Interviu în exclusivitate cu secretarul de stat al MAE, Bogdan Aurescu
Secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, a avut zilele acestea amabilitatea de a acorda un înterviu în exclusivitate pentru ziarul „Curentul“ în cadrul căruia am încercat să facem împreună o radiografie a unora dintre cele mai importante obiective de politică externă a ţării noastre. Printre cele mai importante subiecte abordate au fost cele legate de importanţa geostrategică a instalării scutului american antirachetă pe teritoriul nostru, problema comunităţilor romaneşti din jurul graniţelor tării precum şi dimensiunea energetica şi de securitate a Mării Negre. Vă invităm în continuare să citiţi unele dintre cele mai importante pasaje pentru ca interviul integral sa poată fi citit pe pagina noastră de web la adresa www.curentul.ro:
Care sunt prioritatile de politica externa ale Romaniei in viitorul apropiat. Sa zicem in urmatorii 2-3 ani. Are Romania o strategie pe termen lung sau politica externa este gandita pas cu pas?
Se poate vorbi foarte mult despre proritatile de politica externa ale Romaniei. Depinde cat de mult putem intra in detalii. In primul rand, politica externa trebuie sa fie proiectata pe termen lung si putem observa ca in programele de guvernare a ultimilor 10 ani exista repere constante, transformate de aderarea Romaniei la UE si NATO. Dupa aderare, acestea s-au transformat in valorificarea prezentei Romaniei in Uniunea Europeana si in NATO, conturarea mai buna a profilului specific al Romaniei in cele doua organizatii si obtinerea unui rol aparte in cadrul distributiei mai largi de roluri in aceste organizatii. In ceea ce priveste NATO, avem un profil destul de bine conturat, Romania fiind identificat ca un furnizor de securitate important si ca un aliat de nadejde prin contributiile substantiale pe care le are la operatiunile aliate si la dezvoltarea conceptuala din interiorul Aliantei. Prezenta in functiile de relevanta din interiorul secretariatului international al NATO reprezinta Romania mai mult decat cota la care ar fi fost indreptatita la bugetul Aliantei sau participarea la operatiunile Aliantei.
Se vehiculeaza ideea ca in ultimul deceniu Romania a avut doua tinte majore de politica externa: intrarea in NATO si aderarea la UE. Ambele au fost atinse. Se vorbeste acum despre un gol in viziunea Romaniei si de inexistenta unui tel major.
Nu, nici pomeneala. Nu cred ca putem vorbi despre un gol. Am avut inainte de aderarea la cele doua organizatii ca obiective sa devenim membrii cu drepturi depline a celor doua structuri. Dupa aderare aceasta tinta a ramas valabila sub forma modificata a valorificarii prezentei noastre in aceste organizatii si a valorificarii din punct de vedere national a prezentei in cele doua structuri pentru atingerea unor obiective de politica externa si nu numai. Daca vorbim numai despre Uniunea Europeana, Romania ramane axata pe integrarea deplina in aceasta structura si ma refer aici la procesele legate de aderarea la spatiul Schengen in martie 2011, finalizarea acestui Mecanism de Cooperare si Verificare (MCV). Iata ca obietivele noastre nu se termina odata cu aderarea, ele de fapt niciodata nu au fost concepute ca obiective in sine. In realitate, aceastea erau obiective-instrument sau mai bine zis obiective de etapa care sunt folosite ulterior pentru a merge mai departe. Este important de subliniat ca politica externa a Romaniei, proiectata pe termen lung, nu poate sa faca abstractie de faptul ca in ambele organizatii, Romania este stat de granita la frontiera externa a UE si NATO. Din aceasta calitate determinata geopolitic si din istoria etapei in care suntem decurg o serie de responsabilitati pentru Romania care sunt dincolo de cele nationale. Avem resposabilitati care decurg din aceasta prezenta la frontiera externa, nu doar pentru noi, ci si pentru restul de valori din care facem parte. Acesta este motivul pentru care in politica externa a