Why is Russia the great winner of the European Parliament elections?

The European parliamentary vote on May 25  left a bad taste not only for a single day, but will for next five years to come. 

It will be a difficult test, but a necessary one for the European Union to prove that Europea is still a viable political project.

Nine parties of extremist orientation succeeded in winning parliamentary seats in Brussels to the satisfaction of Euroskeptics, as well as of Moscow's. 

Approximately 140 representatives of extremist parties held almost 20 percent out of 751 seats. 

Although all the extremist parties serve indirectly Moscow's interests targeted at the internal dissolution of the EU, Kremlin's ideologists keep on having a good relationship with European extremists, especially the French that are under the political tutelage of Marine Le Pen. 

Her National Front having proclaimed it was natural for Crimea, the Ukrainian peninsula, to be part of Russia, including its annexation by force, in a recent interview for the German paper, Der Spiegel, Le Pen stated that the EU shall be accountable for the events in Ukraine and that Brussels depicts Russia in bleak colors with the aim of pleasing the United States. Russian media assumed and disseminated this thesis in order to connect the ascension of the UE right-wing extremists with the Ukrainian counterpart.

Therefore Moscow advances the idea that EU right-wing hardliners have an honest message to Brussels, unlike the Ukrainian right-wing extremists who are fascists and therefore must be denounced.  The Kremlin is playing with this notion of fascism according to its own interests.

 Immediately after the European parliamentary elections, Novosti press agency wrote an article about Vernon Bogdanor, professor at the King College in London, saying that the ascension of the right-wing hardliners in Europe has direct repercussions for the expanding of nationalism in Ukraine. But the two things are not joined and this statement could be tested by simply counting and comparing the votes obtained by the European extremist parties in the elections of May 25 with the Ukrainian votes during the presidential elections that took place the same day, in Ukraine. 

In France, the National Front gained 25 votes, The Freedom Party (Austria) got 20%, The People Party (Denmark) obtained 27%, Jobbik (Hungary) 15%, The Golden Dawns (Greece) 10%. At the same time, during the presidential elections in Ukraine, Svoboda merely received 1,6%, the tenth place out of total votes, while the right Section got 0,7% (the eleventh place). Thus, the two matters cannot be associated, even if Russia tries, through media channels, to disseminate the idea of a fascistic Europe, as well as of new Ukrainian leaders that are sailing Ukraine`s ship on these troubled waters.

Notwithstanding Russia is supporting the insurgents in east Ukraine and insisting on the idea of dividing Ukraine by federalization, while is endeavoring to highlight the centrifugal movements within EU, based on Catalonia and Scotland examples. 

The governmental television, Russia Today, colors this picture about Europe too, remarking the rise of nationalism, neo-fascism and Euroskepticism. Whereas Moscow is striving to present Europe in neo-Nazi colors, the Russians protect the classic means of pressure in separatist regions such as Transnistria. In order to avoid the Ukrainian blockade, the Russian special military forces are sent to Transnistrian separatist region, via Chisinau, for several trainings and for being deployed at the Ukraine coast, in the event of an attack from this front. Otherwise, Financial Times noted that Aleksandr Borodai, the leader of the self-proclaimed `The Popular Republic of Donetsk` and Igor Strelkov, his Slaviansk counterpart met during the 1992 Nistru conflict, where they fought together against Chisinau.

In political regional plan, Russia is reckoning on the Party of the Communists from the Republic of Moldova (PCRM), led by Vladimir Voronin, in order to win the power, during the autumn elections in Chisinau. Russia also supports the party's political actions. Russia is using its influence on PCRM by means of Thaciuk wing to bring Republic of Moldova into the Customs Union, in the event of winning the autumn legislative elections. 

Thaciuk is considered to be PCRM shadow ideologist; he also keeps the relationship with all the pro-Russian associations in Chisinau and organizes PCRM political actions together with these associations. Moscow is counting on this tough pro-Russian wing, taking into consideration Vladimir Voronin`s hesitation on which side and orientation to choose. Moscow is determined not to let the dual Voronin play both sides, according to his own statement and, through its faithful party men, put the pressure on promoting the clear message of Moldova`s pro-Russia orientation.

Consequently, EU influence on the region will be eroded, after Moldova gives up its European aspirations and enters the Customs Union. 

