„Corupția din Rusia e deja terorism de stat!”. Interviu cu David Satter, unul dintre cei mai renumiți sovietologi

David Satter, licențiat al Universităților din Chicago și Oxford, a fost corespondent al ziarului Financial Times la Moscova, din 1976 până în 1982, apoi analist al spațiului sovietic și ex-sovietic pentru Wall Street Journal Europe. Satter este autorul a patru cărți, ultima urmând să apară în primăvara anului viitor.

Toate lucrările sale abordează transformarea Rusiei în statul agresiv și corupt de azi. David Satter este celebru și pentru faptul că este singurul jurnalist american expulzat din Rusia după încheierea Războiului Rece. Expulzarea sa s-a produs pe fondul unor acuzații de încălcare a regimului de ședere în Rusia, după o procedură aplicată spionilor. Refuzul Rusiei de a-i mai acorda viză de intrare în Federația Rusă s-a produs concomitent cu rularea unui documentar, în Piața Maidan din Kiev, în ajunul Crăciunului din 2013, realizat după una dintre cărțile sale, „Age of Delirium: The Decline and Fall of the Soviet Union”.

Atunci, mulțimea din Piață a stat și a urmărit filmul la o temperatură de -4 grade, până spre miezul nopții. A doua zi, avea să afle de la un diplomat rus de la Kiev, că „organele competente”, termen folosit în special pentru FSB, că șederea sa pe teritoriul Rusiei este „indezirabilă”.

El este și autorul materialelor care au deconspirat implicarea serviciilor secrete ruse în dinamitarea unui bloc de locuințe, incident în urma căruia au murit 300 de persoane, pentru a servi ca pretext autorităților ruse pentru reînceperea războiului în Cecenia. Conflagrație de care Moscova avea nevoie pentru a-i crește popularitatea lui Vladimir Putin, un personaj politic creditat înaintea venirii sale la putere, în 2000, cu numai 2%.

- De unde această preocupare pentru spațiul rusesc, dvs. ați ales Rusia, sau Rusia v-a ales pe dvs.?

- Îmi place să cred că a fost alegerea mea. În copilărie, la Chicago, pe la 13 ani, am început să învăț limba rusă de la niște vecini emigranți din URSS. Deși fiind în plină epocă a Războiului Rece, șansele de a merge în Rusia erau mici, iar cele de a trăi acolo o perioadă mai îndelungată aproape imposibile, tatăl meu m-a încurajat, chiar a insistat să învăț limba rusă, deși nu înțelegeam de ce. Ulterior, la Universitate, am profitat de aceste cunoștințe și am descoperit această provocare, această alternativă pe care o aveam cunoscând limba rusă. Ca și corespondent al ziarului Financial Times am avut ocazia să studiez chiar la fața locului comunismul sovietic, timp de 6 ani. Chiar dacă nu am fost expulzat, cum s-a întâmplat în 2013, am avut probleme cu autoritățile sovietice, care au vrut să mă alunge din URSS. Am fost acuzat, formal, de huliganism, în 1979, după o vizită la locul de origine al unor strămoși de-ai mei, într-o localitate care avea să devină celebră în toată lumea, câțiva ani mai târziu, Cernobîl.

- În cartea pe care urmează să o lansați vorbiți despre clasa conducătoare de la Kremlin denumind-o „Cleptocrație”....

- Această carte se vrea o explicație a celor întâmplate, cum a ajuns Rusia țara agresivă, înfundată în corupție, de astăzi. Cum oamenii au uitat optimismul de la începutul anilor 90, când, după Perestroika, toți credeam că Rusia se va racorda la cultura și economia mondială, aducând plus valoare acesteia Nu s-a întâmplat așa și dacă urmărim evoluția Rusiei, ne dăm seama de pericolul ca același lucru să se întâmple și în Moldova și în Ucraina.

- Care este originea acestor probleme?

- Cred că de la revoluția bolșevică, pornită de la ideea simplă că socialismul va duce la eliminarea proprietății private. Odată înlăturată ceea ce se ceea că este sursa conflictelor de clasă, războaiele urmau a fi excluse, iar rezultatul așteptat era miraculos. Timp de decenii, comunismul a fost religie de stat, cu un impact imens asupra maselor. Cei care trebuiau să facă tranziția post-comunism au făcut schimbarea violent, fără scrupule, fără lege. S-a acreditat, aproape oficial, că acela e momentul în care fiecăruia i se oferă șansa vieții lui, de a dobândi bunuri, indiferent de metodele prin care o face A fost la fel ca deschiderea unui magazin cu obiecte gratuite. Fără un cadru legislativ, fără tradiție, afacerile au devenit monopoluri și au creat oligarhi. Cei care obțin bani și bunuri într-un sistem corupt, vor lupta cu cele mai murdare instrumente, făcând victime oameni nevinovați. Ceea ce se întâmplă în Rusia. Odată cu venire lui Putin la putere, centrul de greutate al corupției s-a mutat de la oligarhi la bandiții de stat. Condițiile impuse și comisioanele ascunse ale autorităților erau identice cu cele ale bandiților, iar oamenii de stat au devenit afaceriști. Proprietatea privată nu presupune ca poți face orice ca să o dobândești sau ca să o păstrezi, asta duce la corupție și crimă.

- Cum rămâne cu instituțiile care ar trebui să blocheze corupți, cu presiunea dinspre mass media, care relatează cazurile de corupție?

- Structurile de stat nu răspund la semnalele venite privind corupția și fărădelegile, ceea ce duce la demonetizarea acestei lupte. Jurnaliștii nu pot obține singuri rezultate, dar trebuie să nu renunțe la  a atrage atenția asupra ilegalităților. Corupția omoară tot sistemul. În Rusia nu este doar corupție, deja, ci terorism de stat, pasul dintre aceste două momente fiind deja făcut. Sclavia este momentul în care accepți ca normale lucrurile care îți umilesc demnitatea umană, ceea ce se întâmplă acum în Federația Rusă cu oamenii.

- Nici în alte state ex-sovietice nu au dispărut reziduurile educației bolșevice. Deznaționalizarea, ștergerea identității istorice și a tradițiilor a funcționat.

- Marxism-leninismul și promisiunea unui viitor luminos au fost metodele prin care URSS a încercat ștergerea identității naționale a popoarelor din uniune, cum a fost și cazul Moldovei. Dar căderea comunismului a arătat că acest proces nu a fost unul reușit, redescoperirea istoriei și tradițiilor naționale, chiar dacă nu a fost un proces rapid, fiind prezentă în aproape toate statele apărute după destrămarea Uniunii. Din nefericire, alte procese psihologice au fost mult mai reușite chiar decât cel de deznaționalizare. Ieșirea din URSS a fost mult mai simplă și mai rapidă decât ieșirea din mentalitatea sovietică a populației.

- Cum evaluați șansele Republicii Moldova de a ieși din trena Rusiei corupte și corupătoare și a deveni un stat european? Este Reunirea celor două state românești o soluție pentru salvarea Republicii Moldova?

- Șansele Republicii Moldova de  deveni o societate democratică, cu un grad scăzut de corupție, sunt foarte mici din punctul meu de vedere. Vorbim despre o țară mică, cu resurse limitate, subiect al orgoliului de dominație al Federației Ruse, țară care știu că are și instrumentele pentru a pune presiune chiar în interiorul Moldovei pentru menținerea acestei situații. Sincer, mă repet, aici foarte important și pozitiv este rolul pe care îl poate juca România. Acela de a convinge populația filo-română majoritară că aparține spațiului lumii democratice și nu sferei de influență a Rusiei. Nu știu dacă o reunificare a celor două state românești este realizabilă imediat, dar știu cu certitudine că influența românească este una fericită și combate cu succes influența negativă a factorilor de propagandă rusești.

- Există o inițiativă de creare a unui spațiu informațional comun pentru cele două state românești. Cum vedeți această posibilitate?

- Ideea este una foarte bună. În primul rând pentru că resursele Chișinăului sunt foarte reduse din acest punct de vedere, iar moldovenii sunt vorbitori nativi de limba română. Apoi, România este un stat membru NATO, ceea ce poate avea un rol extrem de benefic în dezvoltarea și siguranța viitorului Republicii Moldova. Toată lumea știe că produsele media oficiale ale Rusiei nu sunt obiective în prezentarea adevărului, ci reprezintă instrumente de manipulare.

- Aveți un pronostic pentru viitorul Crimeei? Va putea reveni acest teritoriu în hotarele Ucrainei?

- Personal, cred că este posibil. Nu va fi ușor, dar totuși regimul Putin este instabil și nu știm cât va mai fi la putere și fără reîntoarcerea Crimeei, Rusia va fi privată de asistență din străinătate și va intra într-o situație ce o va depăși.

- Aveți un mesaj pentru cetățenii Ucrainei și Republicii Moldova în legătura cu viitorul lor european?

- Am același mesaj pe care îl primesc din toată lumea, cum că sunt imense avantaje după ce scapă de  corupție, dar este nevoie de voință pentru a face acest lucru. Toată lumea știe că nu va fi ușor, dar cetățenii trebuie să aibă spiritul voinței naționale și al scopului național, deoarece corupția macină până în miezul societății.

Valentin Buda, Mădălin Necșuțu

Publicat în EvZ Moldova

Leia Mais…

"La summitul de la Lisabona dorim să avansăm spre un stadiu final al scutului antirachetă"

Interviu în exclusivitate cu secretarul de stat al MAE, Bogdan Aurescu

Secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, a avut zilele acestea amabilitatea de a acorda un înterviu în exclusivitate pentru ziarul „Curentul“ în cadrul căruia am încercat să facem împreună o radiografie a unora dintre cele mai importante obiective de politică externă a ţării noastre. Printre cele mai importante subiecte abordate au fost cele legate de importanţa geostrategică a instalării scutului american antirachetă pe teritoriul nostru, problema comunităţilor romaneşti din jurul graniţelor tării precum şi dimensiunea energetica şi de securitate a Mării Negre. Vă invităm în continuare să citiţi unele dintre cele mai importante pasaje pentru ca interviul integral sa poată fi citit pe pagina noastră de web la adresa www.curentul.ro:

Care sunt prioritatile de politica externa ale Romaniei in viitorul apropiat. Sa zicem in urmatorii 2-3 ani. Are Romania o strategie pe termen lung sau politica externa este gandita pas cu pas?

Se poate vorbi foarte mult despre proritatile de politica externa ale Romaniei. Depinde cat de mult putem intra in detalii. In primul rand, politica externa trebuie sa fie proiectata pe termen lung si putem observa ca in programele de guvernare a ultimilor 10 ani exista repere constante, transformate de aderarea Romaniei la UE si NATO. Dupa aderare, acestea s-au transformat in valorificarea prezentei Romaniei in Uniunea Europeana si in NATO, conturarea mai buna a profilului specific al Romaniei in cele doua organizatii si obtinerea unui rol aparte in cadrul distributiei mai largi de roluri in aceste organizatii. In ceea ce priveste NATO, avem un profil destul de bine conturat, Romania fiind identificat ca un furnizor de securitate important si ca un aliat de nadejde prin contributiile substantiale pe care le are la operatiunile aliate si la dezvoltarea conceptuala din interiorul Aliantei. Prezenta in functiile de relevanta din interiorul secretariatului international al NATO reprezinta Romania mai mult decat cota la care ar fi fost indreptatita la bugetul Aliantei sau participarea la operatiunile Aliantei.

Se vehiculeaza ideea ca in ultimul deceniu Romania a avut doua tinte majore de politica externa: intrarea in NATO si aderarea la UE. Ambele au fost atinse. Se vorbeste acum despre un gol in viziunea Romaniei si de inexistenta unui tel major.

