În 1941, la 23 de ani, scriitorul rus Aleksandr Soljenițîn își depăna propriile trăiri revoluționare într-o poveste ce nu avea să mai fie terminată.
Nerjin, eroul principal al romanului incomplet „Iubește revoluția!” , era în fapt un alter ego al autorului, care nu voia decât să ajungă pe front în timpul celui deal doilea război mondial pentru ași apăra țara. Scopul său era curat, idealistic, cel al unui tânăr student la matematică la Universitatea de Stat din Rostov.
Însă țelul lui Nerjin are puține în comun cu a altor „patrioți” ,din ziua de astăzi, de data această moldoveni, care îndeamnă voalat lumea la revoluție și acapararea puterii pe orice căi.
Cu pistolul îndreptat spre tâmpla guvernanților, și ei plini de boli cleptomanice neaoșe incurabile, liderii revoluționari ce protestează în stradă la Chișinău riscă să arunce țara în haos. Funcționând după principii machiavelice identice cu a predecesorilor, alternativa politică din stradă îndeamnă populația la „nesupunere civică”. Ultimatumul sună terifiant, iar o criză civilă, provocată de proteste violente de stradă, nu va stabiliza niciodată țara. Cei trei mușchetari din vârful revoltelor, din care doi pro-ruși declarați, nu vor să facă altceva decât să înlocuiască un oligarh cleptoman cu un triumvirat dubios cu fundul în două luntri. Cu o jumătate de posterior în UE și cealaltă jumătate în UV. O poveste ce nu este deloc departe de cea a „vițelul blând”, promovată de Vladimir Voronin. Toate-s vechi și nouă toate...
Însă țelul lui Nerjin are puține în comun cu a altor „patrioți” ,din ziua de astăzi, de data această moldoveni, care îndeamnă voalat lumea la revoluție și acapararea puterii pe orice căi.
Cu pistolul îndreptat spre tâmpla guvernanților, și ei plini de boli cleptomanice neaoșe incurabile, liderii revoluționari ce protestează în stradă la Chișinău riscă să arunce țara în haos. Funcționând după principii machiavelice identice cu a predecesorilor, alternativa politică din stradă îndeamnă populația la „nesupunere civică”. Ultimatumul sună terifiant, iar o criză civilă, provocată de proteste violente de stradă, nu va stabiliza niciodată țara. Cei trei mușchetari din vârful revoltelor, din care doi pro-ruși declarați, nu vor să facă altceva decât să înlocuiască un oligarh cleptoman cu un triumvirat dubios cu fundul în două luntri. Cu o jumătate de posterior în UE și cealaltă jumătate în UV. O poveste ce nu este deloc departe de cea a „vițelul blând”, promovată de Vladimir Voronin. Toate-s vechi și nouă toate...
De altfel, cei doi pro-ruși nu fac nimic altceva decât să încerce să-și ia fața unul contra celuilalt, ca oameni de nădejde pe care Moscova poate conta la Chișinău. De altfel, cele două partide sunt în concurență directă, chiar în cazul alegerilor anticipate, deoarece se bat pe același segment electoral pro-rus, iar Usatîi are o priză mult mai mare decât tovarășul său din Parlament, trădătorul ex-comunist, așa cum fostul său șef de partid, Igor Dodon. Prinși în aceeași vâltoare a îmbogățirii peste noapte, cei doi lideri ai protestatarilor ce țin cu „poporul sărăcit” nu fac nicio pas fără o vizită în prealabil la poarta Kremlinului de la Moscova.
Tocmai de aceea se ridică întrebarea legitimă: „Ce înseamnă nesupunerea civică pentru ei?” Poate una proiectată pe calapodul Donețk sau Lugansk?
Din toată această nebunie ce ține de goana după putere fără scrupule, vine și alternativa. Una așezată, fără învârtoșare pătimașă și exces de testosteron. Vocea Maiei Sandu sa ridicat cu luciditate dintre liderii pieței. Ea a spus direct că nimeni nu trebuie să se urce pe nemulțumiri oamenilor și să le călărească ca pe propria agendă politică. De asta a și refuzat să urce pe scenă și să-și facă selfie-uri acolo, precum cei doi comedianți populiști, Dodon și Usatîi. De altfel, ea a acuzat direct lipsa de discernământ și uzul de violență, așa cum sa întâmplat în Parlament săptămâna trecută.
Maia Sandu le-a transmis simpatizanților Partidului Acțiune şi Solidaritate să nu se lase angrenați în acte de violență, deoarece „prin metode necivilizate nu poți ajunge la o viață civilizată”. Mai mult de atât, aceasta ia îndemnat voalat pe protestatari să nu se lase căpușați de alte proteste paralele a două partide pro-ruse care încearcă, de la constituirea în această toamnă a Orășelului Demnității, să își facă orașele și proteste paralele care să le canibalizeze, încet dar sigur, ideea de a arunca corupția afară din țară. Republica Moldova poate învăța și aici din exemplul de peste Prut.
Tocmai de aceea se ridică întrebarea legitimă: „Ce înseamnă nesupunerea civică pentru ei?” Poate una proiectată pe calapodul Donețk sau Lugansk?
Din toată această nebunie ce ține de goana după putere fără scrupule, vine și alternativa. Una așezată, fără învârtoșare pătimașă și exces de testosteron. Vocea Maiei Sandu sa ridicat cu luciditate dintre liderii pieței. Ea a spus direct că nimeni nu trebuie să se urce pe nemulțumiri oamenilor și să le călărească ca pe propria agendă politică. De asta a și refuzat să urce pe scenă și să-și facă selfie-uri acolo, precum cei doi comedianți populiști, Dodon și Usatîi. De altfel, ea a acuzat direct lipsa de discernământ și uzul de violență, așa cum sa întâmplat în Parlament săptămâna trecută.
Maia Sandu le-a transmis simpatizanților Partidului Acțiune şi Solidaritate să nu se lase angrenați în acte de violență, deoarece „prin metode necivilizate nu poți ajunge la o viață civilizată”. Mai mult de atât, aceasta ia îndemnat voalat pe protestatari să nu se lase căpușați de alte proteste paralele a două partide pro-ruse care încearcă, de la constituirea în această toamnă a Orășelului Demnității, să își facă orașele și proteste paralele care să le canibalizeze, încet dar sigur, ideea de a arunca corupția afară din țară. Republica Moldova poate învăța și aici din exemplul de peste Prut.
Continuare pe EvZ Moldova
Postări
