Anul acesta se implinesc 150 de de infiintarea actualului Minister de Externe ale Romaniei. Asa ca, zice un comunicat la MAE, ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, va susţine miercuri, 25 aprilie, o conferinţă pentru lansarea seriei de evenimente care vor sărbători acest moment aniversar pe parcursul întregului an.Departamentul Trebilor Străine, precursor al ceea ce numim astăzi Ministerul Afacerilor Externe, a fost înfiinţat la 27 iulie/ 8 august 1862, prin decret al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, publicat în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite”. Anul 1862 are o dublă semnificaţie: este anul înfiinţării MAE şi anul înfăptuirii unirii administrative depline a celor două principate – Moldova şi Ţara Românească, al formării Adunării Legiuitoare şi Guvernului noului stat român şi al stabilirii capitalei la Bucureşti. Din panoplia diplomaţilor vizionari ce au contribuit la construirea diplomaţiei române se numără: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu şi Ion C. Brătianu, Take Ionescu, Alexandru Vaida-Voevod, Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu, Vespasian V. Pella, Constantin Karagea. 150 de ani de diplomaţie(1862-2012) înseamnă 150 de ani de istorie modernă a României. ”Semper fidelis patriae” este deviza sub care corpul diplomatic român îşi desfăşoară activitatea.
marți, 24 aprilie 2012
Diplomatia romana la borna 150
duminică, 22 aprilie 2012
Romanii din diaspora, in centrul atentiei diplomatiei romane
Romania isi contureaza treptat, dar sigur, un profil de tara din ce in ce mai preocupata de soarta cetatenilor sai din jurul granitelor. O comunitate numeroasa de milioane de oameni pentru care se incearca, in ultimii ani, o sporire a interesului printr-o dinamica speciala in ceea ce priveste diplomatia. O mostra din aceasta politica a fost oferita, vineri, de catre secretarul de stat din MAE, Bogdan Aurescu, care a militat la o conferinta din Marea Britanie pentru implicarea Consiliului Europei in protectia drepturilor minoritatii romane de peste hotare.
mai multe detalii aici: http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/117253-Bogdan-Aurescu-Romania-interesata-de-implicarea-Consiliului-Europei-in-protectia-minoritatii-romane-din-afara-granitelor.html
vineri, 26 noiembrie 2010
Diplomatia romaneasca, pres in fata Ungariei
Armata romana a ocupat capitala maghiara Budapesta in 1919 si 1940
Evenimentele din ultima perioada au aratat ca, din motive care tin mai ales de politica interna, diplomatia romaneasca s-a transformat intr-un veritabil pres in fata Ungariei. Amenintat de UDMR cu riscul pierderii majoritatii in Parlament, PDL, principalul partid aflat la guvernare, face “ciocu’ mic si joc de glezne”, de teama ca nu cumva sa supere partenerii ungari, indiferent daca este vorba despre cei aflati la Budapesta sau in Romania. Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, recent protagonist al unei scene de un penibil frate cu libidosenia (vezi “alegerea Elenei Udrea in fruntea PDL Bucuresti”), inchide ochii la atacurile tot mai dese ale Ungariei la adresa statului unitar roman. Iar atitudinea sa pare a fi molipsit chiar intregul aparat al Ministerului Afacerilor Externe.
Astfel, dupa scandalul privind sarbatorirea Zilei Nationale la Teatrul National din Budapesta (despre care agentia KARADENIZ PRESS a scris pe larg), Romania a mai fost nevoita sa primeasca o palma, dupa ce, recent, s-a lasat de inteles ca autoritatile de la Budapesta vor sprijini fara rezerve realizarea autonomiei tinutului secuiesc. Declaratia a venit din partea presedintelui Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, cu ocazia organizarii unei sedinte a Consiliului National Secuiesc la sediul Parlamentului de la Budapesta. Aproximativ 300 de maghiari din Covasna, Harghita si Mures au participat la intalnirea unde s-au adoptat hotarari referitoare la soarta secuilor. Secuii din Harghita, Mures si Covasna au fost primiti de presedintele Parlamentului ungar, dupa care au depus un juramant la coroana regelui Stefan cel Sfant. Ei au promis ca vor lupta pentru realizarea tinutului secuiesc. Cu acest prilej, presedintele partidului Jobbik din Ungaria a declarat ca nu este de acord cu modul in care UDMR lupta pentru autonomia tinutului secuiesc. La reuniunea Consiliului National Secuiesc au mai fost invitati presedintele si premierul Ungariei, insa nu au participat.