Romaniei, una dintre prioritati se refera la actiunea in spatiul vecinatatii noastre, fie ca vorbim despre Balcani, fie ca vorbim despre vecinatatea estica, si din acest motiv este foarte important ca prin instrumentele pe care le avem la dispozitie sa se consitituie intr-un spatiu de prosperitate, stabilitate si securitate care sa fie predictibil si care sa asigure din cel mai larg punct de vedere securitatea nationala. Acest termen de securitate nationala ar trebui inteles in termeni largi, atat de tip „hard“, cat si „soft“. Deci, exista o serie mare de prioritati de politica externa. De aici decurge si cea legata de Republica Moldova, aflata in vecinatatea noastra estica, dar care trebuie vazuta mai mult decat un simplu vecin. Avem aici aceasta datorie de a sprijini eforturile de integrare europeana ale guvernului proeuropean de la Chisinau. Iata deci, schitate foarte pe scurt, prioritatile noastre de politica externa. Daca vorbim tot despre vecinatatea estica, putem aminti aici interesul nostru pentru spatiul zonei extinse a Marii Negre, precum Asia Centrala, care cuprinde si dimensiunea foarte importanta a securitatii energetice. Suntem datori sa precizam aici ca Romania, chiar daca este statul cel mai putin dependent din zona fata de energia din Est, cu toate aceastea tara noastra actioneaza sa reduca dependenta Europei de importurile din exterior.
Daca tot suntem la acest capitol, ce ne puteti spune despre ultimele evolutii din procesul semnarii acordului AGRI?
Este exact un exemplu foarte bun si foarte recent de modalitate in care Romania intelege sa isi asume aceste responsabilitati care nu sunt doar pentru sine. De exemplu, acest proiect AGRI, in care participa ca stat sursa Azerbaidjanul, Georgia ca tara pentru transportul de gaz, Romania si Ungaria care asigura tranzitul de gaz mai departe prin conexiunea care noi am facut-o deja Arad-Szeged si care va fi curand inaugurata oficial, asigura practic acest tranzit al resurselor de hidrocarburi dim zona Caspica spre Europa, fapt ce reduce dependenta de gaze a statelor europene.
Aveti cumva si un cost estimativ al acestei proiect si durata pana cand va fi operational. Domnul presedinte avansa recent o durata de trei ani? Este un termen valabil?
Cu siguranta este iar expertii in aceasta chestiune vor stabili in cel mai scurt timp, in urma studiilor de fezabilitate care vor fi facute, si care sunt costurile si termenele exacte. Din datele care sunt cuantificabile acum este clar ca va fi un proiect mai usor de realizat si care presupune costuri nu foarte mari.
Cum se va raporta Romania fata de AGRI si cum se va raporta tara noastra fata de Nabucco?
Romania se raporteaza evident la AGRI ca un stat fondator al proiectului. Trebuie subliniat ca Nabucco ramane pentru noi un proiect majoritar major si nu exista nicio relatie de concurenta intre AGRI si Nabucco, dimpotriva. Am subliniat intotdeauna caracterul lor complementar si speram ca si Nabucco sa progreseze foarte rapid. In fapt, sunt pasi recent in acest sens de finantare a sa. Sprijinim activ ambele proiecte care se inscriu pe linia Coridorului sudic al Uniunii Europene.
Domnule Aurescu, care este stadiul negocierilor romano-americane in privinta amplasarii de elemente ale scutului antiracheta american pe teritoriul Romaniei?
Pot sa va spun cu exactitate care este stadiul proiectului bilateral romano-american si de asemenea cred ca este important de subliniat care este conexiunea cu evolutiile care speram sa fie pozitive si clare la summitul NATO de la Lisabona referitor la sistemul NATO antiracheta. In ceea ce priveste negocierile romano-americane, am avut deja doua runde negocieri desfasurate in conditii foarte bune in care am inregistrat progrese substantiale. Urmatoarea runda de negocieri va avea loc, maine, 17 septembrie, la Bucuresti (interviul a fost realizat pe 16 septembrie - n.r.) si speram ca pana la summitul de la Lisabona sa avansam spre un stadiu final al acestui proiect.
