Poligonul Cincu - cimitirul Armatei române
Bilanţul victimelor din råndul Armatei Romåne este unul îngrijorător care ridică multe semne de întrebare despre dotarea forţelor armate cu tehnică de luptă. Deşi Armata Romånă s-a profesionalizat, serviciu militar nemaifiind unul obligatoriu, echiparea soldaţilor romåni cu armament decent pare un obiectiv imposibil de atins în toate guvernările post-decembriste. Deşi Romånia se declară un furnizor de securitare în toate zonele de conflict unde este angrenată sub cupola NATO, soldaţii romåni au trebuit să facă mereu un efort dublu şi să compenseze lipsa dotării materiale cu profesionalism şi devotament. Cu toate acestea, se pare că uneori aceste calităţi individuale nu pot compensa lipsurile create de achiziţii de armament defect şi armele anacronice, uzate fizic şi moral, din depozitele unităţilor din subordinea MApN. Când vine vorba de achiziţionarea de armament nou, toată lumea ridică din umeri şi arată buzunarele goale, deşi unele cumpărături s-au făcut, iar comisioanele au fost pe măsură.
Drame ireparabile
Departe de toate acestea, realitatea indică adevărate drame umane care se produc în spatele unor declaraţii politice nerealiste care tind să bage sub preş toate neajunsurile cu care se confruntă armata română. Cel mai nou episod din această serie de tragedii îi are ca protagonişti pe trei militari români care şi-au pierdut vieţile, ieri, în deja celebrul „poligon al morţii“ de la Cincu, din judeţul Braşov. Şi de această dată, lupta inegală nu s-a dat cu vreun inamic, ci cu echipamentul defect cu care soldaţii români trebuie să se antreneze. Incidentul a fost cauzat de explozia unui proiectil în ţeava unui aruncător de 120 mm, în timpul desfăşurării unui exerciţiu tactic cu trageri de luptă, potrivit MApN. Pe lângă caporalii Marin Costea, Viorel-Cristinel Antonie şi Constantin Buică, din Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab“, care şi-au pierdut viaţa, alţi trei militari au fost răniţi şi transportaţi ulterior de la spitalul Municipal Făgăraş la Spitalul Militar Braşov. „Din informaţiile pe care le avem, cei trei militari răniţi sunt într-o stare stabilă“, a declarat pentru „Curentul“ purtătorul de cuvânt al MApN, lt.-col. Constantin Spânu.
18 morţi acasă, 6 în „deplasare“
Pentru a trage un semnal de alarmă asupra situaţiei dezastruoase în care soldaţii români sunt nevoiţi să se antreneze şi apoi să lupte în teatrele de operaţii în care servesc interesele de politică externă şi securitate ale României, ziarul „Curentul“ şi-a propus să facă un scurt bilanţ al victimelor Armatei române din 2010. Deşi în toamna lui 2009, prezent la Bucureşti, vicepreşedintele american Joe Biden califica soldaţii români drept adevăraţi „războinici“ de care ar trebui „să fim mândri“, militarii români încep să deprindă un „obicei prost“ şi să moară acasă „graţie“ atenţiei care li se acordă de către tot spectrul politic. „Balul tragediilor“ a fost deschis de moartea fulgerătoare, în luna iulie, a 12 militari români, în urma catastrofei aviatice de la Tuzla. Patru dintre aceşti militari făceau parte din Forţele Aeriene şi opt din Forţele Navale şi aveau vârste între 22 şi 49 de ani, majoritatea acestora fiind necăsătoriţi. Cei opt militari din cadrul Forţelor Navale făceau parte din cea mai apreciată şi respectată structură a Marinei Militare - Grupul Naval al Forţelor pentru Operaţii Speciale (GNFOS), organizată după modelul forţelor de elită ale marinei americane, US Navy SEAL. Pe 30 octombrie, sergentul Gavril Nicorici, din Batalionul 814 Tancuri din Turda, îşi pierdea viaţa în urma unui exercitiu cu utilizare a muniţiei de manevră. La o zi distanţă, un accident aviatic a avut loc în judeţul Cluj. Un avion militar MIG 21 Lancer cu dublă comandă se prăbuşea în apropierea aerodromului de la Câmpia Turzii, iar cei doi piloţi aflaţi la bord, militari experimentaţi, cu circa 1.000 de ore de zbor, şi-au pierdut viaţa. Făcând un total, alături de cele trei victime de ieri, nu mai puţin de 18 militari români au murit în urma unor accidente cauzate de tehnica învechită cu care sunt obligaţi să se antreneze. În paralel, am dorit să aflăm câţi soldaţi români şi-au pierdut viaţa, în 2010, în Afganistan. „În 2010, avem şase soldaţi ucişi în Afganistan“, ne-a mai declarat purtătorul de cuvânt al MApN. Concluzionând, avem până în prezent un raport de 3 la 1 în favoarea „uciderii“ soldaţilor români chiar la noi acasă, bilanţ care ar trebui să îngrijoreze teribil autorităţile competenente, dar probabil şi de această dată criza eternă în găsirea fondurilor pentru apărare va rămâne scuza primară.