Ambasadorul Ungariei sfideaza Romania chiar in sediul MAE
Potrivit presei de la Bucuresti, ambasadorul Ungariei, Oskar Fuzes, a declarat marti, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, ca Teatrul National din Budapesta are o importanta speciala in dezvoltarea natiunii ungare si nu este “cel mai potrivit loc de sarbatorire a pierderii Transilvaniei din partea Ungariei”. “Nu avem niciun fel de problema cu Ziua Nationala a Romaniei. Asta a fost o problema legata de sensibilitati ale partii ungare. Teatrul National din Budapesta este un loc de importanta speciala pentru noi in dezvoltarea natiunii si, din acest punct de vedere, Teatrul National din Budapesta nu este cel mai potrivit loc de sarbatorire a pierderii Transilvaniei din partea Ungariei”, a spus, potrivit Mediafax, ambasadorul, la finalul unei ceremonii desfasurate la MAE cu ocazia implinirii a 90 de ani de relatii diplomatice bilaterale romano-ungare. “Pentru noi, pentru maghiari, pentru unguri, aceasta zi este ziua cand noi am pierdut Transilvania. Trebuie si partea romana sa inteleaga sensibilitatea maghiara”, a adaugat ambasadorul. „A fost o istorie foarte neplăcută, îmi pare rău că avem lucrurile aşa, asta e viaţa“, a mai comentat el.
continuare la: http://karadeniz-press.ro/kara/diplomatia-romaneasca-pres-in-fata-ungariei/
luni, 4 octombrie 2010
"La summitul de la Lisabona dorim să avansăm spre un stadiu final al scutului antirachetă"
Interviu în exclusivitate cu secretarul de stat al MAE, Bogdan Aurescu
Secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, a avut zilele acestea amabilitatea de a acorda un înterviu în exclusivitate pentru ziarul „Curentul“ în cadrul căruia am încercat să facem împreună o radiografie a unora dintre cele mai importante obiective de politică externă a ţării noastre. Printre cele mai importante subiecte abordate au fost cele legate de importanţa geostrategică a instalării scutului american antirachetă pe teritoriul nostru, problema comunităţilor romaneşti din jurul graniţelor tării precum şi dimensiunea energetica şi de securitate a Mării Negre. Vă invităm în continuare să citiţi unele dintre cele mai importante pasaje pentru ca interviul integral sa poată fi citit pe pagina noastră de web la adresa www.curentul.ro:
Care sunt prioritatile de politica externa ale Romaniei in viitorul apropiat. Sa zicem in urmatorii 2-3 ani. Are Romania o strategie pe termen lung sau politica externa este gandita pas cu pas?
Se poate vorbi foarte mult despre proritatile de politica externa ale Romaniei. Depinde cat de mult putem intra in detalii. In primul rand, politica externa trebuie sa fie proiectata pe termen lung si putem observa ca in programele de guvernare a ultimilor 10 ani exista repere constante, transformate de aderarea Romaniei la UE si NATO. Dupa aderare, acestea s-au transformat in valorificarea prezentei Romaniei in Uniunea Europeana si in NATO, conturarea mai buna a profilului specific al Romaniei in cele doua organizatii si obtinerea unui rol aparte in cadrul distributiei mai largi de roluri in aceste organizatii. In ceea ce priveste NATO, avem un profil destul de bine conturat, Romania fiind identificat ca un furnizor de securitate important si ca un aliat de nadejde prin contributiile substantiale pe care le are la operatiunile aliate si la dezvoltarea conceptuala din interiorul Aliantei. Prezenta in functiile de relevanta din interiorul secretariatului international al NATO reprezinta Romania mai mult decat cota la care ar fi fost indreptatita la bugetul Aliantei sau participarea la operatiunile Aliantei.
Se vehiculeaza ideea ca in ultimul deceniu Romania a avut doua tinte majore de politica externa: intrarea in NATO si aderarea la UE. Ambele au fost atinse. Se vorbeste acum despre un gol in viziunea Romaniei si de inexistenta unui tel major.