S-au mai schimbat datele problemei? Ultima data era vorba de trei baterii a cate opt rachete interceptoare.
Sigur, aceastea sunt aspectele tehnice care au fost enuntate de la bun inceput si nu am ajuns sa finalizam toate aceste detalii tehnice si nici macar procesul stabilirii locatiei de pe teritoriul Romaniei nu este inca finalizat. Pentru acest lucru este un grup de lucru comun si sunt foarte multi parametri tehnici luati in considerare. Ce pot sa va zic este ca deocamdata suntem in grafic.
Cate runde de negociere vor avea loc?
Este greu de spus cate runde de negociere vor fi pentru ca niciodata nu poti sa stabilesti dinainte cate intalniri vor fi sau de cat timp va fi nevoie pentru a finaliza o astfel de negociere. Sunt totusi aspecte cu un grad foarte mare de complexitate din punct de vedere tactic si juridic. Vom respecta graficul stabilit si poate chiar il vom devansa in relatia bilaterala. La Lisabona va fi oricum luata o decizie in ceea ce priveste instalarea sistemul NATO antiracheta si va avea ca model proiectul american propus de administratia Obama. Exista toate premisele pentru o decizie pozitiva si in perioada imediata de dupa summit sa inceapa si discutiile cu caracter tehnic in care se va vedea exact si care vor fi costurile in interiorul NATO si ce vor trebui sa stabileasca in continuare aliatii.
Stim ca acest proiect nu va implica costuri pentru Romania?
In ceea ce priveste costurile ale acordului bilateral romano-americana, partea americana suporta toate cheltuielile referitoare la costurile interceptorilor, la amplasarea acestora in Romania, la transportul acestora si alte cateva costuri. Bineinteles ca si partea romana va avea unele costuri care vor fi mult mai mici decat cele ale partii americane. Vom avea o viziune mai ampla a costurilor imediat ce se va decide asupra locatiei amplasarii.
In cadrul acestor negocieri pentru scut, intra si altele referitoare la achizitionarea de avioane americane multirol de catre Romania?
Nu sunt teme care au legatura intre ele. Cele doua dosare nu sunt conexate. Discutiile despre scut sunt atat de concentrate, incat expertii care vin la Bucuresti sunt mandatati sa discute numai aceste chestiuni.
Ce ne puteti spune despre initiativele Romaniei la Bruxelles in favoarea integrarii in UE a Republicii Moldova. Ce proiecte are in desfasurare Romania peste Prut?
Sunt mai multe proiecte ale Romaniei in acest sens. As aminti aici initiativa Romaniei pe care a avut-o pentru a crea un Grup de sprijin pentru actiunea europeana a Republicii Moldova, proiect lansat in ianuarie 2010 si care s-a intalnit deja de doua ori, ultima data in iunie. Urmeaza ca o noua intalnire sa aiba loc la Chisinau pe 30 septembrie si speram intr-o participare cat mai ridicata din punct de vedere european la aceasta reuniune. Aceasta actiune are ca scop degajarea ideilor si initiativelor europene de promovare si stimulare a apropierii dintre Republica Moldova si UE. Sigur ca exista deja o serie de procese care s-au declansat. Este vorba despre negocierile privind Acordul de asociere la UE a R. Moldova care s-au lansat in ianuarie, sunt discutii referitoare la liberalizarea regimului de vize, dialog lansat in iunie, de asemenea se fac demersuri pentru redactarea unei foi de parcurs necesara pentru pregatirea inceperii negocierilor Chisinau-Bruxelles privind Acordul cuprinzator si aprofundat de liber schimb. Romania sprijina aceste initiative, atat prin expertiza pe care o oferim partii de peste Prut direct si prin actiunile pe care le derulam la Bruxelles.