Nu, nici pomeneala. Nu cred ca putem vorbi despre un gol. Am avut inainte de aderarea la cele doua organizatii ca obiective sa devenim membrii cu drepturi depline a celor doua structuri. Dupa aderare aceasta tinta a ramas valabila sub forma modificata a valorificarii prezentei noastre in aceste organizatii si a valorificarii din punct de vedere national a prezentei in cele doua structuri pentru atingerea unor obiective de politica externa si nu numai. Daca vorbim numai despre Uniunea Europeana, Romania ramane axata pe integrarea deplina in aceasta structura si ma refer aici la procesele legate de aderarea la spatiul Schengen in martie 2011, finalizarea acestui Mecanism de Cooperare si Verificare (MCV). Iata ca obietivele noastre nu se termina odata cu aderarea, ele de fapt niciodata nu au fost concepute ca obiective in sine. In realitate, aceastea erau obiective-instrument sau mai bine zis obiective de etapa care sunt folosite ulterior pentru a merge mai departe. Este important de subliniat ca politica externa a Romaniei, proiectata pe termen lung, nu poate sa faca abstractie de faptul ca in ambele organizatii, Romania este stat de granita la frontiera externa a UE si NATO. Din aceasta calitate determinata geopolitic si din istoria etapei in care suntem decurg o serie de responsabilitati pentru Romania care sunt dincolo de cele nationale. Avem resposabilitati care decurg din aceasta prezenta la frontiera externa, nu doar pentru noi, ci si pentru restul de valori din care facem parte. Acesta este motivul pentru care in politica externa a Romaniei, una dintre prioritati se refera la actiunea in spatiul vecinatatii noastre, fie ca vorbim despre Balcani, fie ca vorbim despre vecinatatea estica, si din acest motiv este foarte important ca prin instrumentele pe care le avem la dispozitie sa se consitituie intr-un spatiu de prosperitate, stabilitate si securitate care sa fie predictibil si care sa asigure din cel mai larg punct de vedere securitatea nationala. Acest termen de securitate nationala ar trebui inteles in termeni largi, atat de tip „hard“, cat si „soft“. Deci, exista o serie mare de prioritati de politica externa. De aici decurge si cea legata de Republica Moldova, aflata in vecinatatea noastra estica, dar care trebuie vazuta mai mult decat un simplu vecin. Avem aici aceasta datorie de a sprijini eforturile de integrare europeana ale guvernului proeuropean de la Chisinau. Iata deci, schitate foarte pe scurt, prioritatile noastre de politica externa. Daca vorbim tot despre vecinatatea estica, putem aminti aici interesul nostru pentru spatiul zonei extinse a Marii Negre, precum Asia Centrala, care cuprinde si dimensiunea foarte importanta a securitatii energetice. Suntem datori sa precizam aici ca Romania, chiar daca este statul cel mai putin dependent din zona fata de energia din Est, cu toate aceastea tara noastra actioneaza sa reduca dependenta Europei de importurile din exterior.

Daca tot suntem la acest capitol, ce ne puteti spune despre ultimele evolutii din procesul semnarii acordului AGRI?

Este exact un exemplu foarte bun si foarte recent de modalitate in care Romania intelege sa isi asume aceste responsabilitati care nu sunt doar pentru sine. De exemplu, acest proiect AGRI, in care participa ca stat sursa Azerbaidjanul, Georgia ca tara pentru transportul de gaz, Romania si Ungaria care asigura tranzitul de gaz mai departe prin conexiunea care noi am facut-o deja Arad-Szeged si care va fi curand inaugurata oficial, asigura practic acest tranzit al resurselor de hidrocarburi dim zona Caspica spre Europa, fapt ce reduce dependenta de gaze a statelor europene.

Aveti cumva si un cost estimativ al acestei proiect si durata pana cand va fi operational. Domnul presedinte avansa recent o durata de trei ani? Este un termen valabil?

Cu siguranta este iar expertii in aceasta chestiune vor stabili in cel mai scurt timp, in urma studiilor de fezabilitate care vor fi facute, si care sunt costurile si termenele exacte. Din datele care sunt cuantificabile acum este clar ca va fi un proiect mai usor de realizat si care presupune costuri nu foarte mari.

Cum se va raporta Romania fata de AGRI si cum se va raporta tara noastra fata de Nabucco?

Romania se raporteaza evident la AGRI ca un stat fondator al proiectului. Trebuie subliniat ca Nabucco ramane pentru noi un proiect majoritar major si nu exista nicio relatie de concurenta intre AGRI si Nabucco, dimpotriva. Am subliniat intotdeauna caracterul lor complementar si speram ca si Nabucco sa progreseze foarte rapid. In fapt, sunt pasi recent in acest sens de finantare a sa. Sprijinim activ ambele proiecte care se inscriu pe linia Coridorului sudic al Uniunii Europene.

Domnule Aurescu, care este stadiul negocierilor romano-americane in privinta amplasarii de elemente ale scutului antiracheta american pe teritoriul Romaniei?

Pot sa va spun cu exactitate care este stadiul proiectului bilateral romano-american si de asemenea cred ca este important de subliniat care este conexiunea cu evolutiile care speram sa fie pozitive si clare la summitul NATO de la Lisabona referitor la sistemul NATO antiracheta. In ceea ce priveste negocierile romano-americane, am avut deja doua runde negocieri desfasurate in conditii foarte bune in care am inregistrat progrese substantiale. Urmatoarea runda de negocieri va avea loc, maine, 17 septembrie, la Bucuresti (interviul a fost realizat pe 16 septembrie - n.r.) si speram ca pana la summitul de la Lisabona sa avansam spre un stadiu final al acestui proiect.

S-au mai schimbat datele problemei? Ultima data era vorba de trei baterii a cate opt rachete interceptoare.

Sigur, aceastea sunt aspectele tehnice care au fost enuntate de la bun inceput si nu am ajuns sa finalizam toate aceste detalii tehnice si nici macar procesul stabilirii locatiei de pe teritoriul Romaniei nu este inca finalizat. Pentru acest lucru este un grup de lucru comun si sunt foarte multi parametri tehnici luati in considerare. Ce pot sa va zic este ca deocamdata suntem in grafic.

Cate runde de negociere vor avea loc?

Este greu de spus cate runde de negociere vor fi pentru ca niciodata nu poti sa stabilesti dinainte cate intalniri vor fi sau de cat timp va fi nevoie pentru a finaliza o astfel de negociere. Sunt totusi aspecte cu un grad foarte mare de complexitate din punct de vedere tactic si juridic. Vom respecta graficul stabilit si poate chiar il vom devansa in relatia bilaterala. La Lisabona va fi oricum luata o decizie in ceea ce priveste instalarea sistemul NATO antiracheta si va avea ca model proiectul american propus de administratia Obama. Exista toate premisele pentru o decizie pozitiva si in perioada imediata de dupa summit sa inceapa si discutiile cu caracter tehnic in care se va vedea exact si care vor fi costurile in interiorul NATO si ce vor trebui sa stabileasca in continuare aliatii.

Stim ca acest proiect nu va implica costuri pentru Romania?

In ceea ce priveste costurile ale acordului bilateral romano-americana, partea americana suporta toate cheltuielile referitoare la costurile interceptorilor, la amplasarea acestora in Romania, la transportul acestora si alte cateva costuri. Bineinteles ca si partea romana va avea unele costuri care vor fi mult mai mici decat cele ale partii americane. Vom avea o viziune mai ampla a costurilor imediat ce se va decide asupra locatiei amplasarii.

In cadrul acestor negocieri pentru scut, intra si altele referitoare la achizitionarea de avioane americane multirol de catre Romania?

Nu sunt teme care au legatura intre ele. Cele doua dosare nu sunt conexate. Discutiile despre scut sunt atat de concentrate, incat expertii care vin la Bucuresti sunt mandatati sa discute numai aceste chestiuni.

Ce ne puteti spune despre initiativele Romaniei la Bruxelles in favoarea integrarii in UE a Republicii Moldova. Ce proiecte are in desfasurare Romania peste Prut?

Sunt mai multe proiecte ale Romaniei in acest sens. As aminti aici initiativa Romaniei pe care a avut-o pentru a crea un Grup de sprijin pentru actiunea europeana a Republicii Moldova, proiect lansat in ianuarie 2010 si care s-a intalnit deja de doua ori, ultima data in iunie. Urmeaza ca o noua intalnire sa aiba loc la Chisinau pe 30 septembrie si speram intr-o participare cat mai ridicata din punct de vedere european la aceasta reuniune. Aceasta actiune are ca scop degajarea ideilor si initiativelor europene de promovare si stimulare a apropierii dintre Republica Moldova si UE. Sigur ca exista deja o serie de procese care s-au declansat. Este vorba despre negocierile privind Acordul de asociere la UE a R. Moldova care s-au lansat in ianuarie, sunt discutii referitoare la liberalizarea regimului de vize, dialog lansat in iunie, de asemenea se fac demersuri pentru redactarea unei foi de parcurs necesara pentru pregatirea inceperii negocierilor Chisinau-Bruxelles privind Acordul cuprinzator si aprofundat de liber schimb. Romania sprijina aceste initiative, atat prin expertiza pe care o oferim partii de peste Prut direct si prin actiunile pe care le derulam la Bruxelles.

Domnul presedinte Basescu a declarat in urma cu cateva saptamani la reuniunea ambasadorilor ca diplomatii romani de la posturi trebuie sa explice exact in tarile unde de afla care sunt interesele Romaniei fata de Republica Moldova. Se conformeaza acestia?

Da, se conformeaza acestei sarcini de actiunea diplomatica si lucrurile aceastea incep sa fie intelese in UE. Este firesc ca R. Moldova si acest guvern european sa fie sprijine pentru a avansa reforma interna atat de necesara care a fost stopata pe tot parcursul perioadei de guvernare comuniste iar aspiratiile Chisinaului de intrare in UE sunt intampinate cu o deschidere din ce in ce mai mari in capitalele Europei .

Credeti ca fara acest guvern de coalitie proeuropeana, R. Moldova isi va mai putea continua drumul spre UE?

Este foarte foarte important ca guvernarea proeuropeana sa continue si ca la Chisinau sa existe un guvern care sa poata gestiona atat aceste procese interne de reforma, cat si capacitatea de a gestiona banii europeni, asa cum rezolta din dicutiile pe care le-am avut cu tot mai multi interlocutori europeni. Bani care sunt alocati tocmai pentru aceste procese de reforma.

Exista deja la nivel de promisiune din partea mai multor state, in special europene, un ajutor de circa doua miliarde de euro.

Da, intr-adevar exista un ajutor consistent. Putem spune ca Romania este pe cel mai important plan din punct de vedere bilateral al acestui ajutor prin cele 100 de milioane de euro pe patru ani care urmeaza sa ajunga la Chisinau.

Ce ne puteti spune despre situatia comunitatilor romanesti din imediata vecinatate a granitelor si ne referim aici la cele din Ungaria, Serbia (Voivodina si Valea Timocului), Bulgaria si Ucraina?

Am avut de curand o intalnire aici la Bucuresti cu reprezentantii comunitatii romanesti din Ungaria si am discutat cu ei care sunt problemele concrete pe care le intampina in pastrarea identitatii culturale, religioase si lingvistice in Ungaria. De asemenea, sunt co-presedintele Comitetului bilateral pe problemele de minoritati inca de anul trecut, un mecanism care propune solutii concrete la nivel de guverne pentru rezolvarea unor astfel de probleme. Principala problema pe care reprezentantii romanilor din Ungaria mi-au semnalat-o in contextul unor alegeri care vor avea loc pe 3 octombrie in ceea ce priveste conducerile autoguvernarilor minoritatilor din Ungaria este chestiunea asa-numitului „etno-business“. Si anume ca exista anumite portite procedurale, si anumite persoane care nu fac parte din minoritatea romaneasca din Ungaria dar care folosesc aceste brese in incercarea de a constitui autoguvernari in orase sau zone unde nu se gaseste o comunitate romaneasca. Scopul este de a beneficia de ajutorul material pe care statul maghiar il pune la dispozitia minoritatilor din aceste autoguvernari.

Ati discutat cu reprezentati maghiari ceva in sensul reprezentarii parlamentare a romanilor?