Nu, nici pomeneala. Nu cred ca putem vorbi despre un gol. Am avut inainte de aderarea la cele doua organizatii ca obiective sa devenim membrii cu drepturi depline a celor doua structuri. Dupa aderare aceasta tinta a ramas valabila sub forma modificata a valorificarii prezentei noastre in aceste organizatii si a valorificarii din punct de vedere national a prezentei in cele doua structuri pentru atingerea unor obiective de politica externa si nu numai. Daca vorbim numai despre Uniunea Europeana, Romania ramane axata pe integrarea deplina in aceasta structura si ma refer aici la procesele legate de aderarea la spatiul Schengen in martie 2011, finalizarea acestui Mecanism de Cooperare si Verificare (MCV). Iata ca obietivele noastre nu se termina odata cu aderarea, ele de fapt niciodata nu au fost concepute ca obiective in sine. In realitate, aceastea erau obiective-instrument sau mai bine zis obiective de etapa care sunt folosite ulterior pentru a merge mai departe. Este important de subliniat ca politica externa a Romaniei, proiectata pe termen lung, nu poate sa faca abstractie de faptul ca in ambele organizatii, Romania este stat de granita la frontiera externa a UE si NATO. Din aceasta calitate determinata geopolitic si din istoria etapei in care suntem decurg o serie de responsabilitati pentru Romania care sunt dincolo de cele nationale. Avem resposabilitati care decurg din aceasta prezenta la frontiera externa, nu doar pentru noi, ci si pentru restul de valori din care facem parte. Acesta este motivul pentru care in politica externa a Romaniei, una dintre prioritati se refera la actiunea in spatiul vecinatatii noastre, fie ca vorbim despre Balcani, fie ca vorbim despre vecinatatea estica, si din acest motiv este foarte important ca prin instrumentele pe care le avem la dispozitie sa se consitituie intr-un spatiu de prosperitate, stabilitate si securitate care sa fie predictibil si care sa asigure din cel mai larg punct de vedere securitatea nationala. Acest termen de securitate nationala ar trebui inteles in termeni largi, atat de tip „hard“, cat si „soft“. Deci, exista o serie mare de prioritati de politica externa. De aici decurge si cea legata de Republica Moldova, aflata in vecinatatea noastra estica, dar care trebuie vazuta mai mult decat un simplu vecin. Avem aici aceasta datorie de a sprijini eforturile de integrare europeana ale guvernului proeuropean de la Chisinau. Iata deci, schitate foarte pe scurt, prioritatile noastre de politica externa. Daca vorbim tot despre vecinatatea estica, putem aminti aici interesul nostru pentru spatiul zonei extinse a Marii Negre, precum Asia Centrala, care cuprinde si dimensiunea foarte importanta a securitatii energetice. Suntem datori sa precizam aici ca Romania, chiar daca este statul cel mai putin dependent din zona fata de energia din Est, cu toate aceastea tara noastra actioneaza sa reduca dependenta Europei de importurile din exterior.
Daca tot suntem la acest capitol, ce ne puteti spune despre ultimele evolutii din procesul semnarii acordului AGRI?
Este exact un exemplu foarte bun si foarte recent de modalitate in care Romania intelege sa isi asume aceste responsabilitati care nu sunt doar pentru sine. De exemplu, acest proiect AGRI, in care participa ca stat sursa Azerbaidjanul, Georgia ca tara pentru transportul de gaz, Romania si Ungaria care asigura tranzitul de gaz mai departe prin conexiunea care noi am facut-o deja Arad-Szeged si care va fi curand inaugurata oficial, asigura practic acest tranzit al resurselor de hidrocarburi dim zona Caspica spre Europa, fapt ce reduce dependenta de gaze a statelor europene.
Aveti cumva si un cost estimativ al acestei proiect si durata pana cand va fi operational. Domnul presedinte avansa recent o durata de trei ani? Este un termen valabil?
Cu siguranta este iar expertii in aceasta chestiune vor stabili in cel mai scurt timp, in urma studiilor de fezabilitate care vor fi facute, si care sunt costurile si termenele exacte. Din datele care sunt cuantificabile acum este clar ca va fi un proiect mai usor de realizat si care presupune costuri nu foarte mari.
Cum se va raporta Romania fata de AGRI si cum se va raporta tara noastra fata de Nabucco?
Romania se raporteaza evident la AGRI ca un stat fondator al proiectului. Trebuie subliniat ca Nabucco ramane pentru noi un proiect majoritar major si nu exista nicio relatie de concurenta intre AGRI si Nabucco, dimpotriva. Am subliniat intotdeauna caracterul lor complementar si speram ca si Nabucco sa progreseze foarte rapid. In fapt, sunt pasi recent in acest sens de finantare a sa. Sprijinim activ ambele proiecte care se inscriu pe linia Coridorului sudic al Uniunii Europene.