Domnul presedinte Basescu a declarat in urma cu cateva saptamani la reuniunea ambasadorilor ca diplomatii romani de la posturi trebuie sa explice exact in tarile unde de afla care sunt interesele Romaniei fata de Republica Moldova. Se conformeaza acestia?
Da, se conformeaza acestei sarcini de actiunea diplomatica si lucrurile aceastea incep sa fie intelese in UE. Este firesc ca R. Moldova si acest guvern european sa fie sprijine pentru a avansa reforma interna atat de necesara care a fost stopata pe tot parcursul perioadei de guvernare comuniste iar aspiratiile Chisinaului de intrare in UE sunt intampinate cu o deschidere din ce in ce mai mari in capitalele Europei .
Credeti ca fara acest guvern de coalitie proeuropeana, R. Moldova isi va mai putea continua drumul spre UE?
Este foarte foarte important ca guvernarea proeuropeana sa continue si ca la Chisinau sa existe un guvern care sa poata gestiona atat aceste procese interne de reforma, cat si capacitatea de a gestiona banii europeni, asa cum rezolta din dicutiile pe care le-am avut cu tot mai multi interlocutori europeni. Bani care sunt alocati tocmai pentru aceste procese de reforma.
Exista deja la nivel de promisiune din partea mai multor state, in special europene, un ajutor de circa doua miliarde de euro.
Da, intr-adevar exista un ajutor consistent. Putem spune ca Romania este pe cel mai important plan din punct de vedere bilateral al acestui ajutor prin cele 100 de milioane de euro pe patru ani care urmeaza sa ajunga la Chisinau.
Ce ne puteti spune despre situatia comunitatilor romanesti din imediata vecinatate a granitelor si ne referim aici la cele din Ungaria, Serbia (Voivodina si Valea Timocului), Bulgaria si Ucraina?
Am avut de curand o intalnire aici la Bucuresti cu reprezentantii comunitatii romanesti din Ungaria si am discutat cu ei care sunt problemele concrete pe care le intampina in pastrarea identitatii culturale, religioase si lingvistice in Ungaria. De asemenea, sunt co-presedintele Comitetului bilateral pe problemele de minoritati inca de anul trecut, un mecanism care propune solutii concrete la nivel de guverne pentru rezolvarea unor astfel de probleme. Principala problema pe care reprezentantii romanilor din Ungaria mi-au semnalat-o in contextul unor alegeri care vor avea loc pe 3 octombrie in ceea ce priveste conducerile autoguvernarilor minoritatilor din Ungaria este chestiunea asa-numitului „etno-business“. Si anume ca exista anumite portite procedurale, si anumite persoane care nu fac parte din minoritatea romaneasca din Ungaria dar care folosesc aceste brese in incercarea de a constitui autoguvernari in orase sau zone unde nu se gaseste o comunitate romaneasca. Scopul este de a beneficia de ajutorul material pe care statul maghiar il pune la dispozitia minoritatilor din aceste autoguvernari.
Ati discutat cu reprezentati maghiari ceva in sensul reprezentarii parlamentare a romanilor?
Chestiunea aceasta a „etno-business-ului“ si reprezentarea in autoguvernari, precum si reprezentarea romanilor in Parlamentul maghiar sunt chestiuni care se gasesc de foarta multa vreme pe agenda Comitetului bilateral pe probleme de minoritati si ne-am ridicat de fiecare data pe acest subiect cu partea ungara si suntem incurajati de faptul ca exista in acest moment un proiect de lege aprobat de principalul partid de guvernamant din Ungaria, Fidesz, care se gaseste in procedura de dezbatere parlamentara care prevede si posibilitatea reprezentarii parlamentare pentru prima oara in Parlamentul de la Budapesta a comunitatilor etnice. Speram ca acest proiect sa se adopte si sa permita o reprezentare legitima a comunitatii romanesti acolo.