Chestiunea aceasta a „etno-business-ului“ si reprezentarea in autoguvernari, precum si reprezentarea romanilor in Parlamentul maghiar sunt chestiuni care se gasesc de foarta multa vreme pe agenda Comitetului bilateral pe probleme de minoritati si ne-am ridicat de fiecare data pe acest subiect cu partea ungara si suntem incurajati de faptul ca exista in acest moment un proiect de lege aprobat de principalul partid de guvernamant din Ungaria, Fidesz, care se gaseste in procedura de dezbatere parlamentara care prevede si posibilitatea reprezentarii parlamentare pentru prima oara in Parlamentul de la Budapesta a comunitatilor etnice. Speram ca acest proiect sa se adopte si sa permita o reprezentare legitima a comunitatii romanesti acolo.

Ce ne puteti spune despre situatia comunitatilor romanesti din Serbia si ne referim aici pe de o parte la cea din Voivodina, acolo unde romanii sunt recunoscuti si beneficiaza de mai multe drepturi si cea din Valea Timocului, acolo unde acestia au primit recent printr-un artificiu al Serbiei denumirea de „vlahi“ si sunt tratati ca minoritate separata fata de cea romaneasca?

Noi intotdeauna am respins aceasta diferentiere intre cele doua parti ale aceleasi comunitatii romanesti din Serbia. Demersuri sau facut si in plan bilateral si in cadrul organizatiilor internationale relevante. Fara indoiala, as mentiona aici demersul facut de ministrul Baconschi, cand a vizitat in iunie Serbia si a mers pentru prima oara intr-o comunitate romaneasca in zona de nord-est a acestei tari. Exista mesaje pe care le transmitem constat partii sarbe in acest sens si vom folosi si Comisia mixta pentru minoritati si incercam sa organizam o a doua sesiunea dupa intalnirea de anul trecut. Sun progrese care trebuie sa fie facute in ceea ce priveste pastrarea identitatii nationale culturale si lingvistice a romanilor din Serbia si speram ca partea sarba va sustine aceste demersuri pentru ca iata Belgradul va incepe curand si procesul oficial de aderare a Serbiei la UE. La Consiuliul Afacerilor Generale (CAGRE - n.red.) desfasurat pe 13 septembrie am propus, alaturi de alti reprezentati ai unor state, ca la Consiliul din octombrie, sa fie luata decizia de a propune Comsiei Europene sa emita avizul procedural necesar pentru admiterea cererii Serbiei de care aceasta tara a facut-o in decembrie 2009 si evident ca in proces de aderare vor trebui indeplinite cu strictete toate conditionalitatile si criteriile politice. Evident ca in randul celor politice se gaseste si criteriu protectiei adecvate a persoanelor care apartin minoritatilor nationale.

Ce ne puteti spune despre situatia romanilor din Bulgaria. Se va implica statul roman pentru interesele acestora?

Evident ca statul roman se implica. Chestiunile sunt abordate si in plan bilateral si exista aceasta preocupare si pentru romanii din Bulgaria care practic reprezinta o punte de legatura intre cele doua tari . Exista si actiuni concrete in desfasurare. Intentionam sa sprijinim un program pilot de clase pentru invatarea limbii romane, impreuna cu deschiderea sau redeschiderea unor institutii de limba romana din partea statului bulgar. Exista si un proces de a incuraja comunitatea romana din Bulgaria de a participa la slujbe in limba romana pentru ca si identitatea religioasa joaca un rol extrem de important. Este vorba de acele localitati unde exista un numar important de etnici romani. De asemenea, intentionam sa sprijinim ziarele de limba romana si distribuirea ziarelor romanesti in Bulgaria. Speram ca si contactele de la nivel inalt vor aduce progrese in perioada urmatoare.

Ce masuri se vor lua pentru pastrarea identitatii romanilor din Bucovina de Nord, astazi inglobata in teritoriul Ucrainei?

Este iarasi o chestiune importanta de pe agenda noastra, nu numai a MAE, dar si Departamentului pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni (DRRP). Exista si aici o Comisie mixta romano-ucrainean ca urmare a Tratatului din 1997 si exista un angajament inca din perioada preelectorala din partea actualului presedinte Viktor Ianukovici de a promova o initiativa legislativa pentru folosirea limbii minoritatilor in Ucraina.

Voiam sa va intrebam despre centrul de refugiati de la Timisoara si daca aveti statistici referitoare la cati oameni au beneficiat de avantajele acestui centru si care sunt planurile de viitor pentru acesta? Stim ca este singurul din Europa.

Nu este doar singurul din Europa, ci este si primul din lume. Este proiectul pilot al Romaniei in materie de protectie a refugiatilor si este foarte cunoscut in mediile internationale ca fiind un proiect de referinta pentru ca pana la urma este unul creat de Guvernul roman impreuna cu Agentia ONU pentru Refugiati si Organizatia Mondial pentru Migratii. Din noiembrie 2008, atunci cand a inceput efectiv sa functioneze, si pana in prezent, prin centru au trecut circa 600 de persoane care s-au aflat intr-o prima faza intr-o tara de azil. Rolul acestui centru este de a-I gazdui temporar pana la sase luni, capacitatea sa fiind de 200 de locuri in prezent, pana cand procedura de relocare este finalizata. Mai precis, pana cand dosarele de azil sunt acceptate in statele in care au fost depuse cum ar fi SUA, Canada, state din nordul Europei, tari care au politica de relocare finala.

Se pot accesa fonduri europene pentru acest proiect?

Aici este o chestiune foarte interesanta iar noi incercam sa propunem acest centru nu numai ca un centru pilot al ONU, dar si la nivelul UE, entitate care este in curs de a proiecta propria politica a refugiatilor. Acest centru ar putea fi folosit ca model pentru multiplicarea acestor tipuri de centre in alte state UE. De exemplu, Slovacia are un astfel de centru temporar, dar si alte state intentioneaza sa foloseasca modelul de la Timisoara. Acest centru din Romania ar putea fi conectat cu politica europeana de azil care este in curs de elaborare. Romania este de asemenea unul dintre putinele state care are o politica proprie de relocare finala. Noi am inceput acest program in urma cu un an si avem o cota aprobata printr-o hotarare de Guvern de 40 de refugiati pe an pentru un proiect de trei. Anul acesta avem un numar de 40 de refugiati birmanezi care au intrat in Romania si in procesul de relocare finala. Datorita acestor lucrurile, Romania trebuie sa devina o voce puternica in Europa in materie de politica pentru refugiati.

Pe ce proiecte se concentreaza Romania la Marea Neagra? Cat de interesata este Romania de Sinergia Marii Negre, Strategia UE pentru Dunare sau proiecte energetice Nabucco si AGRI?

Sigur, exista aceasta dimensiune a securitatii energetice despre care am vorbit, dar ea nu se opreste aici si are legatura si cu relatiile Romaniei cu statele din Asia centrala si Caucazul de Sud. Ma refer aici la state precum Kazahstan sau Turkmenistan vizavi de care Romania nu are numai interese legate doar de Nabucco si AGRI, dar si de utilizarea viitorului terminal de gaz lichefiat (LNG) de la Constanta al carui studiu de fezabilitate speram ca va fi gata pana la finele anului. De asemenea, avem in vedere si proiecte legate de aducerea de petrol din aceste zone inspre Europa. Este vorba de Pan-European Oil Pipeline (PEOP) care este de asemenea in atentia noastra. Exista insa si alte dimensiuni importante la Marea Neagra. Sigur, Strategia pentru Dunare este conectata si la Marea Neagra, dar este o strategie care va fi concentrata in special pe regiunea dunareana si dezvoltarea statelor riverane la Dunare.

Are Romania o strategie de interconectare a Sinergiei Marii Negre si Strategia UE pentru Dunare?

Cu siguranta aceasta va fi pasul urmator. Exista pe agenda Parlamentului European si pentru o Strategie europeana a Marii Negre. Sinergia Marii Negre nu cred ca a intrat intr-un con de umbra, ci ea se gaseste intr-o relatiei de complementaritate cu Parteneriatul Estic. Cele doua strategii avanseaza impreuna si Romania lucreaza foarte aplicat pentru a folosi aceste instrumente. Dincolo de Sinergia Marii Negre, Strategia europeana a Dunarii si Parteneriatul Estic exista si alte initiative precum Euroregiunea Marii Negre care este o initiativa de cooperare a autoritatilor locale al carei secretariat este la Constanta si care are tot felul de proiecte interesante pe care speram ca, dupa trecerea dificultatilor financiare, sa le amplificam. Exista de asemenea Organizatia Cooperarii Economice la Marea Neagra (OCEMN), initiativa a careia conducere va fi preluata de Romania la 1 ianuarie 2011. Atunci vom incerca sa impulsionam cooperarea la Marea Neagra. Exista de asemenea si preocuparea pentru zona de securitate la Marea Neagra iar Romania are o pozitie buna in aceasta forma de cooperare regionala care se cheama BlackSeaFor, acolo unde Romania a preluat conducerea operationala a acestei initiative. Putem vorbi si de operatiunea navala Black Sea Harmony care este operatiunea-sora, daca ii putem zice asa, a Active Endeavour din Marea Mediterana, dar este o operatiune initiata de Turcia la care Romania a aderat si care are un obiect de activitate comun, dar in Marea Neagra. Black Sea Harmony este o operatiune conectata cu NATO. Deci iata, exista foarte multe fronturi de lucru si vom face in curand legat de Sinergia Marii Negre, forumul ONG-urilor de la Marea Neagra si va fi cea de a treia editie a acestei formule de cooperare.

Cum comentati actualele relatii cu Rusia dupa ultimul episod tensionat. Mai este programata vizita ministrului Lavrov in Romania?

A fost o invitatie care s-a adresat la un moment dat pentru participarea la reuniunea diplomatiei, eveniment care s-a consumat, dar din motive de agenda nu s-a produs. Există preocuparea pentru a realiza contacte la nivel ministrilor de Externe sI speram ca aceastea sa fie materializate. Din punctul nostru de vedere avem toata deschiderea de a avea o relatie cat se poate de firească ca intre doua state care se respectă reciproc, avand in vedere ca avem sI multe interese în comun în special in zona economica, sI nu numai.

Ce ne puteti spune despre numarul de locuri rezervat Romaniei in cadrul noului serviciu diplomatic al UE?

