Basarabia si politica sufletului

Nu cu mult timp in urma, mai exact miercuri, presedintele Traian Basescu a transmis un mesaj de o foarte mare importanta ambasadorilor acreditati la Bucuresti, cu prilej intalnirii anuale cu acestia. “Romanii traiesc pe ambele maluri ale Prutului, iar aceasta realitate face din sustinerea aspiratiilor europene ale Republicii Moldova proiectul meu de suflet”, declara atunci Basescu. Sigur, mult analisti au opinat ca liniile mari de politica externa ale Romaniei prezentate de Basescu erau predictibile si nimic nu s-a schimbat. Cu toate acestea, introducerea cu cuvantului “suflet” in cadrul unui discurs politic transcede declaratiile facute anterior spre o noua dimensiune, peste pragmatismul si cliseele cu care am fost obisnuiti. Pe de o parte, multi au afirmat ca aceasta declaratie este o reactie normala de afectiune fata de fratii de peste Prut iar pe de cealalta parte au existat la fel de multe critici vizavi de modul in care astfel de declaratii se vor transforma in munitie politica pentru unii vecini rasariteni ai Romaniei care nu se vor da in laturi de a comenta “imperialismul” si “expasionismul” Bucurestilor. Basescu a spus ca Basarabia este proiectul sau de suflet si a vorbit ca Romania va incerca prin toate parghiile pe care le are la dispozitie sa deschida ochii Europei cum ca zona tampon de pana acum a UE cu Rusia, in speta Republica Moldova, trebuie sa primeasca in viitorul apropiat o noua calitate si anume cea de membru al blocului comunitar. Pana in prezent, simbioza politica pe relatia Bucuresti-Chisinau a fost una extrem de profitabila. Noua guvernare de pe celalalt mal al Prutului a dat semne vizibile ca dezideratul principal este aderarea la UE. Vizitele tot mai dese la Bruxelles a varfurilor Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), precum si prima runda de negocieri intre Republica Moldova si UE in vederea semnarii Tratului de asociere, sunt cateva semne evidente ale dorintei Chisinaului de a se alinia celorlalte 27 de capitale europene reunite sub aceeasi cupola de securitate politico-economica. De asemenea, “sufletul” basarabenilor este la fel de viu ca a celor de la Bucuresti. Sa nu uitam ca de 1 decembrie 2009, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a afirmat ca este “roman” si ca in curand va scoate din Constitutia acestei tari sintagma comunistoida de “limba moldoveneasca”, un element de presiune si santaj clocit inca din 1924 de bolsevicii kominternisti in scopul deznationalizarii romanilor de peste Prut. Din pacate, o politica sovietica foarte eficienta care pe alocuri a produs pagube irecuperabile in Basarabia. Asociind “sufletul” lui Basescu si “romanul” lui Ghimpu, ar trebui sa rezulte sintagma “suflet romanesc”. Daca asocierea celor doua cuvinte va da roade si in plan politic, exista toate sansele ca profetia academicianului Florin Constantiniu, rostita pe 23 august 2009 cu prilejul “comemorarii”. “Pactului Hitler –Stalin” sa devina realitate, fie sub umbrela UE, fie ca unire de sine statatoare. “Poate ca nu eu, poate ca nu multi dintre noi, dar unirea Romaniei cu Basarabia tot se face. Istoria isi are legile ei precise. Basarabia va fi in frontierele ei romanesti!”, rostea atunci profesorul Constantiniu. Toata lumea cere un ton pragmatic. Toti cer sa fim cu “mintea rece si inima calda”. Cu toate acestea, politica externa a Romaniei trebuie sa se ghideze si in scopul unor reparatii de ordin moral si sufletesc si de ce nu, si teritorial. Si nu ma refer aici la forta armelor si expansionism, ci mai degraba la un model de civilizatie si trai mai bun pentru toti romanii, de pe ambele maluri ale Prutului. Poate se implinesc anul acesta 700 de ani de la urcarea pe tron a lui Basarab I, cel care a dat si denumirea tinutului de peste Prut, dar la fel de importanti sunt si cei 70 de ani care se implinesc anul acesta de rapturile teritoriale din 28 iunie 1940, cand Basarabia, Bucovina si Tinutul Hertei au fost smulse Romaniei de catre sovietici. Si ca sa termin acest editorial intr-o nota optimista, nu putem trece cu vederea un aspect, zic eu, destul de fericit, cum ca recenta promulgare de catre presedintele Basescu a Acordului de mic trafic la frontiera dintre Romania si Republica Moldova ar putea fi echivalenta cu Mica Unire pe care o infaptuia, in urma cu 151 de ani, la 24 ianuarie 1859, domnitorul Moldovei si Tarii Romanesti, Alexandru Ioan Cuza.

