul Taberei asteapta de circa 20 de ani cateva statii de metrou
Intr-adevar capitalele, si in general orasele foarte mari, au nevoie de o retea subterana bine pusa la punct. Este nevoie de linii de metrou eficiente care sa permita o deplasare rapida. Toate marile capitale precum Tokyo, Paris, Londra au linii subterane si supraterane. In Bucuresti se circula foarte greu si fiecare zi conteaza.
Care sunt obiectivele Japoniei in relatia cu noua administratie de la Washington?
Dupa al doilea Razboi Mondial, Japonia, ca politica principala, a mizat pe o alianta extrem de stransa cu Statele Unite. Dupa cum stiti, presedintele american Barack Obama a afirmat ca America este deschisa pentru rezolvarea problemelor internationale actuale precum criza financiara mondiala, combaterea terorismului, schimbarea climatica sau alte chestiuni importante. Iar eu personal cred ca acest lucru este foarte bun. Si pot sa reamintesc cu aceasta ocazie ca, la 24 februarie 2009, premierul japonez Taro Aso a efectuat o vizita la Casa Alba, fiind primul lider strain primit de noua administratie americana, dupa instalarea lui Obama. De asemenea, secretarul american de Stat, Hillary Clinton, a facut o prima vizita de stat in Asia, in Japonia. Cred ca aceste doua vizite foarte importante sunt un semn ca relatiile Americii cu Japonia sunt foarte bune, dorindu-se rezolvarea, impreuna, a cat mai multor probleme internationale.
Care este stadiul negocierilor intre Japonia si Federatia Rusa in ceea ce priveste statutul final al Insulelor Kurile?
Rusia si Japonia recunosc ca aceasta este o problema teritoriala. Rusia doreste, din cate se pare, sa nu lase aceasta problema in responsabilitatea generatiei viitoare, incercand sa solutioneze aceasta chestiune acum. Iar Japonia doreste ca aceste patru insule sa ii fie inapoiate. Japonia are o relatie destul de stransa cu Rusia si speram ca acest diferend sa fie solutionat astfel incat sa fie convenabil pentru ambele parti. Primul ministru nipon, Dl Taro Aso, care a fost si ministru de Externe, a avut numeroase contacte si negocieri pentru rezolvarea acestui diferend. De asemenea, dupa cum stiti, problema teritoriala nu este doar intre Japonia si Rusia. Astfel de dieferende teritoriale exista intre diverse state. Dar si Rusia si Japonia cred ca exista mai multe variante pentru a rezolva aceasta problema, a insulelor Kurile. Cred ca onestitatea este un element-cheie pentru rezolvarea acestui litigiu cu Rusia.
Cam in cati ani credeti ca va fi rezolvata aceasta problema?
Nu cred ca se pune problema timpului, ci mai curand a modului in care va fi solutionata aceasta chestiune.
As dori sa va intreb cu ce pachet de masuri va veni Japonia la summitul G20 de la Londra, din 2 aprilie? Care sunt solutiile concrete ale Japoniei pentru combaterea acestei crize?
Inca nu am citit dosarul final al Japoniei pentru aceasta reuniune, dar cred ca fiecare tara trebuie sa aiba anumite politici de relansare a sistemului financiar. In al doilea rand, cred ca Japonia trebuie sa colaboreze cu alte state mai putin afectate, cu FMI si cu Banca Mondiala, pentru a ajuta statele mai putin afectate. In primul rand, trebuie ajutata piata libera, iar in al doilea rand trebuie regenerat consumul intern al fiecarei tari. Tebuie reconstruit sistemul financiar al fiecarei tari si trebuie stimulat consumul intern. Japonia va arata cum a reusit sa realizeze aceste lucruri, cand a combatut crizele din anii anteriori.
In Romania se vorbeste in aceste zile despre intentia autoritatilor de a face un imprumut la FMI. Credeti ca este o solutie buna pentru iesirea din criza?
Cred ca este o varianta pentru rezolvarea situatiei legate de aceasta criza. Dar cred ca intotdeauna este important sa ne gandim ce putem face pentru a preveni o problema. Este important insa ca guvernul sa nu tina seama de criticile unora sau altora, care nu se bazeaza pe realitate. Am participat si eu la discursul presedintelui romaniei din parlament si mi se pare ca este un lucru foarte important ca si Romania are cale de rezolvare, putand sa imprumute bani de la alte institutii. In acest fel, este castigata increderea cetatenilor si a investitorilor.
Ce mesaj ati dori sa transmiteti cititorilor ziarului ZIUA?
Japonia este o tara foarte saraca, fara resurse si zacaminte naturale, dar, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, dupa 50 de ani, a devenit, ca putere economica, a doua tara din lume. De aceea, Japonia doreste sa explice cum a devenit o tara puternica in domeniul economic. Vrem sa transmitem Romaniei metodele noastre si tehnologia noastra, pentru a fi aplicate. Anul acesta, pentru ca este an aniversar, sper intr-o continuare fructuoasa a colaborarii dintre tarile noastre. Nu propun insa ca Romania sa imite metodele aplicate de Japonia dupa razboi, ci si sa inventeze solutii originale.
Foto: Mircea Paun
vezi si: http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-03-23&id=250909
vineri, 13 martie 2009
Diversiunea maghiara
Vizita presedintelui Ungariei in Romania, Solyom Laszlo, prilejuita de festivitatile dedicate Revolutiei din 1848, a stat in ultimele ore sub semnul controverselor si al incertitudinii.
In pofida faptului ca autoritatile romane au incercat sa blocheze venirea liderului maghiar, autoritatile aeronautice de la noi retragandu-i permisiunea de aterizare, duminica, la Targu Mures, Ungaria tot isi va trimite presedintele in Romania, dar cu o zi avans. Liderii UDMR au confirmat ieri schimbarea datei vizitei, adica pentru 14 martie. MAE de la Bucuresti fusese anuntat insa ca deplasarea lui Solyom va avea loc pe 15 martie. Joi, surse oficiale precizau ca autoritatile de la Bucuresti i-au transmis presedintelui Ungariei ca vizita sa nu ar fi oportuna in aceasta perioada, avand in vedere intentia sa de a sustine ideea autonomiei teritoriale.
Cititi mai multe la http://www.ziua.net/display.php?data=2009-03-14&id=250558
joi, 26 februarie 2009
ZIUA: Patriarhia binecuvanteaza cipul biometric
Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a decis ieri ca persoanele care invoca obiectii de constiinta sau motive religioase au libertatea sa nu solicite pasapoarte biometrice, insa acestea sunt valabile, in regim de urgenta, doar pentru sase luni.
Problema este ca majoritatea statelor solicita, pentru a oferi viza, ca pasapoartele sa aiba pana la expirarea termenului de valabilitate intre trei si sase luni.
Patriarhia a mai sustinut, ca si Ministerul de Interne, ca pasapoartele constituie "un drept si nu o obligatie" si a evitat sa observe ca aceeasi Ordonanta de Urgenta prevede instituirea obligatorie a Cartilor de Identitate biometrice, cu incepere de la 1 ianuarie 2011, ceea ce constituie o obligatie si nu un drept. Mai mult, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane a afirmat, intr-o declaratie de presa, ca el si colegii sai vor fi printre primii solicitanti de pasaport biometric. "Am decis sa fim printre primii care-si fac pasapoarte biometrice, pentru a dovedi ca noi nu vedem niciun pericol in aceste documente", a afirmat preotul Costel Stoica citat de Agerpres, intrebat daca, personal, va accepta pasaportul biometric. Purtatorul de cuvant a respins, astfel, cuvantul unor mari duhovnici ai ortodoxiei, precum parintii Arsenie Papacioc si Justin Parvu, care au avertizat ca aceste acte electronice nu trebuie primite "sub nici un chip". Cu cateva zile in urma ierarhii Sinodului Mitropolitan al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului afirmau despre instituirea actelor electronice, printr-o Hotarare oficiala, ca "argumentul ca acest sistem de supraveghere contribuie la identificarea si urmarirea delincventilor constituie o ofensa la adresa intregului popor roman, care nu poate fi tratat ca o banda de infractori. Dimpotriva, acest sistem de supraveghere e un atentat la libertatea si intimitatea oamenilor, drepturi consfintite nu numai de legile civile, ci si de normele religioase".
Prin decizia contradictorie de ieri a Sfantului Sinod, Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane devine prima institutie bisericeasca din spatiul ortodox rasaritean care accepta insemnarea electronica, un act considerat de sfinti parinti si mari duhovnici ai ortodoxiei rasaritene si romanesti drept premergator pecetluirii finale si de catre organizatiile de aparare a drepturilor omului drept un atentat la libertatea umana, se afirma intr-un comunicat al Actiunii Pentru Educatie si Libertate dat ieri, dupa decizia Sinodului.