Este un proces in plina desfasurare, practic sunt cinci procese paralele care se desfasoara in acest moment. Ceea ce s-a anuntat ieri (numirea unui ambasador al UE la Tokyo - n.red.) a fost un rezultat partial din cadrul primului proces. Era vorba de selectatia a 32 de sefi de delegatii ale UE in diverse state si s-a anuntat un numar de 26 de persoana care a obtinut aceste posturi. Procesul se afla in curs. Mai exista un concurs pentru 81 de posturi in interiorul acestor delegatii ale UE. De asemenea, mai exista un concurs pentru 10 pozitii de top management in centrala Serviciului de Actiune Externa a UE. Mai exista 22 de pozitii pentru presedintiile grupurilor de lucru si altele. Deci, procesul este de abia la inceput dar continuam eforturile pentru a obtine a reprezentare echilibrata in serviciul Serviciului de Actiune Externa. Daca ne uitam la lista castigatorilor acestor posturi, majoritatea provin din randurile Comisiei Europene si a Consiliului european, practic sunt oameni cu „experienta de Bruxelles“. Cred ca a contat in procesul de selectie expertiza acumulata in, sa spunem, cunoasterea birocratiei de la Bruxelles. Avem candidati foarte buni iar in etapele urmatoare sa ne regasim in aceasta structura intr-o proportie echilibrata. Trebuie sa se tina cont ca Romania este totusi a saptea tara a marime a UE iar diplomatia romana este cunoscuta ca fiind una redutabila in spatiul UE si nu numai. Avem de asemenea cumulata expertiza pe multe spatii si domenii care sunt de interes direct pentru UE, despre multe dintre ele chiar am discutat in acest interviu. Mai cred ca este acest lucru a fost inteles in urma demersurilor noastre la Bruxelles. Romania, ca si toate statele noi trebuie sa aiba locuri in acest serviciu pentru ca aceasta sa fie asumat de toata lumea inca de la bun inceput.

vezi si la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010100449588/Interviu/La-summitul-de-la-Lisabona-dorim-sa-avansam-spre-un-stadiu-final-al-scutului-antiracheta.html

Leia Mais…

„În Marea Neagră s-ar putea afla importante resurse de hidrocarburi“

Interviu cu dr. Peakall şi dr. Parsons de la Universitatea din Leeds

În urmă cu circa două săptămåni, publicaţia britanică „The Telegraph“ scria că o echipă de cercetători britanici a descoperit un curent masiv de apă sărată, un adevărat råu subacvatic, cu un debit de 10 ori mai mare decåt cel al Rinului. De asemenea, unul dintre cercetători, doctorul Dan Parsons, a mai spus că datele acestei cercetări vor putea fi folosite şi de către companiile petroliere care doresc să foreze în zona unde se află acest råu, loc unde s-ar putea afla importante resurse de hidrocarburi.
În urmă cu circa două săptămâni, publicaţia britanică „The Telegraph“ scria că o echipă de cercetători britanici a descoperit un curent masiv de apă sărată, un adevărat râu subacvatic, cu un debit de 10 ori mai mare decât cel al Rinului. De asemenea, unul dintre cercetători, doctorul Dan Parsons, a mai spus că datele acestei cercetări vor putea fi folosite şi de către companiile petroliere care doresc să foreze în zona unde se află acest râu, loc unde s-ar putea afla importante resurse de hidrocarburi. Pentru cititorii interesaţi de acest subiect, ziarul „Curentul“ a dorit să afle mai multe detalii despre această descoperire care ar putea oferi Mării Negre o nouă dimensiune, atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi economic. La solicitarea „Curentului“ au răspuns dr. Jeff Peakall şi dr. Parsons, doi dintre cercetătorii care conduc acest proiect, care ne-au oferit informaţii mult mai precise despre ce înseamnă această nouă descoperire din Marea Neagră. Cercetarea este finanţată de către Consiliul de cercetare a mediului natural din Marea Britanie şi este condusă de către dr. Peakall şi dr. Parsons, de la Universitatea din Leeds. Cercetarea îi implică de asemenea şi pe dr. Russ Wynn, de la Centrul Naţional de Oceanografie din Southhampton, şi pe Rick Hiscott şi Ali Aksu, de la Universitatea Newfoundland din Canada. Parteneri în acest proiect mai sunt Centrul Naţional turc de Oceanografie din Izmir, iar din partea turcă, cercetarea este condusă de Piri Resis. Redăm în continuare dialogul purtat cu cercetătorii britanici:

- Vor fi publicate rezultatele acestei cercetări?

- Da. Absolut toate detaliile acestui proiect de cercetare vor fi publicate în numerele următoare al prestigiosului „Jurnal de Geologie“.

- Îmi puteţi spune ce alte râuri există sub diferite mări şi cum se formează? Sunt ele formate de curenţi de apă mai denşi/reci/săraţi?

- Râurile de sub mări sunt canale care pot ajunge la lungimi de mii de kilometri, circa 100 de metri adâncime, cu o lăţime de câţiva kilometri şi pot purta volume de nămol, nisipuri, sare sau poluanţi în bazinele adânci ale oceanelor. Privite de sus, acestea (râurile subacvatice - n.r.) arată aproape identic cu râurile care curg pe suprafaţa solului, cu foarte multe curbe şerpuite. Există numeroase sisteme de canale submarine în oceanele lumii, dar şi unele aflate la gurile Amazonului, Indusului sau Mississippi, unde volume mari de sedimente alunecă pe panta continentală chiar în adâncurile mărilor. De asemenea, râurile pot fi rezultatul unor alunecări submarine de teren. Aceste canale sunt formate de către curenţi de apă mai denşi pe fundul mării, la care se adaugă concentraţii mari de nămol şi sare.

- Ne puteţi preciza după ce principiu curg aceste râuri?

- Curgerea lor este rezultatul activităţii forţei gravitaţionale exercitate asupra diferenţei de densitate, care poate fi produsă de concentraţii mari de sare şi sedimente. Acesta este echivalentul subacvatic al unor curgeri piroclastice (rocă şi curenţi de gaze care se mişcă foarte repede în cazul unei erupţii vulcanice - n.r.). Pentru a fi mai uşor de înţeles, e ca şi cum ai turna detergent de vase în apa din chiuvetă, iar acesta, fiind mai dens, se scurge spre gura de scurgere.

- Ce speraţi să descoperiţi despre aceste râuri?

- Toată munca anterioară a condus la concluzia că aceste canale submarine funcţionează la fel ca râurile de pe uscat şi depozitează nămol şi nisip în aceeaşi manieră ca şi cele normale: „dacă arată la fel, funcţionează la fel“. Mai multe investigaţii recente de laborator au dezvăluit că lucrul acesta ar putea să nu fie adevărat, ele arătând că acei curenţi din curbele formate de aceste râuri se pot răsuci în direcţii opuse, în comparaţie cu cele din râurile de suprafaţă. Am măsurat forma canalelor, cum se schimbă şi am examinat detaliat cursul lor pentru prima dată. Pentru acest lucru am folosit un submarin cu propulsie autonomă. Acest „autosubmarin“ este o adevărată capodoperă şi are un sistem propriu de măsurat (a costat circa un milion de lire sterline şi este un vehicul de 4 metri lungime). De asemenea, submarinul are amplasată o cameră de viteză care ne permite să măsurăm în detaliu curgerile din interiorul canalelor. Aceste date ne vor ajuta apoi să prestabilim mai exact evoluţiile din cadrul acestor canale şi să analizăm legătura dintre acestea şi depozitele produse. Un exemplu ar fi o mai bună predicţie care ar fi cheia în îmbunătăţirea extracţiei din largul mărilor a petrolului şi a gazelor naturale, acolo unde forările individuale pot costa peste 100 milioane de dolari americani.

mai mult la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010081947695/Actualitate/In-Marea-Neagra-s-ar-putea-afla-importante-resurse-de-hidrocarburi.html

vezi si: http://roncea.ro/2010/08/19/cercetatori-care-au-descoperit-fluviul-subacvatic-urias-din-marea-neagra-in-exclusivitate-pentru-curentul-dr-peakall-si-dr-parsons-%E2%80%9Ein-marea-neagra-s-ar-putea-afla-importante-resurse/

Leia Mais…

"Cred ca la Rosia Montana am putea promova mai degraba turismul ecologic"

In aceasta saptamana am avut placerea sa o intervievez pe Daciana Sarbu, impreuna cu care am discutat despre activitatea sa zilnica la Parlamentul European. Cateva intrebari mai de culoare, apoi am intrat in lucruri concrete si usor mai tehnice. Va las sa cititi in continuare acest interviu!

Doamnă, care sunt beneficiile materiale ale unui europarlamentar român. Concret, ce salariu câştigă?

Cred că deja nu mai este un secret. Un europarlamentar câştigă undeva în jurul sumei de 6.000 de euro pe lună, plus alte cheltuieli decontate cum ar fi biletele de avion de exemplu. Să nu faceţi confuzia care apare frecvent legată de sumele angajaţilor de la biroul unui europarlamentar pentru că acestea le intră acestora direct în cont. UE are un sistem foarte riguros al plăţilor către funcţionarii săi.

Câte zile pe săptămână petrece un europarlamentar la Bruxelles/Strasbourg şi câte în ţară?

De exemplu, acum suntem în "săptămâna verde" (liberă - n.red.), adică suntem în ţară. Fiecare lună este diferită una faţă de cealaltă şi nu avem mereu această "săptămână verde". De obicei, stăm patru zile la Strasbourg iar când e mini-sesiune la Bruxelles, stăm cam tot patru zile. Referindu-mă strict la mine, stau în jur de trei zile pe săptămână, deoarece eu prefer să plec dimineaţa foarte devreme şi să mă întorc seara foarte târziu, decât să plec cu o zi înainte de a începe efectiv lucru la Parlamentul European (PE) sau cu o zi după datorită faptului că doresc să îmi petrec cât mai mult timp cu copilul meu.

Cam cât durează, în medie, o zi de lucru la PE?

ân principiu, activitatea începe în jur de 9-10 dimineaţa şi se termină undeva pe la 7-8 seara, exceptând sesiunea de plen de la Strasbourg, unde nu avem nicio regulă pentru că şedinţa de grup (parlamentar - n.red.) se termină pe la 9:30 seara şi poţi avea intervenţii în plen chiar şi până la 12 noaptea.

Aţi stat vreodată până la această oră?

Da, am stat şi până la 23:30.

Ce preferaţi mai mult, Bucureştiul sau Bruxelles-ul ?

Categoric Bucureştiul din motive ce ţin de familia mea. Dar dintre cele două oraşe unde îşi desfăşoară activitatea PE (Strasbourg şi Bruxelles - n.red.), cred că îmi place mai mult Strasbourg-ul decât Bruxelles-ul. Cum nu am prea mult timp plimbare, nu pot face o comparaţie foarte exactă între cele două oraşe ... dar Strasbourg-ul totuşi cred că e mai frumos deoarece este un oraş cu un aer mai vechi şi încărcat de istorie. Bruxelles-ul este un oraş cu multe clădiri "standard", dacă le pot spune aşa.

Pentru că intervievez o doamnă, trebuie să vă întreb şi unde vă faceţi cumpărăturile, la Bruxelles sau la Bucureşti?

Sincer, la Strasbourg pentru că la Bruxelles chiar nu am timp. Din cauza programului foarte încărcat, am ceva mai mult timp joia deoarece terminăm programul în jur de ora 13:00 iar avionul nostru pleacă undeva la 19:00 şi aşa îmi fac timp şi de cumpărături. La Bucureşti vreau să vă spun că sunt preţuri mult mai scumpe iar când ajung acasă prefer să stau cu fetiţa mea, decât să merg prin magazine. La Bucureşti, sinceră să fiu, nu mai nici timp, nici chef.

ân Parlamentul European, pe ce teme insistaţi mai mult ?

Fac parte din Comisia de Mediu şi Agricultură aşa că îmi concentrez atenţia pe marginea subiectelor legate de mediu şi agricultură. Mă interesează şi temele care vizează protecţia animalelor pentru că deţin şi funcţia de vicepreşedinte al inter-grupului pentru protecţia animalelor. ân această comisiei de care vă vorbeam se mai pune accentul, înafara de cele enumerate mai sus, şi pe agricultura de tip bio, făcute prin metode ecologice. Eu cred că aceste teme sunt destul de importante şi pentru cetăţenii români doarece legislaţia europeană se decide la Bruxelles şi implicit are efecte şi în România. De asemenea, desfăşor foarte multe activităţi în sprijinul românilor din afară ...

Ce fel de activităţi, explicaţi-ne mai pe larg, vă rog

Am avut o serie de activităţi în Italia iar acum în martie voi pleca în Spania cu colegii mei de la alte grupuri politice pentru a vizita fermele în care lucrează muncitorii români, în special cele în care nu sunt respectate drepturile acestora. Vă spun că am primit zeci de telefoane şi solicitări pe internet de la oameni care doreau să întrebe cine se mai ocupa şi de acest subiect. Practic, erau oameni care treceau prin situaţii foarte dificile şi care nu stiau la cine să apeleze pentru a le vorbi despre nevoile lor. Evident, autorităţile locale din aceste ţări nu îi sprijină pentru că nu au niciun interes. Cei de la misiunile diplomatice nu pot acţiona, din păcate, decât într-un cadru legislativ restrâns pentru aceşti oameni. Colegii mei europarlamentari spanioli şi italieni m-au ajutat să intru în contact cu astfel de persoane cu probleme. De exemplu, a fost o familie de români din Italia care a stat două săptămâni în faţa clădirii PE de la Bruxelles şi pe care i-am ajutat personal împreună cu un coleg italian. Soţul fusese disponibilizat pe fondul acestei crize financiare şi nu i-au mai fost plătite nişte indemnizaţii şi nici nu benefecia de somaj sau de ajutor pentru creşterea copilului din partea statului italian. Bineînteles, că l-am ajutat pentru a pune capăt unor astfel de abuzuri. Aş dori să vă mai spun ca pe 3-4 martie vom organiza o expoziţie cu produse lactate româneşti la care comisarul pentru Agricultura, Dacian Ciolos, ne-a asigurat că va fi prezent. Practic, la o întâlnire anterioară din campanie cu Asociaţia Oierilor din România le-am promis acest lucru şi acum sperăm ca acest eveniment să fie un succes.