Domnule Aurescu, care este stadiul negocierilor romano-americane in privinta amplasarii de elemente ale scutului antiracheta american pe teritoriul Romaniei?
Pot sa va spun cu exactitate care este stadiul proiectului bilateral romano-american si de asemenea cred ca este important de subliniat care este conexiunea cu evolutiile care speram sa fie pozitive si clare la summitul NATO de la Lisabona referitor la sistemul NATO antiracheta. In ceea ce priveste negocierile romano-americane, am avut deja doua runde negocieri desfasurate in conditii foarte bune in care am inregistrat progrese substantiale. Urmatoarea runda de negocieri va avea loc, maine, 17 septembrie, la Bucuresti (interviul a fost realizat pe 16 septembrie - n.r.) si speram ca pana la summitul de la Lisabona sa avansam spre un stadiu final al acestui proiect.
S-au mai schimbat datele problemei? Ultima data era vorba de trei baterii a cate opt rachete interceptoare.
Sigur, aceastea sunt aspectele tehnice care au fost enuntate de la bun inceput si nu am ajuns sa finalizam toate aceste detalii tehnice si nici macar procesul stabilirii locatiei de pe teritoriul Romaniei nu este inca finalizat. Pentru acest lucru este un grup de lucru comun si sunt foarte multi parametri tehnici luati in considerare. Ce pot sa va zic este ca deocamdata suntem in grafic.
Cate runde de negociere vor avea loc?
Este greu de spus cate runde de negociere vor fi pentru ca niciodata nu poti sa stabilesti dinainte cate intalniri vor fi sau de cat timp va fi nevoie pentru a finaliza o astfel de negociere. Sunt totusi aspecte cu un grad foarte mare de complexitate din punct de vedere tactic si juridic. Vom respecta graficul stabilit si poate chiar il vom devansa in relatia bilaterala. La Lisabona va fi oricum luata o decizie in ceea ce priveste instalarea sistemul NATO antiracheta si va avea ca model proiectul american propus de administratia Obama. Exista toate premisele pentru o decizie pozitiva si in perioada imediata de dupa summit sa inceapa si discutiile cu caracter tehnic in care se va vedea exact si care vor fi costurile in interiorul NATO si ce vor trebui sa stabileasca in continuare aliatii.
Stim ca acest proiect nu va implica costuri pentru Romania?
In ceea ce priveste costurile ale acordului bilateral romano-americana, partea americana suporta toate cheltuielile referitoare la costurile interceptorilor, la amplasarea acestora in Romania, la transportul acestora si alte cateva costuri. Bineinteles ca si partea romana va avea unele costuri care vor fi mult mai mici decat cele ale partii americane. Vom avea o viziune mai ampla a costurilor imediat ce se va decide asupra locatiei amplasarii.
In cadrul acestor negocieri pentru scut, intra si altele referitoare la achizitionarea de avioane americane multirol de catre Romania?
Nu sunt teme care au legatura intre ele. Cele doua dosare nu sunt conexate. Discutiile despre scut sunt atat de concentrate, incat expertii care vin la Bucuresti sunt mandatati sa discute numai aceste chestiuni.
Ce ne puteti spune despre initiativele Romaniei la Bruxelles in favoarea integrarii in UE a Republicii Moldova. Ce proiecte are in desfasurare Romania peste Prut?
Sunt mai multe proiecte ale Romaniei in acest sens. As aminti aici initiativa Romaniei pe care a avut-o pentru a crea un Grup de sprijin pentru actiunea europeana a Republicii Moldova, proiect lansat in ianuarie 2010 si care s-a intalnit deja de doua ori, ultima data in iunie. Urmeaza ca o noua intalnire sa aiba loc la Chisinau pe 30 septembrie si speram intr-o participare cat mai ridicata din punct de vedere european la aceasta reuniune. Aceasta actiune are ca scop degajarea ideilor si initiativelor europene de promovare si stimulare a apropierii dintre Republica Moldova si UE. Sigur ca exista deja o serie de procese care s-au declansat. Este vorba despre negocierile privind Acordul de asociere la UE a R. Moldova care s-au lansat in ianuarie, sunt discutii referitoare la liberalizarea regimului de vize, dialog lansat in iunie, de asemenea se fac demersuri pentru redactarea unei foi de parcurs necesara pentru pregatirea inceperii negocierilor Chisinau-Bruxelles privind Acordul cuprinzator si aprofundat de liber schimb. Romania sprijina aceste initiative, atat prin expertiza pe care o oferim partii de peste Prut direct si prin actiunile pe care le derulam la Bruxelles.