Ce ne puteti spune despre situatia comunitatilor romanesti din Serbia si ne referim aici pe de o parte la cea din Voivodina, acolo unde romanii sunt recunoscuti si beneficiaza de mai multe drepturi si cea din Valea Timocului, acolo unde acestia au primit recent printr-un artificiu al Serbiei denumirea de „vlahi“ si sunt tratati ca minoritate separata fata de cea romaneasca?
Noi intotdeauna am respins aceasta diferentiere intre cele doua parti ale aceleasi comunitatii romanesti din Serbia. Demersuri sau facut si in plan bilateral si in cadrul organizatiilor internationale relevante. Fara indoiala, as mentiona aici demersul facut de ministrul Baconschi, cand a vizitat in iunie Serbia si a mers pentru prima oara intr-o comunitate romaneasca in zona de nord-est a acestei tari. Exista mesaje pe care le transmitem constat partii sarbe in acest sens si vom folosi si Comisia mixta pentru minoritati si incercam sa organizam o a doua sesiunea dupa intalnirea de anul trecut. Sun progrese care trebuie sa fie facute in ceea ce priveste pastrarea identitatii nationale culturale si lingvistice a romanilor din Serbia si speram ca partea sarba va sustine aceste demersuri pentru ca iata Belgradul va incepe curand si procesul oficial de aderare a Serbiei la UE. La Consiuliul Afacerilor Generale (CAGRE - n.red.) desfasurat pe 13 septembrie am propus, alaturi de alti reprezentati ai unor state, ca la Consiliul din octombrie, sa fie luata decizia de a propune Comsiei Europene sa emita avizul procedural necesar pentru admiterea cererii Serbiei de care aceasta tara a facut-o in decembrie 2009 si evident ca in proces de aderare vor trebui indeplinite cu strictete toate conditionalitatile si criteriile politice. Evident ca in randul celor politice se gaseste si criteriu protectiei adecvate a persoanelor care apartin minoritatilor nationale.
Ce ne puteti spune despre situatia romanilor din Bulgaria. Se va implica statul roman pentru interesele acestora?
Evident ca statul roman se implica. Chestiunile sunt abordate si in plan bilateral si exista aceasta preocupare si pentru romanii din Bulgaria care practic reprezinta o punte de legatura intre cele doua tari . Exista si actiuni concrete in desfasurare. Intentionam sa sprijinim un program pilot de clase pentru invatarea limbii romane, impreuna cu deschiderea sau redeschiderea unor institutii de limba romana din partea statului bulgar. Exista si un proces de a incuraja comunitatea romana din Bulgaria de a participa la slujbe in limba romana pentru ca si identitatea religioasa joaca un rol extrem de important. Este vorba de acele localitati unde exista un numar important de etnici romani. De asemenea, intentionam sa sprijinim ziarele de limba romana si distribuirea ziarelor romanesti in Bulgaria. Speram ca si contactele de la nivel inalt vor aduce progrese in perioada urmatoare.
Ce masuri se vor lua pentru pastrarea identitatii romanilor din Bucovina de Nord, astazi inglobata in teritoriul Ucrainei?
Este iarasi o chestiune importanta de pe agenda noastra, nu numai a MAE, dar si Departamentului pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni (DRRP). Exista si aici o Comisie mixta romano-ucrainean ca urmare a Tratatului din 1997 si exista un angajament inca din perioada preelectorala din partea actualului presedinte Viktor Ianukovici de a promova o initiativa legislativa pentru folosirea limbii minoritatilor in Ucraina.
Voiam sa va intrebam despre centrul de refugiati de la Timisoara si daca aveti statistici referitoare la cati oameni au beneficiat de avantajele acestui centru si care sunt planurile de viitor pentru acesta? Stim ca este singurul din Europa.