Le facem concurenţa francezilor care au peste 300 de feluri de brânză ...

Eu cred că da (rade). Sau cel puţin vor fi puţin invidioşi ...

Doamna Sârbu, spuneţi-ne vă rog dacă există evoluţii la nivel european vizavi de dosarul Roşia Montana?

Din păcate la ultimul seminar organizat de Roşia Montana Gold Corporation (RMGC) şi desfăşurat pe această temă la Bruxelles, nu mi-am putut exprima punctul de vedere referitor la acest subiect, dar acest lucru nu m-a împiedicat să o fac înafara sălii.

Pur şi simplu nu vi s-a dat voie să luaţi cuvântul?

Nu. Ni se explicat că acolo este un seminar unde se prezintă proiectul minier de la Roşia Montana. Eu le-am explicat colegilor români care s-au ocupat de acest seminar (Adina Vălean - n.red.) că nu o să-mi schimb niciodată părerea, în ciuda faptului că am fost acuzată de subiectivism. Eu sunt o ecologistă convinsă şi ţin la viaţa mea ca cetăţean şi a copiilor mei şi nu cred că avem nevoie de problemele pe care ni le poate da exploatarea aurului de la Roşia Montana prin metoda cianurilor. Nu cred în acest lucru, cum nu cred nici în taxa pe fast-food. Cred că la Roşia Montana am putea mai degrabă promova turismul ecologic. Din păcate, acolo interesele sunt de altă natură...

Ce ne puteţi spune despre implicarea în Strategia UE pentru Dunăre?

Vreau să vă spun că noi ca şi grup la nivel PSE (grupul socialiştilor europeni - n.red.) suntem foarte implicaţi în acest proiect în special prin colega noastră, Adriana ţicău. Eu am rugat-o ca atunci când se discută despre latura referitoare la protecţia mediului în Delta Dunării să mă informeze pentru a ma putea implica şi mai mult.

Cum îl veţi susţine pe domnul Ponta la şefia viitorului Congres PSD de pe 20 februarie?

ân calitate de soţie ... iar ca om politic nu doresc să mă implic foarte mult pentru a nu-i transmite emoţii sau o stare de stres în plus. Sincer, aş vrea ca Irina (fetiţa dânsei - n.red.) să se bucure de cât mai mult timp petrecut cu mine săptămâna aceasta pentru că apoi iarăşi voi pleca la PE. Prefer să nu îi dau soţului meu această stare de stres şi doresc să privesc mai mult de pe margine.

Ce credeţi că va însemna acest Congres, o divizare şi mai adâncă a PSD-ului sau o reformare ulterioară a sa?

Impresia mea este că exista o divizare dar sper că vom ieşi din acest Congres uniţi şi mai puţin şifonaţi. Eu cred că interesul tuturor este să continuăm în politică şi după acest episod.

Vă mulţumim pentru abilitatea de a ne acorda acest interviu şi vă dorim succes în continuare la Bruxelles!

vesi zi: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010021940119/Actualitate/-Cred-ca-la-Rosia-Montana-am-putea-promova-mai-degraba-turismul-ecologic.html

Leia Mais…

Batalia pentru Insula Serpilor

@Secretarul de stat al MAE pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a vorbit in exclusivitate cu ZIUA despre culisele procesului de la Haga pentru platoul continental din Marea Neagra

Bogdan Aurescu a dez­valuit in premiera pentru ZIUA ca a scris o carte despre culisele procesului de la Haga, carte ce ur­meaza sa apara in curand. Aurescu a mai indicat pentru cititorii ZIUA prio­ritatile strategice ale Roma­niei in cadrul NATO, dar si faptul ca urmeaza sa fie ridicata o statuie a mitro­politului Andrei Saguna la Jula, in Ungaria. Secretarul de stat al MAE a afirmat ca se pregateste o vizita a presedintelui Romaniei la Washington pentru anul 2010 si ca mai este de lucrat pana cand vor fi scoase vizele pentru SUA.
ll Cred ca pana acum ati raspuns la foarte multe intrebari legate de Insula Serpilor. Acum a trecut destul de mult timp de la anuntarea deciziei de la Haga - cum vedeti intreaga poveste?
Exact acum un an eram in prima zi dupa terminarea rundei finale de pledoarii, cand am depus concluziile in fata Curtii. Va marturisesc ca este o experienta care fara cuvinte mari marcheaza viata si a unui diplomat si a unui jurist. A fost o provocare din toate punctele de vedere - si personal si profesional si din punctul de vedere al testarii limitelor fizice si psihice ale agentului si ale echipei sale, dar care iata ca a dat un rezultat foarte bun: 80% din zona aflata in disputa, 9700 km patrati adusi sub jurisdictia suverana a Romaniei. "Principalul om" a fost format de fapt din mai multi oameni - a fost o echipa care a lucrat profesionist si cu dedicatie. A fost o experinta foarte importanta care cred ca a ridicat profilul Romaniei si al scolii de drept international. Foarte curand o sa public o carte despre "Avanscena si Culisele Procesului de la Haga", zilele acestea ii fac ultima corectura. Este de fapt povestea efortului acestor oameni, este povestea mizelor din spatele scenei, daca vreti, ce a insemnat acest efort. Vor fi si harti, schite si foarte multe fotografii inedite din laboratorul procesului. Ceea ce mi se pare cel mai important din tot acest efort facut pentru proces este ca a fost unul de consens. Nu am intalnit pana acum, situatia ca proiecte de politica externa sau in general politice, cu exceptia integrarii in UE sau NATO, sa beneficieze de atat de multa sustinere si un consens atat de marcant si la nivelul clasei politice indiferent de spectrul ideologic si de viziunile de politica externa, dar si din partea publicului care a aratat foarte mult interes pentru o tema care nu era, la prima vedere, decat un proiect de diplomatie clasica fara o legatura foarte directa cu cetateanul. A fost de asemenea si o tema foarte tehnica si ne-a fost destul de dificil sa explicam pe intelesul tuturor despre ce a fost vorba. Efortul explicatiilor a meritat din plin.

continuarea la acest interviu poate fi citata la: http://www.ziua.net/display.php?id=258897&data=2009-09-21

Leia Mais…

Lupu, pivotul actualei scene politice de la Chisinau, in dialog cu agentia NewsIn

Fostul presedinte comunist al Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu, devenit lider al Partidului Democrat, spune ca este interesat de o schimbare profunda a societatii si de aceea respinge o alianta cu Partidul Comunistilor, parandu-i-se plauzibil scenariul organizarii de noi alegeri in 2010.

Formatiunea condusa de Marian Lupu a produs surpriza la alegerile legislative anticipate de miercuri, reusind sa intre in Parlament cu un scor care ii asigura 13 mandate din cele 101 ale legislativului, in conditiile in care comunistii au 48 de mandate, iar opozitia liberala 40, astfel incat PD se gaseste in postura de arbitru al raportului de forte din noul Parlament.

Presedintele PD, Marian Lupu, a declarat joi intr-un interviu acordat NewsIn ca o eventuala coalizare a formatiunii sale cu Partidul Comunistilor ar face imposibila schimbarea de care are nevoie R.Moldova si ar conserva situatia in favoarea asigurarii intereselor unui grup foarte ingust de persoane apropiate comunistilor. Potrivit fostului presedinte al Parlamentului, "scenariul cel mai nefericit", dar plauzibil, este posibilitatea ca actualul Parlament sa fie dizolvat in toamna ajungandu-se din nou la alegeri parlamentare anticipate, care nu vor putea avea insa loc decat anul viitor. Lupu spune ca aceste crize, repetate din cauza ca Parlamentul este incapabil sa aleaga un sef de stat, au demonstrat necesitatea modificarii procedurii de alegere a presedintelui, astfel incat acesta sa fie ales in mod direct de catre toata societatea.
in planul politicii externe, Lupu considera ca este timpul sa se renunte atat la fobiile antirusesti, cat si la cele antiromanesti. Pledeaza pentru eliminarea neconditionata a regimului de vize cu Romania, constient ca o asemenea masura ar imbunatati relatia cu Bruxelles-ul. si-ar dori pentru R. Moldova un Acord de Asociere cu UE. in plus, semnarea Conventiei de mic trafic la frontiera ar fi in mod in interesul Republicii Moldova si al cetatenilor care stau in zona de 50 km de la frontiera, spune liderul PD. Pe de alta parte, Lupu vede necesara continuarea dialogului in privinta negocierii si semnarii unui acord cu privire la regimul de frontiera cu Romania si a unui aranjament politic de genul Tratatului de baza. " 'Pachetul' pare fi similar cu cel pe care il promoveaza Partidul Comunistilor, insa exista o mare diferenta de calitate, nu exista conditionalitati", subliniaza Lupu. Ca element al revenirii la normalitate ar fi si acordarea de catre autoritatile moldovene a agrementului pentru numirea unui nou ambasador roman la Chisinau.

NewsIn: Scorul bun obtinut de Partidul Democrat in alegerile anticipate (12,6% din voturi, adica 13 mandate), dupa ce in aprilie a avut sub 3%, pare sa vi se datoreze personal intr-o mare masura si pare sa constituie surpriza acestor alegeri. Ce insemna acest lucru, mai ales ca semnal venit din partea societatii?
Marian Lupu: A fost intr-adevar o performanta inregistrata pe o perioada foarte scurta de timp – patru saptamani. Factorii care au determinat acest rezultat cred ca au fost, pe de o parte, echipa reinnoita a PD-ului - atat cea veche, cat si oamenii noi care au venit -, dar si faptul in sine al aparitiei unui element puternic de centru-stanga de orientare social-democrata, care lipsea anterior. si PD, in formula sa reinnoita, a ocupat aceasta nisa care era lipsa, dar era solicitata de societate.

Cred ca la succesul nostru, pe langa mobilizarea puternica, ne-a ajutat si faptul ca la PD au venit si mai multe organizatii teritoriale de la mai multe partide, inclusiv si de la comunisti, dar si de la Partidul Social Democrat, Uniunea Centrista, dar si din alte formatiuni.
Un partid puternic de centru-stanga era o necesitate pentru o buna parte a societatii care, de pe o parte, nu accepta extrema-stanga, dar nici nu voteaza cu extrema-drepta si care ar fi avut nevoie de o alternativa.

Evenimentele din 7 aprilie au catalizat aceasta situatie. si aici putem sa ne referin la aspectul pozitiv - adica faptul ca oamenii si-au dorit totusi o schimbare -, dar si la aspectul negativ – la faptul ca societatea a fost puternic polarizata si dezbinata.
NewsIn: Ati fost, de la bun inceput, din momentul plecarii de la Partidul Comunistilor si lansarea in campania electorala in fruntea Partidului Democrat, acuzat de partidele parlamentare de opozitie sa sunteti un proiect comunist menit sa fure voturi de la opozitie. De unde ati "furat", totusi, voturile care au adus PD-ului 10% in plus in mai putin de patru luni?
Marian Lupu: Este un exercitiu de matematica foarte simplu. Un exercitiu care astazi demonstreaza ca acest mesaj a fost unul gresit si chiar premedidat. Am tot temeiul sa spun acest lucru, pentru ca, de exemplu, in ultimile zile ale acestui scrutin unul dintre partidele liberale a distribuit o foaie volanta falsa in care se spunea ca as fi semnat deja o alianta cu presedintele Voronin…

Insa rezultatele anticipatelor, comparate cu cele ale scrutinului din aprilie, imi permit sa spun ca daca dupa 5 aprilie Partidul Comunistilor avea 60 de mandate, astazi are 47-48. Deci minus 12-13, tocmai cat a luat PD-ul. Celelalte partide liberale, cu exceptia AMN-ului, care a pierdut trei mandate, nu au avut de suferit, din contra, PLDM a crescut chiar cu doua mandate. Acest exercitiu ne demonstreaza foarte clar de unde a luat PD voturile – pentru noi au votat cei care anterior votasera Partidul Comunistilor din lipsa de alternativa. De aici si concluzia – teza a fost una artificiala, invinuirile au fost artificiale si premeditate si au fost vadit incorecte, tendentioase si conjuncturale.