publicat in: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010112451790/Actualitate/Mai-multi-militari-morti-acasa-decat-in-Afganistan.html
miercuri, 24 noiembrie 2010
Mai mulţi militari morţi acasă decât în Afganistan
joi, 21 ianuarie 2010
600 de noi soldati romani vor lua drumul Afganistanului
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) care ii reuneste pe cei mai importanti lideri ai procesului decizional, in special pe cei specializati in siguranta nationala, a decis sa dea curs presiunilor americane si sa trimita noi efective in Afganistan. Nu mai putin de 600 de soldati vor fi trimisi in teatrul de operatii din Afganistan. La o cifra de circa 1.100 de soldati, cat sunt in prezent acolo, o suplimentare de inca 600 de mi se pare destul de mare in conditiile in care, stim cu totii, militarii romani sufera la capitolul dotare cu armament performant. Sper ca atunci cand vor fi facute achizitii de armament, samsarii in uniforme sa se gandeasca si la cei circa 11 militari romani morti in Afganistan si cei cativa zeci de raniti. In loc sa le dea medalii in carucioare pentru invalizi, mai bine le-ar da blindate functionabile, nu ca cele pe care “baietii destepti”, in frunte cu Melescanu, le-au oferit militarilor romani ca arme de ultima generatie. Basca, in februarie vin si americanii sa ne vanda vreo 48 de bucati de F 16, pentru ca mai apoi sa putem sa intram in programul F 35. E adevarat, F 35-ul se anunta o adevarata revolutie in materie de tehnologie, dar intrebarea este de unde scoatem noi bani sa dam aproximativ 70-80 de milioane de dolari pentru un astfel de aparat? Cred ca o atitudine mai pragmatica si realista din punct de vedere financiar ar fi mult mai avantajoasa pentru economia foarte fragila a Romaniei. Cred ca raportul cel mai eficient pentru achizitionarea unor astfel de aparate de zbor ar fi pret-potential de cumparare, si nu neaparat pret-calitate. Sa nu uitam ca o astfel de inzestrarea masiva numai pe un singur segment, si ma refer aici la cel al aviatiei, nu ar fi cea mai buna idee in comparatie cu celalalte arme. Sa nu uitam ca misiunile internationale ale Romaniei in teatrele de operatii s-au bazat aproape in exclusivitate pe forte terestre. Discutia s-ar putea lungi mult, asa ca ma opresc aici!
luni, 29 iunie 2009
Cinci zile pe "front" cu Armata romana
Directia informare si relatii publice din cadrul Ministerului Apararii a organizat, cu sprijinul Statului Major General, in perioada 22-26 iunie, cea de-a 6-a editie a "Cursul de baza introductiv pentru jurnalistii care transmit din zone de conflict". Pentru aceasta editie au fost inscrisi 17 cursanti apartinand principalelor surse de informare din presa centrala precum ZIUA, Realitatea TV, NewsIn, Antena 1, TVR sau Radio Rom=nia dar si din restul tarii, jurnalisti de la Radio Transilvania, Radio-Televiziunea Sibiu sau Universul D=mbovitean. Cursul a fost structurat pe doua module: cel teoretic si cel practic. Activitatile de pe agenda acestui eveniment s-au desfasurat in acest an la Cluj si Bistrita in cadrul Diviziei 4 Infanterie "Gemina" din Cluj-Napoca, respectiv, Brigazii 81 Mecanizata Bistrita. In prima parte a cursului, cea teoretica, a fost abordata cunoasterea factorilor de risc din zonele in care se desfasoara operatii militare, diversele tipuri de armament, munitii si mine antipersonal, masurile de protectie NBC (nuclear-bacteriologic-chimic, n.red.) si metode de acordare a primului ajutor medical. De asemenea, cursantilor le-au fost prezentate teatrele de operatii din punct de vedere al riscurilor, al pericolelor de geniu, precum si modul de comportare in diferite situatii precum cele in cazul luarii de ostatici. In partea practica a cursului, jurnalistii au avut parte de zile de pregatire militara in care au fost nevoiti sa parcurga curse cu obstacole, traseu contaminat chimic, sau alpinism. Cel mai dificil examen de care au trebuit sa treaca jurnalistii a fost simularea unei actiuni in teren, exercitiul tactic, asa cum era trecut in program. In cadrul acestui exercitiu, jurnalistii au experimentat pe viu ce inseamna o ambuscada a insurgentilor, cum sa discute cu liderii locali, care sunt procedurile standard la trecerea printr-un punct de control, fie al fortelor Coalitiei, fie a politiei afgane. Cativa colegi mai "norocosi", au avut sansa de a experimenta conditiile unei rapiri de catre talibani. Simularea a fost atat de reala incat la sfarsitul exercitiului, cei patru ziaristi implicati in acest eveniment erau vizibil marcati. La finalul cursului, ziaristii au primit din partea comandantului Brigazii 81 Mecanizata, colonelul Tudorel Dragonici, diplome care sa ateste absolvirea acestui curs organizat de MApN.Leia Mais…
Postări