Leia Mais…

La multi ani Romanie !! Basescu si Chirtoaca impreuna la Iasi pentru a celebra un veac si jumatate de la unirea Moldovei si Tarii Romanesti

24 ianurie 2009 - 150 de ani de la unirea Principatelor Romane

Presedintele Traian Basescu a ajuns, sambata, la manifestarile dedicate implinirii a 150 de ani de la Unirea Principatelor Romane care se desfasoara in Piata Unirii din Iasi, cateva sute de oameni fiind prezente la eveniment. La manifestarile de la Iasi sunt prezenti mai multi ministri ai cabinetului Boc, primarul din Chisinau, Dorin Chirtoaca, parlamentari si oficialitati locale. Manifestarea a inceput sambata dimineata cu un concert de muzica populara. La manifestarile din ziua de 24 ianuarie va fi recitit textul "Proclamatia 1861 - recunoasterea oficiala a infapturii Unirii" de catre maestrul Petrica Ciubotaru, de la Teatrul National din Iasi. Ulterior, potrivit programului intocmit de municipalitatea ieseana, vor lua cuvantul in Piata Unirii primarul Gheorghe Nichita, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, presedintele Senatului, Mircea Geoana, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, IPS Teofan, si seful statului, Traian Basescu. Discursurile, care se vor desfasura pe parcursul a 60 de minute, vor fi urmate de ceremonialul religios Te Deum, ceremonialul depunerii de coroane, defilarea Garzii de Onoare, Hora Unirii si momentul folcloric "Noi suntem romani!". In a doua parte a manifestarilor, oficialitatile se vor deplasa la biserica "Trei Ierarhi" pentru depuneri de jerbe la mormantul domnitorului Al.I.Cuza. Ziua de 24 ianuarie se va incheia cu ceremonialul militar al Retragerii cu Torte si un concert al artistilor Stefan Banica jr., Loredana Groza si Morandi, evenimente ce vor avea loc in seara zilei. De asemenea, primaria va oferi iesenilor si un spectaculos foc de artificii cu o durata de zece minut. Unirea Principatelor Romane s-a infaptuit dupa ce Alexandru Ioan Cuza a fost ales atat domnitor al Moldovei (5 ianuarie 1859) cat si al Tarii Romanesti (24 ianuarie 1859). Ulterior, in anul 1862, Al.I.Cuza a unificat Parlamentul si Guvernul, realizand unirea politica a celor doua principate. Dupa inlaturarea lui Cuza din anul 1866, unirea a fost consolidata prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern, iar Constitutia adoptata in acel an a denumit noul stat Romania.

Sursa: NewsIn


Discursul presedintelui Romaniei, Traian Basescu,la manifestarile dedicate Zilei Unirii Principatelor Romane(Iasi, 24 ianuarie 2009)

„Buna ziua, dragi ieseni, buna ziua, romani!

Ca de obicei, 24 ianuarie ne gaseste impreuna in orasul in care am copilarit, in orasul de care este legat inceputul intrarii mele in adolescenta, orasul din care Copoul este parte din sufletul meu, la fel ca si statuia lui Cuza, unde veneam cu scoala si sarbatoream 24ianuarie.

Este un moment important 24 ianuarie. El a fost prefigurat de pasoptisti, la 1848, iar idealurile pasoptistilor au inceput a se implini odata cu alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pe 5 ianuarie, de Adunarea Electiva de la Iasi.

A urmat 24 ianuarie la Bucuresti, moment care, prin alegerea lui Cuza, a insemnat piatra de temelie a statului roman modern, o piatra de temelie care a evoluat. S-a spus de Unirea cea mare din 1918. Atunci, la 1859 si la 1918, romani si politicieni, popor si politicieni au gandit in spiritul dragostei lor pentru Romania si a respectului pentru viitor.

Romania a inceput sa se modernizeze, a inceput sa existe si sa se modernizeze incepand cu 24 ianuarie 1859. Procesul de modernizare a fost unul dificil, dar el este un proces care nu se poate intrerupe niciodata, si astazi, mai mult ca oricand, avem nevoie de continuarea procesului de modernizare a statului roman. Modernizarea statului nu este o vorba, modernizarea statului este o necesitate. Fiecare zi care trece adauga exigente noi. Modernizarea nu este doar treaba politicienilor, modernizarea se face atunci cand o natiune intreaga doreste si cere acest lucru.