NewsIn: O alta speculatie care se poate face in acest moment este ca "Lupu a adus comunistilor votul care le lipsea si de care nu au putut face rost pentru alegerea presedintelui". 48 de mandate ale comunistilor cu cele 13 ale PD fac exact 61, cate sunt necesare pentru alegerea sefului statului. Deci, veti face sau nu alianta cu comunistii?

Marian Lupu: Pozitia noastra nu se schimba – am declarat-o de multe ori. Trebuie sa fim oameni inteligenti pentru a invata din greselile altora si a nu le repeta. Ma refer aici la experienta anului 2005, cand partidele care au facut alianta cu comunistii au cazut intr-o capcana care le-a facut sa dispara din politica activa.
Si nu este vorba de suparari personale sau emotii din partea mea sau de caracterul relatiilor – tensionate – pe care le-am avut cu conducerea PCRM dupa plecarea din acest partid. Este vorba de o abordare foarte rationala, care se bazeaza intai de toate pe imposibilitatea aducerii unor schimbari de care are nevoie aceasta tara, in cazul in care vom accepta sa facem o alianta cu comunistii si astfel PCRM se va mentine la guvernare.
stiu foarte bine care este mentalitatea si cat de mare este lipsa nivelului de cultura politica a Partidului Comunistilor, astfel incat il cred incapabil sa dezvolte un parteneriat politic in interesele nationale, fiind interesat doar de a conserva situatia in Republica Moldova pe dimensiunile politica, democratica si economica.
Iar noi nu suntem veniti in Parlament pentru conservarea acestei situatii si asigurarea in continuare a intereselor unui grup foarte ingust de persoane apropiate PCRM – ma refer aici si la interese economice, si la interese politice si financiare.
Noi am venit in Parlament pentru a promova o pozitie foarte constructiva, deschisa, flexibila. Suntem in proces de elaborare a unei platforme asupra prioritatilor pe care ni le propunem si pe baza acestei platforme sa discutam crearea unei aliante cu partidele democratice intrate in Parlament.
Am mentionat inainte de alegeri ca singura sansa si solutie pentru depasirea acestei crize politice este o coalitie larga, un dialog politic cat mai larg posibil. Altfel, aceasta criza nu va putea fi depasita.
Toate partidele de orientare democratica au impreuna 53-54 de voturi. Acestea sunt suficiente pentru alegerea conducerii Parlamentului si formarii comisiilor. in aparenta este suficient si pentru numirea guvernului. insa aici este o problema, intrucat candidatura primului-ministru trebuie sa fie inaintata de catre seful statului, liderul comunistilor, Vladimir Voronin. Acest numar de mandate ale partidelor necomuniste este insa insuficient pentru alegerea noului sef de stat. De aici trebuie sa plecam in acest dialog. Aici se va cere un grad maxim de flexibilitate, sa fie lasate la o parte ambitie nesanatoase, pozarea in eroi nationali si incercarile de a stabili cine este mai important dintre liderii de opozitie. Dialogul trebuie sa fie responsabil din punct de vedere politic si foarte profesionist din punct de vedere tehnic.
Si atunci unicul scenariu care ar duce la iesirea din criza politica - dar care mi se pare cel mai putin probabil - este ca PCRM ajunge sa constientizeze aceasta situatie si intra in dialog cu partidele democratice – lucru de altfel mai greu de presupus.
O alta varianta de evolutii este scenariul cel mai nefericit, ca din nou ajungem la alegeri parlamentare anticipate.
intre timp vom avea un presedinte de tara interimar, vom avea un guvern la fel interimar, in actuala componenta. si in aceasta situatie va fi foarte si foarte greu, in special pentru depasirea crizei economice din tara.
Va trebui sa constatam ca va fi deja a treia criza politica de acest gen, a treia oara cand Parlamentul nu este in stare sa aleaga seful statului. Prima oara a fost in 2000, criza dupa care la putere a si venit Partidul Comunistilor, apoi a fost aprilie-mai 2009 si cea care ar putea va urmeze, in toamna 2009. Acest lucru demonstreaza un nivel redus al culturii si responsabilitatii clasei politice moldovene.
O singura cale pentru a garanta faptul ca pe viitor nu se va mai intampla asa ceva ar fi sa punem in discutie la modul cel mai serios modificarea procedurii de alegere a sefului statului, pentru ca acesta sa nu mai fie ales de catre Parlament, ci in mod direct de toata societatea. si doar in aceste conditii tara nu se va mai confrunta cu asemenea crize politice.

NewsIn: Aceasta modificare ar fi una dintre prioritatile pe care le vedeti pentru eventuala coalitie a partidelor necomuniste din Parlamentul ales la 29 iulie. Care sunt alte lucruri care ar trebui facute in mod prioritar, poate chiar in urmatoarele doua luni - inainte de o eventuala noua dizolvare a Parlamentului - de catre actuala opozitie unita, care va detine, in cazul in care se va constitui, majoritatea simpla de 53-54 mandate?

Marian Lupu: Daca se va profila pericolul unei noi crize politice, in mod prioritar ar trebui instituita o comisie parlamentara de ancheta in format larg, cu participare internationala, pentru a aduce la lumina adevarul despre evenimentele din 7 aprilie. Pana atunci, toate partidele politice ar trebui sa renunte la un limbaj virulent si xenofob si sa fie instituit un moratoriu cu privire la acuzatiile reciproce vizand evenimentele din 7 aprilie.
Ar mai fi si necesar, pe domeniul economic, formarea unui consiliu extins anticriza, care, in baza unui proces participativ foarte larg, sa identifice setul de masuri si actiuni in vederea diminuarii impactului si depasirii crizei economice in Republica Moldova.
E nevoie, de asemenea, de restabilirea increderii prin accelerarea negocierilor cu institutiile internationale financiare si in special cu FMI, pentru a asigura acel pachet financiar occidental arhinecesar in acest moment pentru Republica Moldova. Asta, deoarece in ceea ce priveste creditul din Federatia Rusa, de 500 milioane dolari, conditiile in care a fost acordat raman o mare enigma. in plus, daca reiesim din asigurarea securitatii economice si financiare a tarii, trebuie sa existe neaparat un echilibru. Vorbesc aici de FMI ca punct de pornire, un punct de start pentru a obtine un pachet din partea partenerilor occidentali si a statelor donatoare, in special miza se pune pe asistenta europeana.
Este nevoie, de asemenea, de aplicarea foarte corecta a Codului Audiovizualului, care reglementeaza activitatea televiziunii si radioului public, pentru ca in audiovizualul public ramane a fi o situatie dificila – legea este buna, dar nu este respectata.
Trebuie, de asemenea, eliminate toate piedicile in calea demararii negocierilor pe marginea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova si UE. Aceste piedici sunt nu doar eliminarea regimului de vize cu Romania, lucru care se impune in mod necesar, dar si promovarea unui sir intreg de reforme democratice cu caracter european si reforme economice.
Importanta este, de asemenea, asigurarea statului de drept, asigurarea suprematiei legii, dar si finalizarea unor reforme incepute, dar neduse pana la sfarsit, cum ar fi reforma procuraturii si cea a politiei.

NewsIn: UE pare sa aiba o pozitie daca nu rezervata, cel putin foarte atenta si nu pare foarte activa la Chisinau. in situatia in care se va ajunge la o noua criza politica, chiar nu poate face chiar nimic pentru a nu permite deraierea Republicii Moldova intr-o criza economica si politica fara precedent?

Marian Lupu: UE nu poate sa ajunga pana in situatia care sa fie caracterizata ca o implicare in afacerile interne ale unui stat. Asta nu elimina in schimb posibilitatea, ba chiar necesitatea, evaluarii in calitate de mediator sau parte care ar contribui mai activ cu o pozitie ferma si rationala la dezvoltarea dialogului politic in Republica Moldova. Cred ca UE ar putea avea un asemenea rol si cred ca acest rol ar trebui sa fie mult mai activ decat a fost.

NewsIn: Numarul de joi al publicatiei ruse Kommersant scrie ca in mediile puterii de la Kremlin sunteti vazut ca un partener de dialog credibil si viabil, cu care se poate discuta, ceea ce ar sugera ca Rusia ar fi tentata sa-si schimbe preferintele si, renuntand la Voronin, sa opteze pentru dumneavoastra ca principal interlocutor in Republica Moldova.

Marian Lupu: in prioritatile noastre de politica externa pe prim-plan este integrarea europeana, ceea ce presupune intai de toate dezvoltarea si aplicarea in Republica Moldova a unui set intreg de valori europene. Dincolo de asigurarea unor relatii de buna colaborare cu vecinii, ca o alta prioritate am pus in evidenta si faptul ca in mod firesc trebuie dezvoltat un parteneriat strategic pe baza de egalitate, de respect reciproc, cu Federatia Rusa, si un parteneriat in ascendenta cu partenerii nostri din zona Comunitatii Statelor Independente. E un lucru foarte rational, foarte echilibrat, pentru simplul motiv ca Republica Moldova ca tara mica trebuie sa dezvolte o politica externa inteligenta, care sa permita atingerea intereselor natonale ale tarii. Or zona estica nu este una de ignorat, este o zona importanta atat din punct de vedere politic, cat si din punct de vedere economic, comercial, energetic – sunt mai multe domenii de preocupare nu doar pentru noi, dar si pentru UE, pentru regiune, pentru Europa in general. Motiv pentru care cred ca anume aceasta pozitie echilibrata si cumpatata, care nu reiese din emotii si fobii, ar fi singura pozitie atractiva nu doar pentru tara noastra, dar si pentru partenerii nostri din Vest si din Est.
Este timpul sa ne debarasam de toate fobiile pe care le avem – si de cele antirusesti, si cele antiromanesti. Este timpul sa renuntam la practica pe larg aplicata de catre conducerea Partidului Comunistilor, care se bazeaza pe cautarea continua de dusmani si lupta cu acesti dusmani.
Si ne bucuram ca aceasta platforma este una salutata si de UE, si de Rusia, si de alti parteneri.

NewsIn: Printre prioritatile pentru eventuala viitoare alianta necomunista ar putea figura si renuntarea la restrictiile pentru ocuparea de functii publice pentru detinatorii de cetatenii multiple, asa cum cere decizia CEDO, contestata insa in marea Camera a Curtii de actualul Guvern?