Victor RONCEA
Vezi la: http://www.ziua.net/display.php?data=2009-02-27&id=249864
luni, 9 februarie 2009
Ambasadorul ceh la Bucuresti: Proiectul Nabucco este o prioritate a UE
Ambasadorul Republicii Cehia la Bucuresti, Petr Dokladal a avut amabilitatea de a acorda ziarului ZIUA un interviu in care a vorbit despre prioritatile Cehiei ca tara ce detine presedintia rotativa a Uniunii Europene. De asemenea, diplomatul ceh a vorbit despre contributia pe care Cehia intentioneaza sa o aduca la materializarea proiectului Nabucco, cat si despre investitiile cehe din Romania.
Va rugam sa ne creionati o scurta istorie a relatiilor romano-cehe
de-a lungul istoriei ?
Relatiile noastre au o traditie lunga. Anul acesta vom aniversa 90 de ani de la stabilirea relatiilor diplomatice dintre tarile noastre. Aceste legaturi au fost foarte puternice in perioada interbelica, ca parteneri in Mica Alianta iar calitatea acestei relatii s-a manifestat in momente cheie ale istoriei. A existat o solidaritate intre oameni si policitieni in 1938 (Acordul de la Munchen – anexarea regiunii sudete din Cehoslovacia de catre Germania nazista -n.red.), in 1968 (Primavara de la Praga – cand tancurile sovietice inabuseau in forta miscarea reformatoare din Cehoslovacia - n.red.) si in 1989 (Cehoslovacia si-a recastigat independenta politica prin “Revolutia de Catifea” - n.red.). Se pare ca toti acesti ani au simbolistica cifrei opt. Va pot spune ca in ultima vreme relatiile romano-cehe au explodat in sensul de colaborare ca aliati si membri in cadrul UE si NATO. Cifra de afaceri dintre cele doua tari s-a ridicat anul trecut la doua miliarde de euro si avem investitii cehe puternice in Romania mai ales in domeniu energetic dar si in industria farmaceutica, in infrastructura, asigurari etc. Investitorii cehi se declara multumiti de conditiile din Romania. De asemenea,in Romania lucreaza multi cehi in cadrul companiilor multinationale. Aceste chestiuni prezentate mai sus demonstreaza o buna baza pentru consolidarea relatiilor dintre statele noastre.
Cei trei de “E”
Care sunt prioritatile presedintiei cehe la carma UE. Ni le puteti enumera ?
Am lucrat asupra acestor prioritati timp de doi ani de zile. Am analizat cele mai importante probleme, atat in plan intern, cat si la nivel european. Am dorit ca agenda europeana sa faca progrese pe parcursul presedintiei UE. Prioritatile noastre sunt reprezentate de cei trei “E” - Economia, Energia, Europa si lumea europeana. In domeniul economic ne intereseaza cresterea nivelului de competitivitate a UE si vom sprijini noi politici economice cu accente pe inovatii. De asemenea vom sprijini invatamantul si cercetarea pentru ca economia UE sa creasca in context global. Ne confruntam cu o criza economica grea si va trebui sa implementam planul european de reconstructie, deci va fi foarte important sa aplicam planul economic adoptat la ultimul consiliu european. Sunt de parere ca aceasta criza va accelera reforma economica din UE. In privinta celei de a doua dintre prioritati ne intereseaza in special securitatea energetica si schimbarile climatice din lume. In privinta pachetul de masuri pentru schimbarile climatice vom prelua munca inceputa de fosta presedintie franceza si va trebui sa ne preocupam de colaborarea cu partenerii nostri din afara UE, precum SUA si China. Poate cea mai importanta problema actuala este securitatea energetica. Noi am avertizat inca de dinaintea inceperii crizei energetice (dintre Ucraina si Rusia - n.red.) ca acest lucru este inevitabil si ca prea multe tari ale UE sunt dependente de o singura sursa de energie. Ne intereseaza de asemenea cautarea si gasirea unor rute alternative, mijloace de interconectare intre tari si noi tehnologii. Mai trebuie sa efectuam analize pe perioada medie si lunga a surselor de unde tarile membre UE pot obtine energie in conditii avantajoase. Avem novoie de conlucrare pentru gasirea unei politici comune in domeniul energiei. Nu este exclus ca in aceste conditii sa fie redeschise discutiile privind energia nucleara. In luna martie la consiliul european se va da o noua hotarare in acest sens. Totodata, ne dorim organizarea unui summit prezidat de Cehia intre tarile europene si tarile asa-zisului “coridor sudic”, statele din Asia centrala si de sud-est.
Trei piloni de politica externa
Sa intelegem ca veti sustine proiectul Nabucco. Preferati Nabucco in detrimentul South Stream ?
Da, bineinteles. Proiectul Nabucco reprezinta si prioritatea noastra. Este mult mai putin pretentios din punct de vedere financiar dar problema cheie sunt sursele de aprovizionare si amortizarea economica a acestui proiect. Amortizarea politica este clara, in schimb ramane de vazut daca si cea economica. In plan planul politicii externe ne bazam pe trei piloni politici. Unul ar fi cooperarea trans-atlantica, stabilirea de noi legaturi cu noua administratie Obama si organizarea unui summit informal Cehia-SUA. Al doilea pilon ar fi reprezentat de Parteneriatul Estic si acordarea unei atentii sporite politicilor fata de statele din estul Europei. Daca anul trecut a fost infiintata Uniunea Mediteraneana, acelasi lucru intentionam sa il realizam si noi fata de tarile estice. Al treilea pilon ar fi legat de integrarea in UE a statelor din Balcanii de Vest. As vrea sa mai adaug ca, in cazul in care Romania s-ar fi aflat la conducerea UE, sunt de parere ca ar fi avut aproximativ aceleasi prioritati.
Sinergia vs Parteneriat
Toata lumea vorbeste de complementaritea Parteneriatul Estic in raport cu Sinergia Marii Negre. In legatura cu promovarea Parteneriatul Estic, credeti ca aceasta politica avansata de Polonia si Suedia va fi mai eficienta decat Sinergia Marii Negre? Veti sprijini si Sinergia Marii Negre ?
As vrea sa va spun ca Sinergia are o dimensiune regionala iar Parterneriatul Estic are o dimensiune mai larga si cuprinde perimetre care au granita comuna cu UE si state din zona Caucazului. In cadrul Parteneriatul Estic ne intereseaza sa fie semnate o serie de tratate multilaterale. In prima faza, suntem interesati de doua aspecte: accelerarea contactelor interumane pentru facilitarea acordarii de vize si pregatirea acestor tari pentru acorduri de comert liber. Dorim ca aceste tari sa devina atractive pentru UE. In legatura cu Sinergia Marii Negre aveti dreptate si cele doua politici se suprapun pe anumite aspecte dar multe tari din cadrul Parteneriatul sunt diferite. In regiunea Caucazului exista mai multe conflicte inghetate si dispunem de mai putine instrumente de gestionare a dialogului decat in tarile Parteneriatului Estic. Totusi nu vad motive pentru ca aceste doua proiecte sa nu coexiste.
As dori sa va intreb de partea financiara a acestor proiecte. Cum si in ce masura vor fi directionate resursele financiare ale UE catre aceste doua initiative ?
Sigur, aceasta problema financiara va fi discutata in cadrul presedintiei UE. Exista si solutii care se refera la investitii private. Daca in cadrul Sinergiei accentul cade pe libera circulatie, Parteneriatul Estic consta in pregatirea statelor vizate pentru o aderare ulterioara la UE. Este dificil de dat sume sau procente, depinde de mai multe instrumente pe care urmeaza sa le folosim.
A avut Cehia destula experienta politica pentru a se confrunta cu cele doua crize majore simultan, referindu-ma aici la cea a gazelor dintre Ucraina si Rusia si totodata la cea din Fasia Gaza ?
Rezolvarea unor crize atat de dificile nu a fost posibila doar cu ajutorul unui singur stat. Rolul Cehiei, in calitate de tara-presedinte a UE, a fost sa-si coordoneze aceste eforturi cu ceilalti jucatori internationali. In functie de capacitatea fiecarei tari, toate s-au consultat cu Comisia Europeana pentru depasirea crizelor.
Romania are un potential foarte mare in dezvoltarea surselor de energie alternativa. Exista investitori cehi interesati de acest lucru ?