Domnul presedinte Basescu a declarat in urma cu cateva saptamani la reuniunea ambasadorilor ca diplomatii romani de la posturi trebuie sa explice exact in tarile unde de afla care sunt interesele Romaniei fata de Republica Moldova. Se conformeaza acestia?
Da, se conformeaza acestei sarcini de actiunea diplomatica si lucrurile aceastea incep sa fie intelese in UE. Este firesc ca R. Moldova si acest guvern european sa fie sprijine pentru a avansa reforma interna atat de necesara care a fost stopata pe tot parcursul perioadei de guvernare comuniste iar aspiratiile Chisinaului de intrare in UE sunt intampinate cu o deschidere din ce in ce mai mari in capitalele Europei .
Credeti ca fara acest guvern de coalitie proeuropeana, R. Moldova isi va mai putea continua drumul spre UE?
Este foarte foarte important ca guvernarea proeuropeana sa continue si ca la Chisinau sa existe un guvern care sa poata gestiona atat aceste procese interne de reforma, cat si capacitatea de a gestiona banii europeni, asa cum rezolta din dicutiile pe care le-am avut cu tot mai multi interlocutori europeni. Bani care sunt alocati tocmai pentru aceste procese de reforma.
Exista deja la nivel de promisiune din partea mai multor state, in special europene, un ajutor de circa doua miliarde de euro.
Da, intr-adevar exista un ajutor consistent. Putem spune ca Romania este pe cel mai important plan din punct de vedere bilateral al acestui ajutor prin cele 100 de milioane de euro pe patru ani care urmeaza sa ajunga la Chisinau.
Ce ne puteti spune despre situatia comunitatilor romanesti din imediata vecinatate a granitelor si ne referim aici la cele din Ungaria, Serbia (Voivodina si Valea Timocului), Bulgaria si Ucraina?
Am avut de curand o intalnire aici la Bucuresti cu reprezentantii comunitatii romanesti din Ungaria si am discutat cu ei care sunt problemele concrete pe care le intampina in pastrarea identitatii culturale, religioase si lingvistice in Ungaria. De asemenea, sunt co-presedintele Comitetului bilateral pe problemele de minoritati inca de anul trecut, un mecanism care propune solutii concrete la nivel de guverne pentru rezolvarea unor astfel de probleme. Principala problema pe care reprezentantii romanilor din Ungaria mi-au semnalat-o in contextul unor alegeri care vor avea loc pe 3 octombrie in ceea ce priveste conducerile autoguvernarilor minoritatilor din Ungaria este chestiunea asa-numitului „etno-business“. Si anume ca exista anumite portite procedurale, si anumite persoane care nu fac parte din minoritatea romaneasca din Ungaria dar care folosesc aceste brese in incercarea de a constitui autoguvernari in orase sau zone unde nu se gaseste o comunitate romaneasca. Scopul este de a beneficia de ajutorul material pe care statul maghiar il pune la dispozitia minoritatilor din aceste autoguvernari.
Ati discutat cu reprezentati maghiari ceva in sensul reprezentarii parlamentare a romanilor?
Chestiunea aceasta a „etno-business-ului“ si reprezentarea in autoguvernari, precum si reprezentarea romanilor in Parlamentul maghiar sunt chestiuni care se gasesc de foarta multa vreme pe agenda Comitetului bilateral pe probleme de minoritati si ne-am ridicat de fiecare data pe acest subiect cu partea ungara si suntem incurajati de faptul ca exista in acest moment un proiect de lege aprobat de principalul partid de guvernamant din Ungaria, Fidesz, care se gaseste in procedura de dezbatere parlamentara care prevede si posibilitatea reprezentarii parlamentare pentru prima oara in Parlamentul de la Budapesta a comunitatilor etnice. Speram ca acest proiect sa se adopte si sa permita o reprezentare legitima a comunitatii romanesti acolo.