Marian Lupu: Trebuie sa asteptam confirmarea acestei decizii de catre Marea Camera a CEDO, din moment ce procedura a inceput si in calitate de stat membru al Consiliului Europei suntem obligati sa punem in aplicare sentintele Curtii.
In mod particular, pe relatiile Chisinau-Bucuresti s-ar impune pe termen scurt abolirea neconditionata a regimului de vize, ceea ce ar fi un bun semnal si o buna platforma nu doar pentru ameliorarea dialogului pe axa bilaterala, ci ar fi si un semnal pozitiv in directia Bruxelles-ului. Asta, mai ales ca vorbim despre necesitatea inlaturarii tuturor impedimentelor in calea negocierii unui Acord de Asociere cu UE.
In plus, semnarea Conventiei de mic trafic la frontiera ar fi in mod evindent si in interesul Republicii Moldova si a cetatenilor care stau in zona de 50 km de la frontiera. Ar fi, de ce nu, si un stimulent pentru dezvoltarea relatiilor comerciale, economice, de dezvoltare a unor proiecte de colaborare transfrontaliera, lucru benefic in special in conditiile de criza economica.
Concomitent, noi ramanem pe pozitia ca toata neincrederea din relatiile Bucuresti-Chisinau se datoreaza lipsei de comunicare si de intelegere din partea ambelor parti, care trebuie acum sa contribuie pentru ca acest dialog sa fie unul bazat pe principii juridice, politice europene.
Lucrurile care nu se pun in discutie sunt statalitatea Republcii Moldova – nu trebuie sa pedalam pe niste lucruri din trecut. Trebuie sa vedem care este situatia astazi si pentru viitor. Si atunci tema pe acasa care trebuie invatata atat de Chisinau, cat si de Bucuresti este faptul ca e nevoie pe bilateral de declaratii in stil european si un dialog intre doua entitati statale.
Consideram necesar sa continuam dialogul, unul productiv, in privinta negocierii si semnarii unui acord cu privire la regimul de frontiera - si care nu ar fi in ultima instanta denumirea acestui acord -, a unui aranjament politic de genul Tratatului de baza, care ar trasa pentru viitor caracterul si continutul acestor relatii bilaterale.

NewsIn: Dar nu conditionati semnarea Conventiei de mic trafic la frontiera cu semnarea acestor doua documente, asa cum a facut pana in prezent guvernarea comunista?

Marian Lupu: Categoric nu. "Pachetul" pare fi similar cu cel pe care il promoveaza Partidul Comunistilor, insa exista o mare diferenta de calitate, nu exista conditionalitati. Mai ales ca sunt mai mult ca sigur ca aceasta conditionare de abolire a regimului de vize introdus pentru cetatenii statului vecin prin abolirea regimului de vize pentru calatoriile moldovenilor in Europa nu este normala si nu ne face bine, nu ne apropie de un deznodamant favorabil tarii noastre, ci dimpotriva. Asta pentru ca nu este cazul sa ne plasam in dialogul nostru cu Bruxelles-ul pe pozitii de forta sau pe pozitii de santaj. Aici se cere un limbaj european, un limbaj civilizat, unul foarte rational. Si ca element al revenirii la normalitate ar fi, de asemenea, cazul sa restabilim relatiile diplomatice normale cu statul vecin si sa acordam agrementul pentru numirea unui nou ambasador roman la Chisinau.

NewsIn

Leia Mais…

“Recomandam ca atentia Bucurestilor sa fie indreptata si spre Est”

Ambasadorul japonez la Bucuresti, Excelenta Sa, domnul Yoshinobu Higashi a vorbit intr-un interviu acordat ziarului ZIUA despre oportunitatile de afaceri ale ambelor tari si a recomandat Romaniei sa priveasca mai mult spre Rasarit.

Excelenta, va rugam sa ne schitati o scurta istorie a relatiilor diplomatice romano-japoneze.

Romania si Japonia au o istorie lunga a relatiilor diplomatice, de peste un secol. In 1902, ministru extraordinar si plenipotentiar al Japoniei la Viena a trimis o scrisoare ministrului extraordinar si plenipotentiar al Romaniei la Viena, domnul Ghica, in care se exprima dorinta stabilirii de relatii diplomatice intre Japonia si Romania. Dupa primul contact, in 1917, Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei a decis sa infiinteze misiunea diplomatica a Romaniei la Tokio in 1921, ministrul extraordinar si plenipotentiar al Romaniei in Japonia a sosit la post la Tokio, iar dupa un an, in 1922, omologul sau japonez a sosit la post la Bucuresti. Dupa izbucnirea celui de a-l Doilea Razboi Mondial, relatiile diplomatice s-au intrerupt in 1944. Din cauza razboiului Japonia a fost destul de izolata, si a intrerupt relatiile diplomatice cu mai multe state. In 1959 au fost reluate relatiile romano-japoneze, in acest an marcandu-se 50 de ani de la eveniment.

Ce pregateste Ambasada Japoniei la Bucuresti pentru aniversarea acestui eveniment?

Si pana in acest moment Ambasada a organizat mai multe evenimente culturale japoneze in Romania, dar anul acesta este un an aniversar, si vrem sa organizam mai multe evenimente. Anul acesta vom prezenta nu numai cultura traditionala japoneza, ci si o perspectiva moderna asupra Japoniei. In fiecare luna organizam evenimente culturale japoneze.

V-as ruga sa ne dati mai multe detalii despre programul vizitei Altetei Sale Imperiale, Printul Naruhito, efectuata cu ocazia aniversarii Anului de prietenie Japonia-Dunarea 2009?

In luna mai, Printul Naruhito va vizita Romania, Ungaria, Bulgaria si Austria. Exista trei motive pentru vizita imperiala in aceste patru tari. In primul rand dorim sa focalizam atentia noastra la restul Europei, deoarece pana in acest moment Japonia a colaborat mai mult cu Occidentul. In acest moment atentia noastra este indreptata spre Est. Totodata problema mediului inconjurator este o problema internationala, Japonia acordand o atentie deosebita problematicii apei, inclusiv fluviilor.

Din punct de vedere economic exista un interes sporit al Japoniei fata de Europa de Est si pietele de desfacere din regiune?


Cresterea economica din regiunea Europei de Est este destul de mare,un lucru foarte atractiv pentru investitorii japonezi. In al doilea rand in Estul Europei este o numeroasa forta de munca calificata, un alt punct important de atractie pentru investitorii japonezi. Totodata exista numeroase acorduri economice intre firmele romanesti si japoneze. Ne asteptam ca schimburile comerciale sa se intensifice in perioada urmatoare.

Mai multi specialisti Renault lucreaza pentru firma Dacia. Acestia ii invata pe cei romani aspecte tehnologice foarte avansate. Vreau sa va spun ca in Ungaria exista o fabrica a firmei japoneze Suzuki. Poate decizia amplasarii acestei fabrici acolo a fost un pic pripita pentru ca piata romaneasca este in plina expansiune. Probabil atat Cehia, cat si Ungaria si-au deschis portile un pic mai devreme si de aceea investitorii japonezi si-au deschis afaceri in aceste tari mai intai. In Romania, la granita cu Ungaria, exista mai multe uzine care produc piese pentru fabricile auto japoneze.

Este la fel de afectat sectorul auto japonez de aceasta criza financiara precum cel american, francez etc.?

Da, bineinteles. Din cauza faptului ca piata americana este afectata si cea japoneza are de suferit. Nu acelasi lucru se intampla sI in Romania. Daca acum 10 ani sa spunem in Bucuresti circulau foarte multe Dacii, acum, orasul dumneavoastra e plin de masini mari de lux.

Sigur, dar totusi investitorii auto japonezi ar putea ataca segmentul clasei de miloc cu masini de pana la 10.000 de euro. Credem ca inca mai este loc pe piata noastra.

Da, aveti dreptate. Cred ca investitorii din Japonia vor veni sa investeasca mai mult in momentul cand romanul isi va cumpara a doua masina pentru familia sa. Studiile arata ca acestia ar fi dispusi sa se indrepte spre o astfel de masina de circa 10.000 de euro. Evolutia Romaniei pe segmentul de automobile a suferit o adevarata explozie iar unele etape au fost depasite din mers. Cred ca piata s-a miscat extrem de repede. Aceeasi tendinta a putut fi observata la nivel intregii economii romanesti. De exemplu Japonia a cunoscut o crestere treptata dar Romania a avut parte de o explozie extraordinara dupa cum va spuneam.

Poate aceasta explozie a fost favorizata si de o oarecare frustrare fata de Vestul mult prea dezvoltat. Se poate sa fi fost si o incercare de a ajunge Occidentul din urma, in postura de tara membra NATO si UE ?

Poate pana acuma atentia romanilor s-a orientat numai spre Occident. Asa ca noi am recomanda ca atentia Bucurestilor sa fie indreptata si spre Est acolo unde va gasi in Japonia un partener de incredere.

Aceeasi recomandare a fost facuta Ministerului Afacerilor Externe de catre presedintele Basescu de a privi mai mult spre Est

Anul trecut presedintele Basescu a facut o vizita la Beijing si apoi in Coreea de Sud, asa ca semnele sunt bune. Deoarece anul acesta este unul special in care se implinesc 50 de ani de la reluarea relatiilor diplomatice, am dori sa ii facem propunerea domnului Basescu de a veni in Japonia, ori anul acesta, ori in urmatorul. Din partea Romaniei ne-a venit o propunere interesanta sa pregatim vizita premirul japonez la Bucuresti

Am dori sa va intrebam care este raportul schimburilor comerciale dintre cele doua tari si care este interesul economic japonez vizavi de aceasta zona a Europei ?

Raportul este unul pic diferit. Dupa statisticile de la Tokyo, exporturile din Japonia cater Romania au cumulat 255 de milioane de dolari iar importurile romanesti pentru Japonia au insumat 23 de milioane de dolari. Acestea sunt doar niste statistici neoficiale iar in realitate cifrele sunt mai mari. Comertul se face in special cu haine, vinuri si alte bunuri de larg consum.

Stim ca sunteti lideri mondiali in ceea ce priveste industria navala. Ar putea beneficia si Romania in vreun fel de experienta japoneza? Sunteti dispusi sa investiti in santierele navale romanesti ?

Noi avem investitii puternice si la canalul Suez si in portul Constanta. Deja Romania beneficiaza de tehnologia japoneza in acest domeniu. Am inteles ca guvernul domnului Boc s-a aratat foarte interesat de reconstructia infrastructurii. As dori sa va spun ca mai multe firme japoneze in colaborare cu cele romanesti ar urma sa se ocupe de aceste santiere iar Japonia este dispusa sa ofere din experienta sa tehnologica. Noi dorim o colaborare de pe picior de egalitate si nu avem mentalitate de specialisti superiori in acest domeniu. Vrem sa colaboram si sa ajutam in acelasi timp partea romana.


Ce ne puteti spune despre proiectul metroului catre Otopeni ?

Despre acest proiect al metroului spre Otopeni in momentul de fata se poarta negocieri. Inca nu s-a discutat daca vreo firma japoneza va face investitii. Noi discutam si analizam momentan cu Guvernul roman modalitatile de realizare cat mai rapida a metroului. Discutiile sunt destul de avansate iar Guvernul roman trebuie sa isi aseze toate porblemele legate de bugetul pe anul in curs.

Are Japonia o oferta buna cu care sa mearga la o viitoare licitatie organizata de Guvernul roman?

Inca nu s-a ajuns la aceasta etapa. Guvernul Japoniei va finanta o parte din bugetul acestui proiect iar Romania sa vina cu restul. Momentan cautam sponsori pentru realizarea proiectului. Dupa ce a fost asigurat proiectul trebuie sa discutam si procedura de realizare, termenul de predare si in general toate aspectele de ordin tehnic. Dupa ce toate acestea au fost lamurite, vom merge la licitatie. Trebuie sa aveti un pic de rabdare.

De exemplu locuitorii cartierului bucurestean Drumul Taberei asteapta de circa 20 de ani cateva statii de metrou

Intr-adevar capitalele, si in general orasele foarte mari, au nevoie de o retea subterana bine pusa la punct. Este nevoie de linii de metrou eficiente care sa permita o deplasare rapida. Toate marile capitale precum Tokyo, Paris, Londra au linii subterane si supraterane. In Bucuresti se circula foarte greu si fiecare zi conteaza.


Care sunt obiectivele Japoniei in relatia cu noua administratie de la Washington?

Dupa al doilea Razboi Mondial, Japonia, ca politica principala, a mizat pe o alianta extrem de stransa cu Statele Unite. Dupa cum stiti, presedintele american Barack Obama a afirmat ca America este deschisa pentru rezolvarea problemelor internationale actuale precum criza financiara mondiala, combaterea terorismului, schimbarea climatica sau alte chestiuni importante. Iar eu personal cred ca acest lucru este foarte bun. Si pot sa reamintesc cu aceasta ocazie ca, la 24 februarie 2009, premierul japonez Taro Aso a efectuat o vizita la Casa Alba, fiind primul lider strain primit de noua administratie americana, dupa instalarea lui Obama. De asemenea, secretarul american de Stat, Hillary Clinton, a facut o prima vizita de stat in Asia, in Japonia. Cred ca aceste doua vizite foarte importante sunt un semn ca relatiile Americii cu Japonia sunt foarte bune, dorindu-se rezolvarea, impreuna, a cat mai multor probleme internationale.