Da, bineinteles si vreau sa va spun ca Cehia va dezvolta cel mai mare proiect legat de energia eoliana la nivel european chiar in Dobrogea. Este preconizat ca in aceasta vara sa fie construita cea mai mare centrala bazata pe energie eoliana cu o putere de 600 megawati, investitie ce se ridica la un miliard de euro din partea companiei cehe CEZ.
http://www.ziua.net/display.php?data=2009-02-09&id=249008
miercuri, 4 februarie 2009
ZIUA: Academicianul Florin Constantiniu retinut in legatura cu victoria Romaniei de la Haga
Academicianul Florin Constantiniu si-a exprimat indoiala cu privire la victoria din procesul de la Haga in delimitarea zonelor economice exclusive din Marea Neagra in cadrul conferintei "Istoria intre spiritul critic si manipulare in discursul diplomatic" organizata de Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti si Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti. Florin Constantiniu a afirmat: "In legatura cu succesul de la Haga. Sigur, toate ziarele o exalteaza cu triumfalismul care ne caracterizeaza: marea victorie de la Haga. Eu ma tem, tocmai pentru ca tin seama de acest context, ca aceasta victorie de la Haga sa nu fie ca participarea Romaniei la al doilea razboi balcanic, care a parut ca o mare victorie, Bulgaria a cerut pacea imediat dupa ce a intrat Romania in razboi, dar atunci Gheorghe Tatarascu a scris o brosura in care a aratat relele organice ale armatei romane, iar Argetoianu spune in memoriile lui ca armata romana s-a prezentat asa de catastrofal dupa doi ani de pregatire, 1914-1916, incat dupa primele zile sufera o infrangere catastrofala la Turtucaia si apoi pierde campania fiind silita sa se refugieze cu guvern si rege la Iasi. Acesta este rezultatul "victoriei" din 1913, pentru ca atunci armata romana nu a dat o batalie, a aparut victorioasa si relele organice au fost camuflate de aceasta victorie. Sa dea Dumnezeu sa ma insel eu, insa teama imi este ca dupa ce ne exaltam cu aceasta victorie sa nu trebuiasca sa ascultam de la altii directive de politica externa cu capul plecat".
Procesul de la Haga fara indoiala a reprezentat un succes diplomatic, insa urmarile acestuia inca trebuie asteptate. Academicianul Florin Constantiniu a mai remarcat ca negocierile cu Ucraina din 1997 au fost duse fara profesionalism. Astfel, factorii politici au anuntat inainte de demararea negocierilor limita pana la care sunt dispuse sa negocieze prin expresia "vom face sacrificii istorice" - care desemna cedarile - si au mai anuntat si termenul pana la care aveau nevoie sa se incheie aceste negocieri, respectiv summit-ul NATO de la Madrid. Astfel negociatorii ucraineni au stiut ca Romania este dispusa sa cedeze si se afla sub presiunea timpului.
G.D.
http://www.ziua.net/news.php?data=2009-02-04&id=20560
duminică, 1 februarie 2009
Diaconescu dezvaluie secretele mandatului sau: Spre Est cu instrumente si mentalitate occidentala
Seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, a avut saptamana trecuta amabilitatea de a da curs invitatiei lansate de Departamentul Externe al ziarului ZIUA pentru a raspunde la mai multe intrebari legate de directiile si reformarea sistemului diplomatic din Romania dar si de prioritatile externe ale tarii noastre sub mandatului domniei sale. Redau interviul cu ministrul Diaconescu:
Care sunt prioritatile mandatului dumneavoastra?
In primul rand maximizarea proiectelor in structurile din care facem parte, si anume UE si NATO. Aici este vorba despre planul general de participare la nivelul de luare a deciziilor in cadrul UE. In al doilea rand, o serie de proiecte separate, dar care au o logica intrinseca. Este vorba de modul in care ne pozitionam in ceea ce priveste politicile generale ale UE, iar in ceea ce priveste NATO, trecerea de la stat contributor, mai ales prin forte militare, la un stat care participa mult mai atent la decizia politica, si aici este vorba despre lupta impotriva terorismului, situatia din Afganistan, Irak, aspectele care tin de frontiera. Aceasta participare ne permite si o abordare bilaterala ceva mai de substanta. Adica in momentul in care avem un proiect european in ceea ce priveste vecinatatea apropiata, este mult mai simplu pentru Romania sa aiba si un proiect bilateral in ceea ce priveste relatia cu Republica Moldova, relatia cu Ucraina sau criza energetica. Deci pornind de la acest gen de atitudine si de incercare de maximizare a pozitionarii Romaniei in UE, decurg si celelalte consecinte.
A doua chestiune: dimensiunea economica. Am facut, din punct de vedere organizatoric, o directie generala in MAE, pentru a sintetiza informatia pentru ca, din pacate, nu avem nici la misiunile noastre in strainatate, si nici in centrala un coridor de informatii si analiza pe tot ceea ce intra ca si informatii in structurile ministerului. Sigur, sunt reprezentanti economici in toate ambasadele care se ocupa de problemele curente ale activitatii economice. Practic, in acest moment, un Minister de Externe serios trebuie sa aiba cel putin un raspuns in timp real la toate semnalele care vin din zona de referinta, din zona regionala, dar si din punct de vedere al comunitatii internationale. Deci, practic, capacitatea de a fi participant la jocul politic international reprezinta una din cele mai importante dimensiuni de politica externa, trebuie sa fii acolo cu idei, trebuie sa fii acolo cu pozitia nationala, chiar daca nu neaparat doresti ca aceasta pozitie nationala sa iti fie reprezentata in intregime. Un stat serios si puternic, membru in UE si NATO, trebuie sa aiba evaluari si o pozitie pe toate temele care fac obiectul dezbaterii in zona comunitatii internationale, incepand de la securitatea energetica, pana la cooperarea cu Magrebul. Incepand de la vecinatatea apropiata a Romaniei, si pana la dimensiunea globala a crizei financiare. Al treilea lucru, de care ma voi ocupa in mod direct este zona consulara. Aici indeosebi se discuta despre surse, fonduri si capacitati de finantare. Nu este vorba numai despre acest lucru. Este vorba, in opinia mea, despre alt gen de pregatire, de formare a celor care lucreaza in acest domeniu, in zona serviciilor consulare. Eu tot insist si creez o intreaga neplacere colegilor. Sunt servicii consulare, trebuie sa le intre foarte bine in mental, in capacitatea de reactie ca prestam servicii consulare. Statul are obligatia sa isi protejeze cetatenii prin ceea ce face. Trecerea de la 200 de mii de oameni care circulau in exterior la doua milioane este un moment fata de care trebuie sa fim mult mai bine pregatiti. Pe zona consulara vom avea pana in iunie o evaluare la doua oficii consulare pe care trebuie sa le aducem la nivel Schengen, la standarde europene. In cele patru domenii fata de care Romania trebuie sa aiba o capacitate de reactie mai serioasa, pentru MAE revine domeniul vizelor, si din acest punct de vedere probabil Chisinaul va fi unul din cele evaluate. Nu stim care va fi celalalt consulat. Ar fi o greseala de neiertat sa uitam zonele privind romanii de pretutindeni, dimensiunea culturala, imaginea Romaniei in lume, pentru ca treptat imaginea Romaniei in lume devine o forma de a-ti proteja cetatenii. Pentru ca, dupa cum foarte bine stiti, reverberatiile unui caz accidental, care nu neaparat ne defineste sau ne reprezinta, poate degenera perceptia privind acceptabilitatea romanilor ca si cetateni, sa nu mai vorbesc ca si forta de munca..
Si situatia din Elvetia, reprezentarea noastra drept ciori sau oi negre...
Am discutat cu autoritatile de la Berna pe canale normale. Este vorba despre atitudinea un partid extremist, care a fost criticata inclusiv la nivelul Parlamentului European. Dar ma rog, sper ca partea elvetiana a inteles ca demersurile noastre au fost in limitele unei reactii absolut naturale intr-o astfel de situatie, pentru ca este vorba de o tara care la randul sau doreste sa intre in spatiul Schenghen, sau care are aproape finalizata procedura de a intra in spatiul Schenghen. Sunt anumite rigori si principii care, in conditiile in care nimeni, chiar fiind campanie electorala, nu a reactionat, era natural ca si noi si bulgarii sa reactionam.
Partea elvetiana, ministerul de Externe de la Berna, a avut o atitudine oficiala fata de acest partid extremist?
Nu. Mai mult, inteleg ca a fost si o discutie putin tensionata cu colegii nostri, in sensul ca autoritatile de la Berna s-au simtit un pic vexate de demersul nostru. Bun, asta este situatia. Pana la urma discutam de valori si principii europene, nu ma asteptam ca Elvetia sa fie statul in care acestea sa fie incalcate.
Cu Rasaritul avem probleme..
In primul este chestiunea de reprezentare. Sunt din ce in ce mai putini tineri si oameni care in MAE stiu, de exemplu, limba rusa. In al doilea rand, in plan de cariera trebuie regandit, plecand de la un statut al corpului diplomatic mai bine pus la punct. Aici, cat de rapid posibil, vom incerca, pe deoparte sa reluam formula consursurilor traditionale cu foarte bune evaluari in ceea ce priveste intrarea in minister si dobandirea gradelor diplomatice. Ideea de a face concurs de dosare, pe puncte, mi se pare total neadecvata. As dori sa introducem si sistemul de trimitere la post pe regulile care functioneaza in Europa si dincolo de Ocean, si anume pe patru categorii de oficii diplomatice, in functie de dificultatea, si de distanta geografica, de conditiile mai dificile. Stiti ca exista ca sunt patru categorii A, B, C si D. Cine face un post de categoria C sau D, urmeaza la rand pentru un post de categoria A sau B. In multe ministere de Externe, un diplomat stie cu doi ani inainte la ce post urmeaza sa fie trimis, avand timp sa se pregateasca, sa cunoasca limba. Si in al treilea rand, planul de cariera. Nu vin tineri, pentru ca nu stim, dincolo de intrarea in MAE, ce urmeaza sa faca.