Ce ne puteti spune despre situatia comunitatilor romanesti din Serbia si ne referim aici pe de o parte la cea din Voivodina, acolo unde romanii sunt recunoscuti si beneficiaza de mai multe drepturi si cea din Valea Timocului, acolo unde acestia au primit recent printr-un artificiu al Serbiei denumirea de „vlahi“ si sunt tratati ca minoritate separata fata de cea romaneasca?
Noi intotdeauna am respins aceasta diferentiere intre cele doua parti ale aceleasi comunitatii romanesti din Serbia. Demersuri sau facut si in plan bilateral si in cadrul organizatiilor internationale relevante. Fara indoiala, as mentiona aici demersul facut de ministrul Baconschi, cand a vizitat in iunie Serbia si a mers pentru prima oara intr-o comunitate romaneasca in zona de nord-est a acestei tari. Exista mesaje pe care le transmitem constat partii sarbe in acest sens si vom folosi si Comisia mixta pentru minoritati si incercam sa organizam o a doua sesiunea dupa intalnirea de anul trecut. Sun progrese care trebuie sa fie facute in ceea ce priveste pastrarea identitatii nationale culturale si lingvistice a romanilor din Serbia si speram ca partea sarba va sustine aceste demersuri pentru ca iata Belgradul va incepe curand si procesul oficial de aderare a Serbiei la UE. La Consiuliul Afacerilor Generale (CAGRE - n.red.) desfasurat pe 13 septembrie am propus, alaturi de alti reprezentati ai unor state, ca la Consiliul din octombrie, sa fie luata decizia de a propune Comsiei Europene sa emita avizul procedural necesar pentru admiterea cererii Serbiei de care aceasta tara a facut-o in decembrie 2009 si evident ca in proces de aderare vor trebui indeplinite cu strictete toate conditionalitatile si criteriile politice. Evident ca in randul celor politice se gaseste si criteriu protectiei adecvate a persoanelor care apartin minoritatilor nationale.
Ce ne puteti spune despre situatia romanilor din Bulgaria. Se va implica statul roman pentru interesele acestora?
Evident ca statul roman se implica. Chestiunile sunt abordate si in plan bilateral si exista aceasta preocupare si pentru romanii din Bulgaria care practic reprezinta o punte de legatura intre cele doua tari . Exista si actiuni concrete in desfasurare. Intentionam sa sprijinim un program pilot de clase pentru invatarea limbii romane, impreuna cu deschiderea sau redeschiderea unor institutii de limba romana din partea statului bulgar. Exista si un proces de a incuraja comunitatea romana din Bulgaria de a participa la slujbe in limba romana pentru ca si identitatea religioasa joaca un rol extrem de important. Este vorba de acele localitati unde exista un numar important de etnici romani. De asemenea, intentionam sa sprijinim ziarele de limba romana si distribuirea ziarelor romanesti in Bulgaria. Speram ca si contactele de la nivel inalt vor aduce progrese in perioada urmatoare.
Ce masuri se vor lua pentru pastrarea identitatii romanilor din Bucovina de Nord, astazi inglobata in teritoriul Ucrainei?
Este iarasi o chestiune importanta de pe agenda noastra, nu numai a MAE, dar si Departamentului pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni (DRRP). Exista si aici o Comisie mixta romano-ucrainean ca urmare a Tratatului din 1997 si exista un angajament inca din perioada preelectorala din partea actualului presedinte Viktor Ianukovici de a promova o initiativa legislativa pentru folosirea limbii minoritatilor in Ucraina.
Voiam sa va intrebam despre centrul de refugiati de la Timisoara si daca aveti statistici referitoare la cati oameni au beneficiat de avantajele acestui centru si care sunt planurile de viitor pentru acesta? Stim ca este singurul din Europa.
Nu este doar singurul din Europa, ci este si primul din lume. Este proiectul pilot al Romaniei in materie de protectie a refugiatilor si este foarte cunoscut in mediile internationale ca fiind un proiect de referinta pentru ca pana la urma este unul creat de Guvernul roman impreuna cu Agentia ONU pentru Refugiati si Organizatia Mondial pentru Migratii. Din noiembrie 2008, atunci cand a inceput efectiv sa functioneze, si pana in prezent, prin centru au trecut circa 600 de persoane care s-au aflat intr-o prima faza intr-o tara de azil. Rolul acestui centru este de a-I gazdui temporar pana la sase luni, capacitatea sa fiind de 200 de locuri in prezent, pana cand procedura de relocare este finalizata. Mai precis, pana cand dosarele de azil sunt acceptate in statele in care au fost depuse cum ar fi SUA, Canada, state din nordul Europei, tari care au politica de relocare finala.