Nu este doar singurul din Europa, ci este si primul din lume. Este proiectul pilot al Romaniei in materie de protectie a refugiatilor si este foarte cunoscut in mediile internationale ca fiind un proiect de referinta pentru ca pana la urma este unul creat de Guvernul roman impreuna cu Agentia ONU pentru Refugiati si Organizatia Mondial pentru Migratii. Din noiembrie 2008, atunci cand a inceput efectiv sa functioneze, si pana in prezent, prin centru au trecut circa 600 de persoane care s-au aflat intr-o prima faza intr-o tara de azil. Rolul acestui centru este de a-I gazdui temporar pana la sase luni, capacitatea sa fiind de 200 de locuri in prezent, pana cand procedura de relocare este finalizata. Mai precis, pana cand dosarele de azil sunt acceptate in statele in care au fost depuse cum ar fi SUA, Canada, state din nordul Europei, tari care au politica de relocare finala.
Se pot accesa fonduri europene pentru acest proiect?
Aici este o chestiune foarte interesanta iar noi incercam sa propunem acest centru nu numai ca un centru pilot al ONU, dar si la nivelul UE, entitate care este in curs de a proiecta propria politica a refugiatilor. Acest centru ar putea fi folosit ca model pentru multiplicarea acestor tipuri de centre in alte state UE. De exemplu, Slovacia are un astfel de centru temporar, dar si alte state intentioneaza sa foloseasca modelul de la Timisoara. Acest centru din Romania ar putea fi conectat cu politica europeana de azil care este in curs de elaborare. Romania este de asemenea unul dintre putinele state care are o politica proprie de relocare finala. Noi am inceput acest program in urma cu un an si avem o cota aprobata printr-o hotarare de Guvern de 40 de refugiati pe an pentru un proiect de trei. Anul acesta avem un numar de 40 de refugiati birmanezi care au intrat in Romania si in procesul de relocare finala. Datorita acestor lucrurile, Romania trebuie sa devina o voce puternica in Europa in materie de politica pentru refugiati.
Pe ce proiecte se concentreaza Romania la Marea Neagra? Cat de interesata este Romania de Sinergia Marii Negre, Strategia UE pentru Dunare sau proiecte energetice Nabucco si AGRI?
Sigur, exista aceasta dimensiune a securitatii energetice despre care am vorbit, dar ea nu se opreste aici si are legatura si cu relatiile Romaniei cu statele din Asia centrala si Caucazul de Sud. Ma refer aici la state precum Kazahstan sau Turkmenistan vizavi de care Romania nu are numai interese legate doar de Nabucco si AGRI, dar si de utilizarea viitorului terminal de gaz lichefiat (LNG) de la Constanta al carui studiu de fezabilitate speram ca va fi gata pana la finele anului. De asemenea, avem in vedere si proiecte legate de aducerea de petrol din aceste zone inspre Europa. Este vorba de Pan-European Oil Pipeline (PEOP) care este de asemenea in atentia noastra. Exista insa si alte dimensiuni importante la Marea Neagra. Sigur, Strategia pentru Dunare este conectata si la Marea Neagra, dar este o strategie care va fi concentrata in special pe regiunea dunareana si dezvoltarea statelor riverane la Dunare.
Are Romania o strategie de interconectare a Sinergiei Marii Negre si Strategia UE pentru Dunare?