Cu reducerile acestea de personal, nu vor fi tocmai tinerii afectati?
Nu, in primul rand vor face reducerile in etape, iar in prima etapa vom avea in vedere pe cei care au implinit varsta de pensionare si fac cumul, pensie plus salariu, si in al doilea rand cei pe care au in mod repetat evaluari negative in ceea ce priveste acticitatea profesionala. Noi avem avantajul ca un diplomat, mai ales pentru functiile inalte, se califica pe o perioada mai lunga de timp. Deci se poate ca la un moment dat, diferenta de varsta dintre un ambasador si un ministru consilier sa fie ceva mai mare, dar ca si calitate profesionala, nu. Deci nu as avea argumente sa spun ca cineva devine inmuabil pe postul respectiv, si ca adjunctul sau de misiune nu poate la un momendat sa ii suplineasca functiile. Totodata, sa vedem daca prin statutul corpului diplomatic, gasim o formula ceva mai riguroasa in ceea ce priveste desemnarea ambasadorilor politici. Nu am nimic impotriva acestor persoane, oriunde in lume se practica acest sistem, dar cred ca este necesar ca pregatirea inainte de plecarea la post, precum si un nivel de selectie ceva mai riguros, chiar daca este desemnat politic, chiar daca a avut o functie alta decat cea strict de diplomatie, sa fie pusa in aplicare. Revenim la rasarit. Deci, din acest punct de vedere, dupa cum nu numai sa gasesc oameni capabili si doritori sa se ocupe de acest spatiu extrem de interesant, dar sa si gasesti o formula motivationala, pentru ca nu intotdeauna posturile la care acesti oameni pleaca, mai ales pentru cei mai tineri, au si argumente de natura sa ii incurajeze sa isi faca munca acolo. Este o zona in care este foarte interesanta, lucrurile evolueaza, nu intotdeauna intr-un sens pozitiv, dar lucrurile evolueaza si pentru cineva care doreste sa isi doreste sa isi asume in diplomatie si o dimensiune ceva mai activa este o zona foarte interesanta. Fata de alte zone, ceva mai aproape de noi, in care matricea este deja formata. In al doilea rand, in ceea ce priveste dimensiunea politica, cred ca pe undeva este nevoie de un coeficient ceva mai mare de viziune. Sunt mai multe teme care nu au fost solutionate la timpul lor legate mai ales de tehnicalitati juridice. Sunt zone mai spre Caucaz in care tot pentru ca nu am avut viziune si reprezentare corespunzatoare nu am reusit sa potentam o relatie bilaterala care sa ne dea apoi argumentul pentru o relatie multilaterala ceva mai serioasa pentru problemele legate de coridoarele energetice. Trebuie sa ne sporim personalul diplomatic din aceste zone.
V-ati propus o strategie pentru Moldova, Rusia sau pentru Caucaz ?
Relatia cu Moldova prezinta o formula de libera circulatie, de deschidere a frontierelor, asigurarea unor fonduri de finantare in euro-regiunile din acel perimetru ca Prutul Superior si Dunarea de jos, aici se poate vorbi si de Ucraina. Mai inseamna dezvoltarea unei dimensiuni culturale si respectarea valorilor UE. Din aceasta perspectiva, a vorbi cu Republica Moldova in numele UE reprezinta un argument politic important si la Chisinau. Din discutia cu domnul Stratan, ministrul de Externe, avuta in cadrul ultimei vizite la Chisinau, ei isi doresc o relatie bazata pe parteneriatul european in sensul propus de partea romana. Sigur, este o chestiune de accente. Pentru ei accentele legate de Tratatul politic, de frontiera, de diverse acorduri privind infiintarea consulatelor ar reprezenta o prioritate in acest moment. Nu vad de ce aceste domenii nu pot merge in paralel. Sa va dau un exemplu: din punctul de vedere al Republicii Moldova este important un dialog direct si bilateral intre UE si Republica Moldova in raportare cu Parteneriatul Estic. In Ucraina abordarea este diferita. Acesta tara crede foarte tare in proiectul Parteneriatului Estic si isi pune mai putine sperante in dialogul direct. Aceste domenii au fost abordate in cadrul ultimelor vizite la Chisinau si Kiev.
Stiti ce ne-a mirat in timpul vizitei de la Chisinau? Acea intalnire secreta cu liderii politici, care nu figura pe agenda si nici nu a fost facuta publica vreo declaratie.
A fost organizata la solicitarea noastra, dar faptul ca nu s-au facut declaratii de presa a fost la dorinta dansilor.
Dar puteti sa ne spuneti ce s-a discutat?
Discutia s-a referit la momentul alegerilor si la ceea ce se intampla in Republica Moldova. Din punctul lor de vedere, in continuare trebuie sa existe o monitorizare din partea UE mai ales in ceea ce priveste accesul la mass media.
Dar se stie ca toti cei care au aceste trusturi de presa cer bani si Romaniei, dar au si afacerile lor. Romania finanteaza acolo niste ziare care furnizeaza aici alte tiraje si care apartin de niste trusturi media care au in spate niste milionari.
Sigur ca sunt aspecte pe care nu le cunosc, dar, dincolo de toate aceste lucruri, atunci cand au fost neintelegeri, dupa cum se stie, in ceea ce priveste PRO TV-ul si TVR-ul, s-a reactionat pana la nivelul comisarului european Benita Ferrero Waldner. Cu dansa am vorbit chiar ieri si mi-a spus ca va urmari in continuare evolutiile, mai ales in contextul alegerilor.
Poate ar trebui ca Ministerul sa-i ignore pe acestia si sa ase axeze pe noua generatie, sa fie incurajatii tinerii inclusiv cu burse.
Toate proiectele care tin de schimburile culturale, de educatie, trebuie continuate. Stiu ca si acolo sunt dificultati de acceptare. Protocolul de colaborare dintre Ministerul Educatie, care trebuie incheiat si cu Republica Moldova si cu Ucraina, trebuie sa aiba si aceasta dimensiune. O relatie bilaterala se construieste pe argumente pozitive, oricat de incapatanat trebuie sa fii pe o perioada mai mare de timp. Mai ales in relatiile de buna vecinatate pe care trebuie sa le avem si cu Ungaria, si cu Republica Moldova, si cu Ucraina. Indiferent de disfunctii si de greseli, pe care probabil si noi le facem, la un moment dat trebuie sa ne incapatanam sa credem in astfel de relatii.
Revenind la Moscova...
Vom avea o discutie bilaterala la sfarsitul lunii februarie, la Moscova, si imi pun mari sperante in aceasta intalnire. Vizita va fi pregatita la nivel de directori generali si secretari de stat tocmai pentru a acele probleme care stau in drumul unei relatii bilatrerale constructive. Care, repet, din evaluarea mea preliminara, nu sunt atat de importante. De aceea au fost lasate nesolutionate, pentru ca nu si-au gasit decat o relatie emotionala
de o parte sau de alta. Vor fi discutii la nivelul directorilor generali pe problema neprolifearii si de securitate globala. Sunt de asemenea dfscutii legate de tratatul CFE, de amplasarea scutului anti-racheta, probleme care au facut obiectul dezbaterilor publice si fata de care au existat preocupari. Pe de alta parte va exista un dialog in ceea ce priveste aspectele strict bilaterale, incepand de la deficitul relatiei comerciale al balantei import-export, pana la aspecte legate de protejarea investitiilor.
Si securitatea energetica?
Securitatea energetica reprezinta o tema care, cel putin in perioda urmatoare, la nivel european, nu poate fi evitata de nimeni. S-a discutat si in aceste zile la Bruxelles. Din aceasta perspectiva, fiind Federatia Rusa statul care in prezent livreaza suta la suta din cei 32% cat avem nevoie ca si aport energetic, este normal sa avem un schimb de opinii in legatura cu ceea ce ne propunem in continuare. Ceea ce vreau sa spun, si am sa prezint si colegilor rusi acest lucru, este ca acest cuvant "alternativa" nu trebuie sa fie interpretat in sens politic, ci in sens pur economic si al preocuparii pe care orice stat il are pentru cetatenii sai. In momentul in care se opreste gazul peste noapte, avand la baza argumente exterioare responsabilitatii tarii tale, evident ca incerci sa lamuresti de ce s-a intamplat asta si poate si ca o astfel de situatie sa nu reprezinte un precedent. Pot sa va spun ca si la Bruxelles, in cadrul CAGRE, s-a discutat pe larg problema, si drept concluzii, s-a remarcat ca preocuparea si insatisfactia sunt totale in ceea ce priveste aceasta situatie de fapt implinit in care am fost pusi cu totii. Nu s-a pus problema condamnarii uneia sau alteia dintre state, dar, in orice caz, concluzia pozitiva a fost ca sunt mari sanse ca in perioada urmatoare sa avem o politica unitara si coerenta a UE.