Why is also important for Ukraine what is happening in Moldova? According to such a scenario, both Moldova and Ukraine would be enfeebled, as a regime that is politically loyal to Moscow ensured to Russian military a wider room of maneuver on Moldovan territory, a fact that is detrimental on Ukraine, a state which tries to secure as best as possible this extreme vulnerable flank from the Transnistria region. Moscow's influence on Chisinau political life may have severe repercussions for the entire security framework of Black Sea region, including Ukraine which is seeking to preserve its influence and material resources in this area. For these reasons, a weaker EU from the inside with the help of some useful idiots such as the Euroskeptics and anti-immigration types. This is only for the benefit of Moscow, in this part of Europe, which is still in pursuit of its democratic calling after the harsh years of communism imposed by the deceased USSR, beyond the Iron Curtain.

Mădălin Necșuțu is editor-in-chief of Curentul Daily Newspaper in Bucharest, Romania.

Written for Kyiv Post

Leia Mais…

Radiografia Ungariei inainte de alegerile parlamentare de duminica. La rece, despre pericolele ce ne pandesc la granita de Vest

Am citit pe pagina electronica a Deutsche Welle o analiza extrem de interesanta vizavi de viitorul politico-social de la Budapesta in prag de alegeri parlamentare. Tendintele exarcebarii sentimentul national este pe cale sa depaseasca limita normalui fapt ce ar putea arunca Ungaria intr-un haos extremist fara precedent. Spun interesant deoarece constructia discursului politic al clasei politice ungare pe bazele unor deziderate extremisto-iredentiste ar putea crea deranj si in Romania in randul minoritatii maghiare din Romania si nu numai, tot mai sensibila la apelul autonomist fluturat pe unii lideri locali. As dori, totusi, sa aduc aminte ca un astfel de semnal a fost tras inca din vara de anului trecut la alegerile europarlamentare, cand mai multe formatiuni politice cu vederi extremiste, in special de dreapta, si-au trimis reprezentantii in Legislativul European. Una dintre aceastea este partidul maghiar de extrema-dreapta Jobbik cu trei reprezentanti in PE care defileaza pe holurile acestei institutii europene in uniforme. Dar mai bine las textul DW sa curga:

Europa asistă stupefiată la „schimbarea la faţă a Ungariei”. Din elevul model pentru proaspeţii membri ai Uniunii, ţara din Cîmpia Panonică pare a se metamorfoza sub ochii noştri într-un huligan.

Agravate de persistenţa crizei financiare şi economice, ca şi de scrutinul de la 11 aprilie, accesele de naţionalism şi xenofobie, de antisemitism şi iredentism din Ungaria îi pun pe gînduri nu doar pe politicienii europeni, ci şi pe intelectualii şi teoreticienii culturii, porniţi în căutarea cauzelor spre a afla remediile. Explicaţiile pendulează între factologia istorică şi psihologia colectivă, fără a putea ocoli întru totul şi cîteva clişee şi prejudecăţi.

Unul dintre cei mai avizaţi experţi şi cunoscători ai situaţiei este László Földényi, scriitor, eseist, figură de proră a intelectualităţii ungare. El a furnizat cotidianului DIE WELT, într-un recent interviu, cîteva repere apte să ducă la o posibilă dezlegare a angoasantei enigme maghiare.

Democraţia - o lecţie neînvăţată

Földényi porneşte de la premiza că în întreaga istorie a Ungariei nu a existat o situaţie în care diversele partide politice să ajungă pe cale raţională la un consens. Adversarul politic a fost dintotdeauna perceput ca duşman. Prin urmare frustraţi, ungurii şi-au pierdut încrederea în democraţie şi în eficienţa reformelor.

Fiindcă, deja la finele veacului al XVIII-lea, cînd împăratul Iosif al II-lea a încercat să-şi aplice reformele şi în Ungaria, aristocraţia maghiară s-a opus. Pînă în istoricul an 1989, ţara a fost guvernată în stil autoritarist, din care motiv Földényi deduce, fără resemnare şi tragism, că ungurii nici nu ar fi avut şansa de a învăţa democraţia.

Chiar dacă populaţia Ungariei nu trebuie imaginată ca fiind monolitică, persistă, pînă şi în formele actuale de capitalism, tendinţe semifeudale, înclinaţii paternaliste, soluţii etatiste la nivelul conducerii, influenţate însă tocmai de preferinţele algătorilor.

János Kádár, promotorul aşa numitului „Gulaschkomunismus”, se bucură şi azi de popularitate, iar Victor Orbán îl imită pe fostul lider comunist, pînă şi în gesturi şi mişcări. Kádár le-a oferit maghiarilor mici libertăţi, condiţionate de respectarea unor tabuuri. Astfel, pentru Ungaria, comunismul a fost mai suportabil, mai vesel, decît pentru restul ţărilor frăţeşti. Ceea ce a făcut ca după căderea Cortinei de Fier, la care Ungaria şi-a adus un remarcabil aport, gustul libertăţii să nu mai fi fost atît de puternic. Filozoful Agnes Heller observase mai demult că politica lui Kadar i-a influenţat negativ pe maghiari.