Cu siguranta aceasta va fi pasul urmator. Exista pe agenda Parlamentului European si pentru o Strategie europeana a Marii Negre. Sinergia Marii Negre nu cred ca a intrat intr-un con de umbra, ci ea se gaseste intr-o relatiei de complementaritate cu Parteneriatul Estic. Cele doua strategii avanseaza impreuna si Romania lucreaza foarte aplicat pentru a folosi aceste instrumente. Dincolo de Sinergia Marii Negre, Strategia europeana a Dunarii si Parteneriatul Estic exista si alte initiative precum Euroregiunea Marii Negre care este o initiativa de cooperare a autoritatilor locale al carei secretariat este la Constanta si care are tot felul de proiecte interesante pe care speram ca, dupa trecerea dificultatilor financiare, sa le amplificam. Exista de asemenea Organizatia Cooperarii Economice la Marea Neagra (OCEMN), initiativa a careia conducere va fi preluata de Romania la 1 ianuarie 2011. Atunci vom incerca sa impulsionam cooperarea la Marea Neagra. Exista de asemenea si preocuparea pentru zona de securitate la Marea Neagra iar Romania are o pozitie buna in aceasta forma de cooperare regionala care se cheama BlackSeaFor, acolo unde Romania a preluat conducerea operationala a acestei initiative. Putem vorbi si de operatiunea navala Black Sea Harmony care este operatiunea-sora, daca ii putem zice asa, a Active Endeavour din Marea Mediterana, dar este o operatiune initiata de Turcia la care Romania a aderat si care are un obiect de activitate comun, dar in Marea Neagra. Black Sea Harmony este o operatiune conectata cu NATO. Deci iata, exista foarte multe fronturi de lucru si vom face in curand legat de Sinergia Marii Negre, forumul ONG-urilor de la Marea Neagra si va fi cea de a treia editie a acestei formule de cooperare.
Cum comentati actualele relatii cu Rusia dupa ultimul episod tensionat. Mai este programata vizita ministrului Lavrov in Romania?
A fost o invitatie care s-a adresat la un moment dat pentru participarea la reuniunea diplomatiei, eveniment care s-a consumat, dar din motive de agenda nu s-a produs. Există preocuparea pentru a realiza contacte la nivel ministrilor de Externe sI speram ca aceastea sa fie materializate. Din punctul nostru de vedere avem toata deschiderea de a avea o relatie cat se poate de firească ca intre doua state care se respectă reciproc, avand in vedere ca avem sI multe interese în comun în special in zona economica, sI nu numai.
Ce ne puteti spune despre numarul de locuri rezervat Romaniei in cadrul noului serviciu diplomatic al UE?
Este un proces in plina desfasurare, practic sunt cinci procese paralele care se desfasoara in acest moment. Ceea ce s-a anuntat ieri (numirea unui ambasador al UE la Tokyo - n.red.) a fost un rezultat partial din cadrul primului proces. Era vorba de selectatia a 32 de sefi de delegatii ale UE in diverse state si s-a anuntat un numar de 26 de persoana care a obtinut aceste posturi. Procesul se afla in curs. Mai exista un concurs pentru 81 de posturi in interiorul acestor delegatii ale UE. De asemenea, mai exista un concurs pentru 10 pozitii de top management in centrala Serviciului de Actiune Externa a UE. Mai exista 22 de pozitii pentru presedintiile grupurilor de lucru si altele. Deci, procesul este de abia la inceput dar continuam eforturile pentru a obtine a reprezentare echilibrata in serviciul Serviciului de Actiune Externa. Daca ne uitam la lista castigatorilor acestor posturi, majoritatea provin din randurile Comisiei Europene si a Consiliului european, practic sunt oameni cu „experienta de Bruxelles“. Cred ca a contat in procesul de selectie expertiza acumulata in, sa spunem, cunoasterea birocratiei de la Bruxelles. Avem candidati foarte buni iar in etapele urmatoare sa ne regasim in aceasta structura intr-o proportie echilibrata. Trebuie sa se tina cont ca Romania este totusi a saptea tara a marime a UE iar diplomatia romana este cunoscuta ca fiind una redutabila in spatiul UE si nu numai. Avem de asemenea cumulata expertiza pe multe spatii si domenii care sunt de interes direct pentru UE, despre multe dintre ele chiar am discutat in acest interviu. Mai cred ca este acest lucru a fost inteles in urma demersurilor noastre la Bruxelles. Romania, ca si toate statele noi trebuie sa aiba locuri in acest serviciu pentru ca aceasta sa fie asumat de toata lumea inca de la bun inceput.
vezi si la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010100449588/Interviu/La-summitul-de-la-Lisabona-dorim-sa-avansam-spre-un-stadiu-final-al-scutului-antiracheta.html
Leia Mais…
Postări