Credeti ca aceasta criza va impulsiona demrersurile pentru realizarea Nabucco?
Noi am subliniat importanta acestui proiect. Ministrul german de Externe si cel austriac au sustinut acest proiect, cel putin din punct de vedere formal. Iar la CAGRE declaratiile nu se fac intamplator.
Dar ramane problema gazului care va trece prin aceasta conducta, mai precis a provenientei lui.
Deocamdata, pe o analiza economica, asta este cea mai sensibila problema. Fie sursele din Iran, fie cele din Caucaz. In acest momente, in conditiile in care nu exista alte argumente, cred ca trebuie sa ramanem consecventi pe proeictul pe care ne-am angajat si fata de care am facut lobby.
Vizita presedintelui Traian Basescu la Moscova a ramas in picioare?
Sigur, in plan bilateral, absolut. Ca minsitru de Externe voi incerca sa fac demersurile necesare pentru ca acest lucru sa se concretizeze. Pe orice dimensiune de cooperare bilaterala importanta pentru Romania, Ministerul de Externe promoveaza contactele la cel mai inalt nivel, mai ales la est de Romania, unde simbolistica nivelului de asumare a unor angajamente este mai bine urmarita. Spre Vest, lucrurile sunt ceva mai pragmatice. In Est, anumite lucruri nu se incheie decat daca ai Tratat politic de baza.
Care mai e pozitia noastra privind Georgia si Ucraina in ce priveste intrarea lor in NATO si UE?
Aceeasi. Mai mult, am discutat cu partea ucraineana posibilitatea de a oferi, la solicitarea lor, un sprijin nu doar politic in ce priveste integrarea euro -atlantica, ci si tehnic. Vor avea loc o serie de intalniri, inclusiv la nivel de secretari de stat, pentru a facilita pregatirea autoritatilor de la Kiev in scopul integrarii. Aspiratiile lor euro-atlantice le-am inteles a fi mentionate inclusiv la nivelul presedintelui Ucrainei, lucru care reprezinta un argument foarte serios in planul relatiilor bilaterale. Bogdan Mazuru, secretarul de stat, se va intalni cu omologul sau ucrainean, pentru ca Mazuru are experienta, fiind fost sef al misiunii noastre la NATO.
Vedeti un verdict favorabil Romaniei in procesul de la Haga in litigiul dintre Romania si Ucraina privind Platoul Continental al Marii Negre?
Probabil ca o sa ne pronuntam dupa ce se va pronunta Curtea. Nu pot sa ma antepronunt. Stiu insa argumentele care, dupa parerea mea, sunt extrem de solide, au o fundamentare in dreptul international bine puse la punct si u vad, din punct de vedere juridic, cum am putea primi o solutie alta decat cea favorabila. E posibil sa nu fie vorba de a castiga suta la suta. Dar ceea ce conteaza este ca avem o decizie. Iar garantul executarii unei astfel de solutii este Consiliul de Securitate. Aici lucrurile sunt foarte serioase, neexistand un precedent de neaplicare a unei hotarari. Poate fi un argument foarte serios sa scoatem de pe agenda bilaterala aceasta tema. S-au creat tensiuni, comentarii de ambele parti. Ajunge! Avem si alte subiecte. Acum avem o solutie terta, pe care o vom accepta si implementa. Din punct de vedere economic, daca se va pune problema unor exploatari, procesul va fi foarte complicat. Deocamdata nu a exploatat nimeni, pentru ca in litigiu nimeni nu s-a angajat in aceasta problema. Urmeaza sa vedem daca pungiel acelea de gaze chiar exista. Deocamdata sunt doar niste evaluari preliminare.
S-au oferit companii internationale?
Nu inca. Din cate stiu au existat niste discutii ale partii ucrainene cu trusturi internationale dar acestea au spus ca pana cand nu se rezolva acest litigiu nu se pot implica pentru ca costurile sunt enorme. Pana la urma, cred ca printr-un exercitiu comun de cooperare vom reusi sa potentam aceasta zona.
Ce ne puteti spune despre spatiul asiatic, mai exact de China, stat care vine tare din urma, si despre care se stie ca noi aveam o relatie traditionala.
Din anii trecuti imi amintesc cata disponibilitate si cata participare, uneori chiar afectiva, din partea diversilor demnitari chinezi am vut parte, din momentul in care am intrat in dialog cu ei. Pacat ca nu folosim mai mult acest fond al relatiilor bilaterale extrem de bun, fata de care chinezii sunt extrem de consecventi.
Si asa avem un deficit in relatiile bilaterale, dar din punct de vedere politic sunt gata sa sprijine proiectele Romaniei, in conditiile in care Romania le are. Daca va fi vorba de decizia Consiliului de Securitate, China va fi alaturi de Romania. Sunt declaratii care mi-au ramas in minte si este foarte important ca si in Asia sa avem un partener important
Ce relatii avem cu spatiul african neexploatat ?
Cel putin nordul Africii trebuie sa intre mai mult in atentia Romaniei. }ari ca Egiptul, Maroc dar si Tunisia au din ce in ce mai pronuntat un rol de relationare europeana si trans-atlantica. Orientul Mijlociu de asemenea. Sa nu uitam daca vorbim de relatii diplomatice bune in aceasta zona, ca oricand un oficial roman poate vizita la fel de bine orice tara araba si Israelul. Exista o disponibilitate de dialog foarte mare pe care Romania ar fi pacat sa o piarda . Ne gandim la o strategie de implicare mai mare a Romaniei pe probleme ce vizeaza Orientul Mijlociu, potentand capitalul de incredere pe care noi inca il avem. Atat partenerii europeni, cat si cei euro-atlantici, inteleg faptul ca Romania poate reprezenta un argument foarte solid cel putin in ceea ce priveste acceptabilitatea unor mesaje ce se pot transmite spre partile statale si non-statale.
Din partea Romaniei mai exista vreun interes economic vizavi de nordul Africii?
Ce va pot spune este ca exista potential. Cu Egiptul avem schimburi in domeniul agriculturii si exportam utilaje agricole. Nu stiu care este potentialul economic din perspectiva dezvoltatorilor romani pentru aceasta zona.
Ce ne puteti spune despre relatiile cu SUA din perspectiva noii administratii Obama. Politica lor fata de Marea Negra va ramane neschimbata?
Da. Si nu vreau sa va vorbesc nu doar pe baza unor perceptii, ci din perspectiva unor date pe care le avem. In linii mari, politica externa a SUA nu se va schimba, ci vor exista unele accente care vor incuraja dialogul pe temele sensibile. Cred ca administratia Obama va fi mult mai disponibila decat cea din mandatul lui George W. Bush. Trebuie sa intelegem ca Romania este membra NATO, deci are garantiile Tratatului de la Washington, iar cooperarea cu administatia Bush a fost una foarte buna. Sper ca relatiile sa se mentina bune si in continuare.
Ce ne puteti spune de eventuala primire de catre tara noastra a unor detinuti de la Guantanamo ?
Chiar la ultima intalnire a ministrilor de externe ai UE acest subiect s-a aflat pe agenda discutiilor. Ministrul portughez a adus in discutie aceasta chestiune pe fondul unor semnale venite de la administratia americana. Trebuie sa va spun ca exista trei paliere: unu, nici unul dintre statele UE nu a primit o solicitare expresa, iar chestiunea e usor speculativa; doi: s-a cerut ca o comisie interna a UE sa faca o evaluare si din punctul de vedere al capacitatilor UE in aceasta problema, iar daca un astfel de cetatean va veni in Europa el va avea statutul de refugiat si pur si simplu ar avea libertate totala de circulatie; trei: s-a convenit elaborarea unei platforme a UE privind aceasta chestiune. Pe baza acestei platforme UE a salutat decizia administratiei Obama. Aceasta chestiune va reflecta decizia fiecarui stat in parte. Am inteles ca ar fi aproximativ sase-sapte state care ar fi dispuse sa primeasca detinutii de la Guantanamo.
Am dori sa vorbim putin si despre romanii din jurul granitelor. Nu exista probleme numai cu cei din Basarabia, ci si cu cei din Ucraina si Serbia. In Valea Timocului exista acest scandal legat de o fundatie a unei biserici romanesti pe care autoritatile sarbesti o vor daramata.
Cu riscul de a nu ma face prea simpatic, vreau sa va spun ca nu orice problema o putem ridica adecvat in planul relatiilor bilaterale. Am discutat cu ministrul sarb de Externe Vuk Jeremic si va spun ca la nivel cooperarii regionale lucrurile stau bine. As dori sa fac aici o paranteza, la fel si cu Ucraina a fost stabilita o intalnire trilaterala. Cu Austria avem acum un proiect privind circulatia pe Dunare si am stabilit cu partea austriaca ca in faza a doua a proiectului sa mergem cu el la Comisia Europeana. Revenind la aceasta problema, autoritatile de la Belgrad sunt foarte cooperante. Referitor la vizita pe care presedintele Traian Basescu urmeaza sa o efectueze in Ucraina luna viitoare, va fi ridicata problema minoritatilor care nu este una numai a MAE, ci tine si de competentele Ministerului Culturii. In ceea ce priveste Serbia, sigur ca am transmis semnale privitoare la chestiunea bisericii de la Malainita, iar acestea au fost receptionate. Bineinteles ca ar mai fi nevoie si de implicarea Ministerului Culturii si chiar a Patriarhiei Romane. Vrem sa aratam ca Romania vorbeste despre aceasta problema pe mai multe voci.