Eu va chem pe dumneavoastra, pe cei 22 de milioane de romani din interiorul tarii si pe cei alti circa 10 milioane din afara Romaniei, sa fim parte la procesul de modernizare a Romaniei. Asa cum spunea Roberta Anastase aici, avem nevoie de modernizarea Constitutiei, avem nevoie de modernizarea institutiilor statului, dar poate mai mult decat orice si poate mai mult decat oricand, avem nevoie de modernizarea modului nostru de a gandi.

Romanii nu a dreptul sa se mai multumeasca cu putin, iar politicienii nu au dreptul sa mai dea romanilor putin. Avem nevoie sa fim solidari intr-un efort de trecere peste o perioada dificila, nu numai a Romaniei. Toata Europa este in criza economica. Avem nevoie de solidaritate, avem nevoie sa ne respectam ca romani in primul rand si sa ne respectam unii pe ceilalti, in al doilea rand. Avem nevoie sa fim mandri din nou ca suntem romani. Auzim prea mult, prea des, auzim aproape continuu cat de neputinciosi suntem noi - si deschideti orice televizor si veti vedea acest lucru - cat de neputincioase sunt institutiile statului si cat de destepti sunt altii. Va asigur, dragi romani, ca suntem un popor destept, un popor puternic, un popor care poate fi foarte hotarat, si istoria a aratat acest lucru.

Astazi, la Iasi, la 150 de ani de la Unirea Principatelor, in calitate de sef al statului, va cer sa privim in istoria noastra, sa vedem actele de bravura ale acestui popor si sa refuzam pe oricine crede ca romanii nu sunt un popor puternic, un popor mandru, un popor care sa poata sa genereze progres. Sunt unul dintre aceia care respinge constant si fara rezerve ideea ca aceasta tara este o tara care trebuie condusa de altii. Aceasta tara este o tara care trebuie condusa de propriul ei popor suveran, aceasta tara este o tara care trebuie ascultata de politicieni, aceasta tara este o tara care poate deveni extrem de puternica - si nu o spun in zi de sarbatoare, o spun zi de zi, cu convingerea ca poporul roman este un popor care face parte din elita europeana.

M-as intoarce putin pentru a corecta unele afirmatii chiar din luarile de cuvant de astazi. Romania nu a facut unirea impotriva puterilor europene. Singurii care s-au opus au fost Inalta Poarta. Proiectul Romaniei a fost un proiect sustinut de statele puternice ale Europei la vremea respectiva, pentru ca acele state doreau la gurile Dunarii un stat modern. Astazi suntem un stat puternic, un stat suveran, un stat independent care, cu cei 22 de milioane de romani, trebuie sa treaca printr-o perioada de criza economica la nivelul Europei si la nivel global. Am convingerea ca putem trece prin aceasta perioada mult mai usor decat o vor face multe alte tari din Europa.

Avem nevoie de un singur lucru, de solidaritate, solidaritatea dintre popor si oamenii politici. Avem nevoie de intelepciunea de a ajuta pe cei care sunt in nevoie, sa treaca mai usor perioada de criza si avem nevoie de sacrificii ale celor care reprezinta elita politica. Asa cum cei care au facut Unirea au stiut sa-si sacrifice interesele personale si de grup acum 150 de ani, tot asa, astazi, romanii au nevoie de o clasa politica ce trebuie sa-si sacrifice interesele de grup in favoarea natiunii.

Este nu numai credinta mea, este si apelul meu de aici, de la Iasi, catre clasa politica, si poate ceea ce trebuie sa intelegem acum, asa cum au inteles-o politicienii de acum 150 de ani, este ca nimeni nu poate fi mai presus de lege, si as aminti din cuvantul lui Kogalniceanu catre Cuza: "Fa sa inceteze arbitrariul, fa ca legea sa fie tare"; este ceea ce trebuie sa facem astazi, legea sa fie deasupra tuturor, de la Presedinte pana la cel mai neinsemnat om din aceasta tara, daca putem spune ca un om poate fi neinsemnat - ma refer la neinsemnat ca functie. Este obligatia noastra, astazi, de a moderniza statul, in primul rand, respectandu-i legile.

Dragi ieseni, dragi romani, va asigur de tot devotamentul si loialitatea mea pentru un proces rapid si drept de modernizare a statului roman. Avem nevoie de modernizarea statului, pentru a-l pune total in favoarea romanilor.

Va multumesc, va doresc "La multi ani" si va doresc implinirea tuturor dorintelor, iar legat de ceea ce spunea domnul presedinte Simirad, sa-i intindem o mana pentru a realiza obiectivele Iasiului. Domnule presedinte, va intind mana mea. La multi ani!"

Leia Mais…