Care este stadiul negocierilor intre Japonia si Federatia Rusa in ceea ce priveste statutul final al Insulelor Kurile?

Rusia si Japonia recunosc ca aceasta este o problema teritoriala. Rusia doreste, din cate se pare, sa nu lase aceasta problema in responsabilitatea generatiei viitoare, incercand sa solutioneze aceasta chestiune acum. Iar Japonia doreste ca aceste patru insule sa ii fie inapoiate. Japonia are o relatie destul de stransa cu Rusia si speram ca acest diferend sa fie solutionat astfel incat sa fie convenabil pentru ambele parti. Primul ministru nipon, Dl Taro Aso, care a fost si ministru de Externe, a avut numeroase contacte si negocieri pentru rezolvarea acestui diferend. De asemenea, dupa cum stiti, problema teritoriala nu este doar intre Japonia si Rusia. Astfel de dieferende teritoriale exista intre diverse state. Dar si Rusia si Japonia cred ca exista mai multe variante pentru a rezolva aceasta problema, a insulelor Kurile. Cred ca onestitatea este un element-cheie pentru rezolvarea acestui litigiu cu Rusia.

Cam in cati ani credeti ca va fi rezolvata aceasta problema?

Nu cred ca se pune problema timpului, ci mai curand a modului in care va fi solutionata aceasta chestiune.

As dori sa va intreb cu ce pachet de masuri va veni Japonia la summitul G20 de la Londra, din 2 aprilie? Care sunt solutiile concrete ale Japoniei pentru combaterea acestei crize?

Inca nu am citit dosarul final al Japoniei pentru aceasta reuniune, dar cred ca fiecare tara trebuie sa aiba anumite politici de relansare a sistemului financiar. In al doilea rand, cred ca Japonia trebuie sa colaboreze cu alte state mai putin afectate, cu FMI si cu Banca Mondiala, pentru a ajuta statele mai putin afectate. In primul rand, trebuie ajutata piata libera, iar in al doilea rand trebuie regenerat consumul intern al fiecarei tari. Tebuie reconstruit sistemul financiar al fiecarei tari si trebuie stimulat consumul intern. Japonia va arata cum a reusit sa realizeze aceste lucruri, cand a combatut crizele din anii anteriori.


In Romania se vorbeste in aceste zile despre intentia autoritatilor de a face un imprumut la FMI. Credeti ca este o solutie buna pentru iesirea din criza?

Cred ca este o varianta pentru rezolvarea situatiei legate de aceasta criza. Dar cred ca intotdeauna este important sa ne gandim ce putem face pentru a preveni o problema. Este important insa ca guvernul sa nu tina seama de criticile unora sau altora, care nu se bazeaza pe realitate. Am participat si eu la discursul presedintelui romaniei din parlament si mi se pare ca este un lucru foarte important ca si Romania are cale de rezolvare, putand sa imprumute bani de la alte institutii. In acest fel, este castigata increderea cetatenilor si a investitorilor.

Ce mesaj ati dori sa transmiteti cititorilor ziarului ZIUA?

Japonia este o tara foarte saraca, fara resurse si zacaminte naturale, dar, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, dupa 50 de ani, a devenit, ca putere economica, a doua tara din lume. De aceea, Japonia doreste sa explice cum a devenit o tara puternica in domeniul economic. Vrem sa transmitem Romaniei metodele noastre si tehnologia noastra, pentru a fi aplicate. Anul acesta, pentru ca este an aniversar, sper intr-o continuare fructuoasa a colaborarii dintre tarile noastre. Nu propun insa ca Romania sa imite metodele aplicate de Japonia dupa razboi, ci si sa inventeze solutii originale.

Foto: Mircea Paun

vezi si: http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-03-23&id=250909

Leia Mais…

Interviu in exclusivitate cu ministrul de Externe sarb, Vuk Jeremic

Ministrul de Externe al Serbiei, Vuk Jeremic, a avut amabilitate de a acorda un interviu in exclusivitate ziarului ZIUA pe care doresc sa il redau integral aici. Am abordat impreuna probleme precum aspiratiile europene ale Serbiei pana la problemele comunitatii romanesti din Valea Timocului.

Sunteti cel mai tanar ministru de Externe din istoria Serbiei si unul dintre cei mai tineri la scara globala. Ne puteti spune cate ceva despre evolutia dumneavoastra profesionala ?

Sunt ministru de Externe de doi ani de zile, am facut parte si din guvernul Kostunica si fac parte si din cel actual a lui Mirko Tvetkovici. Inainte de a ocupa aceasta functie am fost consilierul presedintelui Boris Tadici pe probleme de politica externa. Cand am intrat prima oara in politica m-am gandit am facut-o cu gandul de a fi impotriva regimului fostului presedinte Slobodan Milosevici. Dupa caderea acestui regim am inceput sa lucrez, dupa cum va spuneam, cu presedintele Tadici, pe atunci ministru al Telecomunicatiilor din Serbia. Sincer la inceput nu credeam ca voi lua calea politicii deoarece studiile mele sunt legate de matematica si fizica. Am studiat fizica la Cambridge si matematica la Londra si apoi am facut parte din miscarea de rezistenta impotriva lui Milosevici.

Cum vi s-a parut intrarea in politica ?

La inceput a fost foarte greu. Cred ca cel mai greu moment a fost asasinarea premierul Gingici. Din pacate chiar astazi (joi - n.red.) se implinesc sase ani de la acest nefericit episod. Imi aduc aminte ca la acel moment eram unul dintre consilierii sai. Cred ca este cel mai trist moment din istoria democratica a Serbiei. In acele timpuri el era practic inima si creierul Serbiei si a fost asasinat de miscarile mafiote care se opuneau acestui proces de democratizare. Au crezut ca omorandu-l pe Gingici democratizarea se va opri. Cred ca dovada democratizarii Serbiei a fost facuta si in cazul secesiunii provinciei Kosovo, cand Belgradul a utilizat toate mijloacele diplomatice in aceasta chestiune fara a recurge la violenta. Practic este pentru prima data cand o tara din Balcani nu implica forta intr-o chestiune asa de importanta cum a fost Kosovo. Am demonstrat ca forta democratiei in Serbia exista si ca putem trece peste moment asa de dureroase din istoria noastra.

Romania a afirmat ca va sustine cauza Serbiei referitoare la Kosovo si la Curtea Internationala de Justitie de la Haga. Ce parere aveti despre acest lucru ?

Noi suntem profund recunoscatori vizavi de pozitia Romaniei. Cred ca daca Bucurestii vor mentine acest curs va inseamna si o garantie de siguranta pentru Balcani. Este prima data cand Curtea Internationala de la Haga va judeca un caz de separarare teritoriala unilaterala. Judecatorii de la Haga vor decide daca aceasta actiune a fost legala sau nu. Orice decizie va da Curtea de la Haga va avea statut de precedent pentru rezolvarea unor astfel de probleme. Cred ca este important pentru multe alte tari, inclusiv Romania, sa isi afirme o pozitie in legatura cu un astfel de caz.

Intr-un fel, aceeasi problema a avut-o si Romania cu Ucraina in Marea Neagra

Asa este. Este totodata important de stiut ca 17 aprilie va fi data limita pentru ca fiecare tara sa poata depune o pozitie proprie vizavi de legalitatea autodeclararii independentei de catre Kosovo. Nicio tara nu a depus inca un astfel de memoriu, nici macar noi inca, dar din discutiile avute mai multi parteneri, printre tarile care stim sigur ca vor depune vor fi Romania, Rusia, Spania, Cipru si Slovacia

Cum va explicati recunoasterea de catre tari importante a independentei Kosovo, chiar si tari vecine precum Bulgaria ?

Noi am considerat separarea Kosovo ca fiind facuta pe criterii etnice. Acest lucru a constituit practic o sfidare a Consiliului de Securitate al ONU. Este foarte rau ca o astfel de actiune a beneficiat de sprijinul multor tari importante ale lumii. Este regretabil ca regiunea Kosovo a fost recunoscuta de 55 de tari.

In lumea araba doar o singura tara a recunoscut Kosovo vorbind aici de Emiratele Arabe Unite. Aveti legaturi puternice cu statele arabe ?

Da, bineinteles. Cred ca multe tari au fost indignate tocmai de aceste motive religioase care au dus la separare. Noi am incercat sa explicam ca este o chestiune politica si nu care tine de religie. Noi in Serbia, suntem atat cetateni crestini, cat si musulmani iar respectul pentru toti este egal.

Bulgaria, Macedonia, Muntenegru, Albania au recununoscut independenta Kosovo? Care considerati ca sunt motivele?

Trebuie sa spun ca suntem extrem de dezamagiti in ceea ce priveste deciziile vecinilor nostri. Dar alti vecini de-ai nostri nu au recunocut-o, inclusiv Romania, Grecia, Bosnia-Hertegovina. Din nefericire aceste decizii au divizat regiunea, au divizat Uniunea Europeana, au divizat comunitatea internationala. Noi speram ca odata ce Curtea Internationala de Justitie isi va face cunoscut verdictul, cel mai probabil in 2010, si anume ca declaratia unilaterala de independenta este ilegala, nu vor mai exista noi recunoasteri diplomatice. In al doilea rand, Kosovo nu va putea deveni membra a vreounei organizatii internationale, ceea ce va duce la un blocaj institutional, ce va putea fi deblocat doar daca va exista un dialog cu Serbia. Un dialog rational cu Serbia, care va conduce la un compromis.

Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a declarat ca Albania si Croatia vor fi invitate oficial sa se alature Aliantei la summit-ul organizatiei din aprilie. Serbia are printre obiectivele politicii sale externe integrarea in NATO?

Aceasta este o problema foarte delicata pentru Serbia. In mai putin de doua saptamani se vor implini zece ani de la declansarea bombardamentelor NATO impotriva Serbiei. Acest lucru nu a fost uitat de catre poporul sarb. Lucram foarte bine cu NATO, suntem membri ai Parteneriatului pentru Pace. Daca este sa vorbim despre problema integrarii Serbiei in NATO, aceasta nu este in acest moment pe agenda politica a Serbiei.

Ce ati discutat cu omologul dumneavoastra roman in ceea ce priveste comunitatea romaneasca din Valea Timocului?

Relatia noastra cu Romania, daca ne uitam la relatiile Serbiei cu vecinii sai, este cea mai buna relatie pe care o avem. Si avem intentia sa o dezvoltam. In opinia mea, minoritatile nationale din Serbia sunt tratate intr-un mod pozitiv, fapt reflectat in numeroase rapoarte ale Consiliului Europei. Minoritatea romaneasca este o minoritate foarte importanta, perceputa ca un partener de catre Guvernul sarb. Si vom face tot ce ne sta in putinta sa primeasca toate drepturile pe care le cer. Mai este o problema in care statul sarb ar dori sa nu se implice, problema bisericeasca. Incercam sa separam biserica de stat. Bisericile au propriile lor relatiile, care dureaza de sute de ani. Vom acorda minoritatii romane toate drepturile pe care le considera necesare, inclusiv deschiderea unui consulat roman in Valea Timocului.

Ce ne puteti spune despre proiectul noului statut al Voevodinei, care acorda drepturi suplimentare autoritatilor de la Novi Sad, inclusiv in domeniul afacerilor externe?

Acest statut este in supus dezbaterii, si la sfarsit, statutul Voevodinei va fi adoptat conform legilor si Constitutiei Republicii Serbia.

Vezi si http://www.ziua.net/display.php?data=2009-03-14&id=250559

Leia Mais…