Problemele nu se rezuma numai la acea biserica. Este vorba despre incalcarea drepturilor, in general a romanilor din Valea Timocului care nu beneficiaza de acealeasi privilegii ca cei din Voievodina
Exact asta va spuneam si eu. Nu vrem sa ne derobam de resposabilitate, dar exista si alte institutii care ar trebui sa intervina mult mai activ in rezolvarea unor astfel de probleme. Tentatia de a spune ca dincolo de granite are compentente numai MAE este falsa. Nu ne putem reprezenta bine interesele daca aceste insititutii nu isi preiau aceste atributii.
Departamentul de Relatii cu Romanii de Pretutindeni nu ar trebui sa elaboreze o strategie ? Nu ar trebui sa se faca o diferentiere clara a romanilor din jurul granitelor si a celor din SUA si Australia ?
Este adevarat. Ne trebuie o diferentiere, dar si strategii separate. Pentru cei care sunt plecati pe criterii economice, cred ca ar trebui actionat in vederea pastrarii identitatii nationale si a religiei lor. Sunt tari mai disponibile si altele in care flexibilitatea este mai redusa. Unde se observa o tara in care disponibilitatea este mai redusa, sigur ca ar trebui implicat si MAE.
Ce parere aveti de complementaritatea dintre Parteneriatul Estic si Sinergia Marii Negre, cele doua politici ale UE pentru spatiul estic ?
Cred ca pe acest palier Romania participa la implementarea politicilor incluse in Parteneriatul Estic, iar in cazul Sinergiei Marii Negre Romania este in postura de initiator. Fara a intra intr-o logica competitionala, nivelul de responsabilitate pe Marea Neagra ne priveste mai mult. Sigur ca Parteneriatul Estic va fi aprofundat in cadrul presedintiei Republicii Cehe, dar depinde si de noi cum vom reusi sa motivam UE pentru a sustine si Sinergia Marii Negre. Parteneriatul Estic este raspunsul UE la presiunile foarte mari ce vin din zona estica privind nivelul de integrare in UE. Se primesc semnale serioase mai ales pe libera circulatie, ceea ce este un lucru natural. In cadrul Parteneriatul Estic se incearca includerea tuturor acordurilor ce vor fi incheiate mai ales de Romania, Ungaria, Bulgaria si Slovacia pe acest palier. Zona Marii Negre poate fi potentata prin proiectele energetice. Tocmai acest lucru urmarim prin intalnirile trilaterale de care va vorbeam si cred ca prima de acest gen va fi cu Grecia si Bulgaria, cadru in care putem discuta de la problemele de frontiera pana la cele ale minoritatilor. Este mult mai eficient decat o discutie bilaterala cu tari le respective pentru ca pot fi identificate mai bine probleme punctuale de interes regional.
Interviul realizat de: Madalin NECSUTU, Victor RONCEA si Luciana POP
http://www.ziua.net/display.php?data=2009-02-02&id=248741
joi, 29 ianuarie 2009
"Balului vampirilor", spre o noua ordine mondiala si reformarea sistemului financiar global
Ieri si astazi a avut loc Forumul Economic Mondial de la Davos, un summit la care lideri politici mondiali si influenti oameni de afaceri au cautat solutii pentru iesirea din criza. “Balul vampirilor”, asa cum l-au demunit un grup de cateva sute de protestatari, s-a vrut a fi unul pentru schimbarea sistemului financiar mondial. Premierii rus si chinez au declarat miercuri la unison in cadrul Forumului Economic Mondial gazduit de mica statiune elvetiana de la Davos, ca intreaga responsabilitate pentru situatia de criza economica apartine Statelor Unite si este nevoie de un nou sistem financiar mondial. Ambii oficiali au criticat raportarea la dolarul american. Premierul chinez, Wen Jiabao a facut apel la o regularizare a celor mai importante monede iar Vladimir Putin a catalogat supradimensionarea dolarului american drept “foarte periculoasa”. Putin, cel care a si deschis lucrarile summitului economic anual, a mai afirmat ca lumea are nevoie de mai multe valute in care sa se poata constitui rezerve (valuta forte) si mai multa deschidere politica din partea tarilor care le-a emis. Ca si omologul sau chinez Wen Jiabao, el a pledat pentru o cooperare mondiala.
Cititi mai multe in ZIUA de maine
miercuri, 28 ianuarie 2009
ZIUA: Patriarhia cere lamuriri despre pasapoartele biometrice
Campania media si Biserica Ortodoxa Romana vor scoate lumea in strada pentru proteste impotriva pasapoartelor biometrice
-- Si ea (fiara) ii sileste pe toti, pe cei mici si pe cei mari, si pe cei bogati si pe cei saraci, si pe cei slobozi si pe cei robi, ca sa-si puna semn pe mana lor cea dreapta sau pe frunte. Incat nimeni sa nu poata cumpara sau vinde decat numai cel ce are semnul, adica numele fiarei, sau numarul numelui fiarei. (Apocalipsa, 13:16-17).
Biserica Ortodoxa Romana a solicitat Directiei Pasapoarte sa spuna in ce masura datele cuprinse in viitoarele documente de calatorie in strainatate nu aduc atingere libertatii si demnitatii persoanelor. Pornind de la cuvantul parintelui Iustin Parvu, de la Manastirea "Petru Voda" din Neamt, teologi respectabili invoca folosirea Numarului Fiarei intr-un "plan demonic" ce ar duce la dictatura globala.
Centrul National Unic de Personalizare a Pasapoartelor Electronice a inceput sa produca noile tipuri de pasapoarte la inceputul acestui an. Incepand cu 31 decembrie 2008, Romania poate emite pasapoarte electronice in conformitate cu Regulamentul nr. 2252/2004 al CE, privind standardele pentru elementele de securitate si elementele biometrice integrate in pasapoarte si in documente de calatorie emise de statele membre. Conform OUG nr. 94/2008, personalizarea pasapoartelor electronice se realizeaza de catre CNUPPE, care functioneaza in structura Directiei Generale de Pasapoarte a MAI. Initiativa a generat numeroase proteste si controverse, pornindu-se in special de la conotatii religioase cu trimitere la pasaje biblice vechi de doua milenii, care fac o conexiune intre temutul "numar al Fiarei", 666, si masuri luate la scara planetara pentru inrobirea totala a fiintei umane. "Patriarhia Romana a solicitat Directiei Pasapoarte din cadrul MAI lamuriri privitoare la pasapoartele biometrice si in ce masura datele cuprinse in acestea nu aduc atingere libertatii si demnitatii persoanelor", a comunicat, ieri, Biserica Ortodoxa.
Biserica cere oprirea "vanzarii sufletelor"
Nimeni din Guvern nu s-a gandit sa supuna aceasta tema dezbaterii publice, ca o problema de etica cetateneasca sau de etica biometrica a tehnologiei moderne, asa cum s-ar cuveni unei tari democratice, la care se pare ca suntem doar figuranti. Propun ca implementarea cip-urilor biometrice sa fie amanata, pana ce aceasta problema va fi dezbatuta public", a spus preotul profesor Mihai Valica, de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi. Pornind de la cuvantul parintelui Iustin Parvu, de la Manastirea "Petru Voda" din judetul Neamt, care cerea "poporului ortodox" sa nu permita introducerea acestui tip de document, au avut loc numeroase luari de pozitie, pana la strangerea de semnaturi in sprijinul ideii de organizare a unei dezbateri publice pe tema amintita.
"In spatele acestui sistem de insemnare a oamenilor, de codare si stocare a datelor de identificare se ascunde o intreaga dictatura, un intreg plan demonic, prin care de buna voie iti vinzi sufletul diavolului. Insemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte masuri luate pentru controlul absolut al fiintei umane. Dragii mei, dupa cum proorocesc Sfintii Parinti, primirea acestui semn este lepadarea noastra de credinta (...) Nu primiti acest insemn diavolesc care va rapeste ceea ce va apartine dreptul la identitate, dreptul la unicitate si originalitate, al fiecarei fiinte umane!", solicita parintele Iustin Parvu, care si-a argumentat pozitia intr-un interviu amplu pentru ziarul ZIUA.
"Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei; caci este numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase", se spune in Apocalipsa. Codul 666 este "numar de om", oricare ar fi el si reprezinta o structura genetica cunoscuta de mii de ani, din momentul scindarii evolutiei genetice a programelor de inginerie genetica, respectiv a conflictului dintre Dumnezeu si Satana. Numarul de om nu are nici o legatura cu ADN-ul somatic, ci exclusiv cu ADN-ul energetic informational, dupa cum interpreteaza analistii acestei teorii.