O istorie "nefericită"

#b#În interviul publicat în DIE WELT, László Földényi revine asupra istoriei „nefericite” a Ungariei, amintind că în ultimii 800 de ani, ţara nu a mai cîştigat nici o bătălie importantă, că şi azi ungurii sunt traumatizaţi de consecinţele păcii de la Trianon, că utopiile pe care le nutresc sunt retroactive, ceea ce alimentează şi puseele de iredentism, şi cele de naţionalism şi antisemitism. Acestea din urmă sunt generate şi de faptul că, spre deosebire de restul ţărilor, Ungaria nu s-a confruntat nici în timpul comunismului, nici după aceea, cu adevărat, temeinic şi profund, cu grava ei implicare în Holocaust.

Populismul de extremă dreaptă, care se manifestă îngrijorător acum, nu este contracarat pe măsură de societatea civilă. Cît despre absenteismul politic al intelectualităţii maghiare, el este şi consecinţa frecventelor tentative de denigrare la care este ea supusă. Recent, un ziar a publicat chiar un apel prin care populaţia este chemată să distrugă, să scoată din biblioteci cărţile lui Imre Kertész, Péter Esterházy, Páter Nádas, György Konrád - autorii cei mai cunoscuţi peste hotarele Ungariei.

Excesele etnocentrismului

Într-o atît de alarmantă stare de spirit, orice atitudine critică formulată din interior trece drept o pîngărire a neamului. Nici Victor Orbán nu a ezitat, într-o recentă cuvîntare, să-i admonesteze pe „boierii minţii”. Nu demult, György Konrád a apreciat drept „infantil" stadiul de maturitate al castei politice maghiare.

Ca şi în urmă cu 200 de ani, şi acum, în Ungaria, în jocul pentru putere miza este pusă pe cartea naţionalismului, crede László Földényi. Extrapolînd însă ideea, el constată că şi sub impactul integrării europene, şi sub cel al globalizării, problematica identitară este azi un ansamblu extrem de sensibil. În vremurile bune, nu te interesează dacă eşti francez, german sau maghiar. În perioadele de criză însă, identitatea poate deveni o chestiune gravă – aşa cum şi istoria ne învaţă.

Dacă în urmă cu 200 de ani, Herder proorocea Ungariei sfîrşitul, acum creşterea demografică este mai puternică decît a altor popoare europene iar ţara, ca niciodată în istoria ei, nu mai are a se teme de ocupaţii străine. Este însă posibil ca Ungaria să fie prea pre-ocupată cu ea însăşi – i se sugerează filozofului maghiar la finele interviului. László Földényi acceptă observaţia, căreia îi adaugă o notă de subsol: pînă şi acest egocentrism etnic accentuat li se pare prea slab forţelor naţionaliste.

sursa: http://www.dw-world.de/dw/article/0,,5449018,00.html

Leia Mais…

Elena din Bruxelles pentru detractorii sai: "Am concurat ca independent, nu pentru partidul tatalui meu!"

Elena Basescu a formulat o epistola catre site-ul theparliament.com in care le raspunde detractorilor sai cum ca nu este "fata lu' tata" si ca isi poate duce la buna indeplinire activitatile ce ii revin din aceasta noua pozitie care o ocupa in Legislativul de la Bruxelles.





So, din Elena citire:


She told this website an email had circulated in parliament rubbishing her name because she is the daughter of Romanian president Traian Basescu.

"It said 'the Baby Doll' had arrived in parliament and was quite derogatory," she said."It made reference to my father and the suggestion was that I had been elected solely because of who he is."However, I wish to point out that I stood in the European elections as an independent and not for my father's political party.

"Basescu, dubbed the "Paris Hilton of the Carpathians", went on, "My family connections are not the only weapon some people seem to want to use against me but also the fact that I am a former model.

"The inference is that I am in some way intellectually inferior to other MEPs and have no right to be here," said Basescu, who received 4.2 per cent of votes cast in June's European elections.

"To those people I would say that I have actually been involved in politics for many years. I am also an economist and modelling is now no more than a hobby.

"Of course, it is advantageous to have a father who is the president of a country but you clearly need other qualities as well. I have got where I am today through my own efforts alone. Nor has he funded my efforts in any way.

"I do not know who sent the email but I found it upsetting and offensive to discover it was circulating just days after I arrived here."The people doing this do not even know me."


http://www.theparliament.com/no_cache/latestnews/news-article/newsarticle/romanian-model-turned-mep-hits-out-at-detractors/

Leia Mais…

Graficele alegerilor europarlamentare

Leia Mais…