Proteste de strada
Coalitia Impotriva Statului Politienesc anunta doua actiuni stradale de protest fata de introducerea documentelor de identitate cu cip biometric si instaurarea controlului total al mijloacelor de comunicare electronice. Prima demonstratie va avea loc duminica, 1 februarie 2009, intre orele 12.30 si 14.30, in Bucuresti, la Crucea de la poalele Dealului Patriarhiei, in Piata Unirii. A doua manifestatie de protest va avea loc miercuri, 4 februarie 2009, intre orele 12.30 si 14.30, in Bucuresti, Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului Romaniei. "Coalitia saluta initiativa ziarului ZIUA, de a contesta la Curtea Constitutionala, prin Avocatul Poporului, Legea 298/2008 si reafirma ca va actiona de asemenea pentru desfiintarea acestor acte anti-constitutionale si pentru protectia drepturilor cetatenilor romani in fata abuzurilor statului". (Victor RONCEA)
Adrian-Nicolae POPESCU
sursa: ZIUA http://www.ziua.net/display.php?data=2009-01-29&id=248553
Mitropolitul Alcoolului si Tutunului, capul Bisericii Ortodoxe Ruse
Mitropolitul Kiril de Smolensk si Kaliningrad a fost ales marti patriarh al Moscovei si al intregii Rusii, preluand astfel conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse, a anuntat Conciliul episcopal. "Accept si va multumesc", a declarat Kiril, inainte de anuntarea rezultatelor. El a obtinut 508 voturi din totalul de 700 ale Conciliului Bisericii Ortodoxe reunit la Moscova pentru alegerea succesorului patriarhului Aleksei al II-lea, decedat in decembrie 2008. Singurul sau contracandidat, mitropolitul Kliment de Kaluga si Borovsk, a primit 169 de voturi. Kiril, care va fi intronizat duminica, a oficiat o slujba religioasa la Catedrala Iisus Hristos Mantuitorul din Moscova, unde are loc Conciliul, incepand de marti, ora 12.00 (11.00, ora Romaniei). Peste 700 de persoane din 64 de tari, cei mai importanti prelati ai Bisericii, dar si simpli credinciosi, s-au adunat la catedrala Iisus Hristos Mantuitorul, situata in centrul capitalei ruse, pentru a-l desemna pe patriarhul Moscovei si al intregii Rusii.
Biografie:
Pana in prezent mitropolit de Smolensk si Kaliningrad si timp de aproape doua luni liderul interimar al Bisericii Ortodoxe Ruse, el este singurul oficial ortodox de rang inalt cunoscut marelui public din Rusia, gratie in special emisiunii sale televizate saptamanale, "Cuvintele pastorului".
in cei aproximativ 20 de ani la conducerea puternicului departament de relatii externe al Patriarhiei Moscovei - echivalentul unui Minister de Externe - el a devenit, alaturi de Aleksei al II-lea, imaginea ortodoxiei ruse in strainatate.
in aceasta calitate, el a stabilit relatii cu Vaticanul, ceea ce i-a adus critici din partea detractorilor sai, pe fondul acuzatiilor de prozelitism la adresa catolicilor.
Potrivit expertilor, Kiril nu este un reformator, dar are un spirit independent si este preocupat sa vada biserica jucand un rol politic si social. Autoritatile ruse ar putea avea dificultati in a-l controla.
Kiril "are un sarm anume (...), nu isi ascunde pozitiile si nimeni nu il poate subjuga", mentioneaza Maksim sevcenko, seful Centrului de cercetare strategica a religiilor si politicii contemporane.
"Biserica, avandu-l pe Kiril la conducerea sa, va putea in sfarsit sa aiba sansa de a fi un jucator independent pe scena politica, in loc sa ramana obiectul manipularii statului", apreciaza saptamanalul Vlast.
Daca biografia oficiala a lui Kiril traseaza portretul unui tanar care s-a indreptat catre religie de la o varsta frageda, parintii "trezind in fiul lor dorinta de a servi biserica", aceasta are si zone de umbra.
Tatal si bunicul sau, ambii clerici, au cunoscut lagarele sovietice.
in 1965, la varsta de 19 ani, Kiril - pe numele sau real Vladimir Gundaiev - intra la seminarul din orasul sau natal, Sankt-Petersburg (Leningrad in perioada respectiva), apoi redacteaza o teza si preda la Academia ecleziastica.
Potrivit surorii lui, Elena, citata de cotidianul Tvoi Den, Kiril a declarat in timpul studiilor: "daca nu voi intalni fata cu care sa vreau sa imi petrec viata, voi deveni calugar", fixandu-si ca data limita 27 martie 1969.
La 3 aprilie 1969, el imbraca haina monahala si in anii '70 cariera sa in cadrul bisericii se dezvolta rapid.
El este numit secretar personal al mitropolitului Nikodim de Leningrad, apoi accede la primul sau post diplomatic in 1971, devenind reprezentantul Patriarhiei Moscovei pe langa Consiliul mondial al bisericilor.
Kiril il insoteste periodic pe patriarhul Pimen in calatoriile sale, inainte de a prelua, in 1989, conducerea departamentului de relatii externe.
La 25 februarie 1991, el este ridicat la rangul de mitropolit de Smolensk si Kaliningrad.
in anii '90, reputatia sa este insa patata. In timp ce Rusia postsovietica plonjeaza in criza economica, presa rusa il supranumeste "mitropolitul votcii".
Ziarele din Rusia au reamintit in aceste zile ca Kiril era suspectat ca profita de scutirile fiscale privind alcoolul si tutunul de care beneficia Biserica Ortodoxa. De unde si reputatia sa de "omul cel mai bogat din Biserica Ortodoxa Rusa", a subliniat bisaptamanalul de opozitie Novaia Gazeta.
Mfax
Cititi si http://www.ziua.net/display.php?data=2009-01-27&id=248410&kword=KGB
Topul celor 25 de personaje din spatele crizei financiare mondiale
Ziarul britanic “The Guardian” a realizat un top ce cuprinde 25 de personaje aflate in spatele crizei financiare mondiale, cea mai grava criza de la Marea Depresiune inregistrata la inceputul anilor '30 in SUA. Acest “cerc vicios” include oameni cu functii inalte, de la directori de banci si oameni influenti, pana la lideri de state. Printre numele vehiculate in ancheta de cotidianul britanic se afla cele ale lui Alan Greenspan, fost presedinte al Rezervei Federale a SUA (Fed), Mervyn King, guvernatorul Bancii Angliei, Bill Clinton si George W. Bush, fosti presedinti americani, Gordon Brown, fost premier al Marii Britanii, dar si oameni de afaceri precum Warren Buffet si George Soros.
Lista completa
Alan Greenspan, Mervyn King, Bill Clinton, Gordon Brown, Senator Phil Gramm, Abby Cohen, Kathleen Corbet, "Hank" Greenberg, Andy Hornby, Sir Fred Goodwin, Steve Crawshaw, Adam Applegarth, Dick Fuld, Ralph Cioffi si Matthew Tannin, Lewis Ranieri, Joseph Cassano, Chuck Prince, Angelo Mozilo, Stan O'Neal, Jimmy Cayne, Christopher Dodd, Geir Haarde, Opinia publica americana, John Tiner, Andrew Lahde, John Paulson, Professor Nouriel Roubini, Warren Buffett, George Soros, Stephen Eismann, Meredith Whitney
Cititi mai multe maine in ZIUA
Acum am pus si linkul catre articolul-mama: http://www.ziua.net/display.php?data=2009-01-29&id=248555
p.s. ma bucura urcarea direct pe primul loc al celor mai citite materiale de pe ziarul tiparit
miercuri, 21 ianuarie 2009
Fostii KBG-isti vor sa puna mana pe presa occidentala
Puterea financiara a oligarhilor rusi incepe sa se manifeste in toate ramurile economiei tarilor europene. Fie ca sunt opozanti sau simpatizanti ai Kremlinului, fie ca au ales calea exilului sau au plecat de bunavoie, acestia dispun de lichiditati substantiale si doresc intrarea in toate mediile de afaceri din Europa. Miliardarul Aleksandr Lebedev, fost agent al KGB-ului, a achizitionat ieri pachetul majoritar de actiuni al publicatiei britanice Evening Standard, conform unui anunt facut de compania-mama.
afla mai multe la articolul de azi din ZIUA: http://www.ziua.net/display.php?data=2009-01-22&id=248186
luni, 19 ianuarie 2009
Ambasadorii palestinian si israelian fata in fata despre situatia din Gaza
In contextul conflcitului din Orientul Mijlociu, declansat luna trecuta, ZIUA a pus fata in fata ambasadorii israelian si palestinian in Romania pentru a radiografia si a explica, pe scurt, resorturile acestui razboi dintre armata israeliana si fortele Hamas. Ambasadorul israelian, Oren David, si cel palestinian, Ahmed Majdalani, au viziuni diferite asupra acestui conflict, dar au dorinte comune: incetarea focului si reluarea procesului de pace. Mentionez ca interviurile au fost luate in urma cu o saptamana cand razboiul era inca in plina desfasurare.
Ambasadorul Israelului in Romania, Oren David:
"Suntem pregatiti pentru orice"
Dupa aproape trei saptamani de la declansarea ofensivei israeliene in Gaza, exista semne care sa conduca o eventuala incetare a focului si semnarea unui armistitiu ?
Exista un efort din partea mai multor puteri precum Franta si Egipt pentru a media acest conflict in scopul de a veni cu solutii pentru incetarea focului si de a ajunge la o intelegere convenabila pentru ambele parti.
Zilele acestea s-a ajuns la un acord pentru incetarea focului pret de trei ore in fiecare zi. Este aceasta o consecinta a eforturilor Egiptului si Frantei ?
As dori sa va spun ca acest acord este un gest de bunavointa din partea Israelului pe care il vom uzita in fiecare zi pana la finalul acest conflict. Vom opri ofensiva pentru trei ore, timp in care populatia civila palestiniana va primi hrana, medicamente si alte bunuri de care acestia au nevoie. Totodata, as vrea sa subliniez ca aceasta ofensiva militara are si o componenta umanitara prin care Israelul se angajeaza sa livreze ajutoare civililor din Gaza. Dorim ca civilii din zona de conflict sa fie afectati pe cat de putin se poate si facem acest lucru pe cat putem de mult. Nu mai putin de 450 de camioane incarcate cu ajutoare au parasit Israelul cu destinatia Gaza.
Aceste ajutoare sunt si din partea Comunitatii Internationale sau numai din partea Israelului ?
Din amandoua. Atat Israelul, cat si tari ale Comunitatii Internationale trimit regulat ajutoare pentru civilii din Gaza. Aceste ajutoare umanitare, dupa cum v-am mai spus, constau in apa, hrana, medicamente, combustibili si alte bunuri. De asemenea, spitalele israeliene primesc victime din randul civililor pentru a fi tratate. Victimele primesc ingrijire de cea mai inalta calitate.
Legat de acest lucru, as dori sa va intreb ce s-a intamplat la acea scoala administrata de ONU de la Jabalya, loc folosit totodata si ca tabara pentru refugiati. Desi ONU daduse armatei israeliene prin GPS coordonatele acestei cladiri ca fiind una civila, scoala a fost atacata si 30 de oameni nevinovati si-au pierdut viata. Cum a fost posibil ?
Este exact ce va spuneam despre folosirea civililor ca scuturi umane. Atunci armata israeliana a intrat in acel perimetru ca urmare a focurilor trase de Hamas din acea directie. Militantii Hamas au tras in militarii israelieni, fapt ce a dus la urmarirea tintelor pana in acea scoala. Va repet, civilii palestinieni sunt pusi in fata sau in imediata apropiere. Este teribil, folosesc civili ca scuturi umane si nu mai au respect fata de valoarea unei vieti omenesti. La sfarsitul saptamanii trecute cand am atacat partea palestiniana a orasului de la granita cu Egiptul, Rafah, am raspandit din nou biletele cu ora si locul unde vor avea loc bombardamentele in care am avertizat populatia civila sa evacueze aceasta zona.
Cum credeti ca vor afecta recentele violente din Gaza procesul de la Annapolis?
Vrem sa continuam acest proces politic si sa totodata negocierile cu Autoritatea Nationala Palestiniana (ANP) pentru crearea a doua state distincte pentru doua popoare diferite.
Va temeti de faptul ca si alte miscari similare precum Hezbollah ar putea intra in razboi alaturi de Hamas in conditiile in care liderul Hezbollah a afirmat ca “toate posibilitatile sunt deschise” cand a fost intrebat despre o eventuala interventie ?
Sunt o serie de elemente comune intre cele doua organizatii, ambele sunt distructive si nu constructive, ambele sunt finantate de catre Iran, sunt miscari fundamentaliste fanatice si violente si nu au decat o singura dorinta: de a distruge statul Israel. Singura diferenta ar fi ca una este siita si cealalta sunnita. Suntem de parere ca liderul Hezbollah, Hassan Hasrallah, si-a invatat lectia in iulie-august 2006 si, dupa cum a zis si el, a fost doar o scapare. Hezbollah stie ce pret ar putea plati Libanul daca va ataca Israelul. }inand cont ca traim in aceasta parte a lumii, suntem pregatiti pentru orice scenariu.
Ambasadorul Palestinei in Romania, Ahmed Majdalani:
"Administratia Bush a dat unda verde Israelului pentru acest razboi inainte de a parasi Casa Alba"
Care este sprijinul de care s-au bucurat civilii palestinieni din partea Romaniei in aceasta perioada?
Poporul palestinian trece printr-o perioada critica. De la inceputul atacurilor israeliene impotriva civililor din Gaza am avut contacte permanente cu Ministerul de Externe de la Bucuresti si Presedintia romana. Romania, pe baza relatiilor bilaterale foarte bune dintre Romania si Israel, a inceput sa faca presiuni asupra statului Israel pentru a opri atacurile asupra poporului palestinian.
Actiunea Israelului din Gaza s-a extins prin alte masuri si in Cisiordania? Au existat masuri implementate de Israel in aceasta regiune, in paralel cu atacurile din Gaza?
De cand a inceput agresiunea in Fasia Gaza, fortele de ocupatie israeliene ataca cu cea mai mare violenta palestinienii care ies pe strada sa demonstreze impotriva actiunilor din Gaza. Un numar mare de palestinieni au fost ucisi, iar armata israeliana a tras in demonstranti, facand zeci de raniti.
In cotidianul New York Times a aparut un articol in care se spune ca scopul acestui razboi este acela de a-l ajuta pe Ehud Barak sa ajunga la putere in Israel. Care este opinia dvs?
Una dintre cauzele acestui razboi este caderea in sondaje a partidelor care sunt in coalitia de guvernamant din Israel. Si partidele israeliene se lupta intre ele pentru a arata care este mai extremist, mai anti-palestinian. Este un razboi pentru realizarea unor interese in alegeri pe baza sangelui poporului palestinian. De exemplu, in urma cu doua zile a fost un sondaj de opinie in Israel. Acest sondaj indica ridicarea partidului "Kadima", precum si a Partidului Muncii (n.r.-condus de Ehud Barak), care a obtinut 15 mandate in plus, iar Kadima doua mandate in plus. Asta arata ca razboiul are legatura cu politica interna israeliana, in primul rand, si nu este, dupa cum declara Israelul, un razboi impotriva terorismului.
Credeti ca decizia Israelului de a ataca Gaza la sfarsitul acestui an a avut ca scop deturnarea atentiei comunitatii internationale, care se confrunta in prezent cu razboiul gazelor?
Sunt mai multi factori care au condus ca Israelul sa aleaga aceasta perioada de atac. Primul factor este reprezentat de sarbatorile crestine de sfarsit de an, iar asta a dat Israelului posibilitatea sa actioneze timp de 10 zile fara sa aiba presiuni de afara. Al doilea factor este ca actuala administratie Bush a dat unda verde Israelului, inainte sa paraseasca Casa Alba pe 20 ianuarie. Si poate cel mai important factor este ca Israelul vrea sa schimbe realitatea din teritoriu si sa realizeze alte conditii pana la schimbarea administratiei americane.
Credeti ca Cvartetul pentru Orientul Mijlociu (SUA, UE, ONU si Federatia Rusa) si-a dovedit eficienta sau este doar o alta structura inutila?
Din nefericire Cvartetul s-a intalnit la sfarsitul lunii decembrie 2008 la Washinghton si a dat un comunicat, proclamand prelungirea Conventiei de la Annapolis care trebuia sa fie implementata luna trecuta. Acest comunicat nu a invinovatit Israelul pentru oprirea procesului de pace. Si cel mai important este faptul ca nu a adoptat un calendar clar pentru etapele procesului de pace.
Care a fost efectul razboiului asupra vietii politice palestiniene?A reusit sa unifice diferitele partide politice?
Unii vor sa profite de pe urma acestui razboi ca sa isi consolideze pozitia propriilor partide in fata poporului, in locul Autoritatii Nationale Palestiniene. Israelul vrea sa scape de obligatiile procesului de pace si de creare a unui stat palestinian independent. Israelul nu doreste sa elimine definitiv Hamasul din Fasia Gaza, vrea doar sa slabeasca organizatia, sa impuna propriile conditii si sa o pastreze ca o forta slaba. Israelul doreste sa implementeze separarea poporului palestinian din Gaza si a poporului palestinian din Cisiordania (...) o forta care sa controleze Gaza, atasata Egiptului, iar Cisiordania sa fie atasata Regatului Iordaniei. Asta ar insemna ca cerintele minime pentru crearea statului palestinian independent nu ar mai fi indeplinite.
Vezi si la: http://www.ziua.net/news.php?data=2009-01-19&id=19541
Postări