Se pot accesa fonduri europene pentru acest proiect?
Aici este o chestiune foarte interesanta iar noi incercam sa propunem acest centru nu numai ca un centru pilot al ONU, dar si la nivelul UE, entitate care este in curs de a proiecta propria politica a refugiatilor. Acest centru ar putea fi folosit ca model pentru multiplicarea acestor tipuri de centre in alte state UE. De exemplu, Slovacia are un astfel de centru temporar, dar si alte state intentioneaza sa foloseasca modelul de la Timisoara. Acest centru din Romania ar putea fi conectat cu politica europeana de azil care este in curs de elaborare. Romania este de asemenea unul dintre putinele state care are o politica proprie de relocare finala. Noi am inceput acest program in urma cu un an si avem o cota aprobata printr-o hotarare de Guvern de 40 de refugiati pe an pentru un proiect de trei. Anul acesta avem un numar de 40 de refugiati birmanezi care au intrat in Romania si in procesul de relocare finala. Datorita acestor lucrurile, Romania trebuie sa devina o voce puternica in Europa in materie de politica pentru refugiati.
Pe ce proiecte se concentreaza Romania la Marea Neagra? Cat de interesata este Romania de Sinergia Marii Negre, Strategia UE pentru Dunare sau proiecte energetice Nabucco si AGRI?
Sigur, exista aceasta dimensiune a securitatii energetice despre care am vorbit, dar ea nu se opreste aici si are legatura si cu relatiile Romaniei cu statele din Asia centrala si Caucazul de Sud. Ma refer aici la state precum Kazahstan sau Turkmenistan vizavi de care Romania nu are numai interese legate doar de Nabucco si AGRI, dar si de utilizarea viitorului terminal de gaz lichefiat (LNG) de la Constanta al carui studiu de fezabilitate speram ca va fi gata pana la finele anului. De asemenea, avem in vedere si proiecte legate de aducerea de petrol din aceste zone inspre Europa. Este vorba de Pan-European Oil Pipeline (PEOP) care este de asemenea in atentia noastra. Exista insa si alte dimensiuni importante la Marea Neagra. Sigur, Strategia pentru Dunare este conectata si la Marea Neagra, dar este o strategie care va fi concentrata in special pe regiunea dunareana si dezvoltarea statelor riverane la Dunare.
Are Romania o strategie de interconectare a Sinergiei Marii Negre si Strategia UE pentru Dunare?
Cu siguranta aceasta va fi pasul urmator. Exista pe agenda Parlamentului European si pentru o Strategie europeana a Marii Negre. Sinergia Marii Negre nu cred ca a intrat intr-un con de umbra, ci ea se gaseste intr-o relatiei de complementaritate cu Parteneriatul Estic. Cele doua strategii avanseaza impreuna si Romania lucreaza foarte aplicat pentru a folosi aceste instrumente. Dincolo de Sinergia Marii Negre, Strategia europeana a Dunarii si Parteneriatul Estic exista si alte initiative precum Euroregiunea Marii Negre care este o initiativa de cooperare a autoritatilor locale al carei secretariat este la Constanta si care are tot felul de proiecte interesante pe care speram ca, dupa trecerea dificultatilor financiare, sa le amplificam. Exista de asemenea Organizatia Cooperarii Economice la Marea Neagra (OCEMN), initiativa a careia conducere va fi preluata de Romania la 1 ianuarie 2011. Atunci vom incerca sa impulsionam cooperarea la Marea Neagra. Exista de asemenea si preocuparea pentru zona de securitate la Marea Neagra iar Romania are o pozitie buna in aceasta forma de cooperare regionala care se cheama BlackSeaFor, acolo unde Romania a preluat conducerea operationala a acestei initiative. Putem vorbi si de operatiunea navala Black Sea Harmony care este operatiunea-sora, daca ii putem zice asa, a Active Endeavour din Marea Mediterana, dar este o operatiune initiata de Turcia la care Romania a aderat si care are un obiect de activitate comun, dar in Marea Neagra. Black Sea Harmony este o operatiune conectata cu NATO. Deci iata, exista foarte multe fronturi de lucru si vom face in curand legat de Sinergia Marii Negre, forumul ONG-urilor de la Marea Neagra si va fi cea de a treia editie a acestei formule de cooperare.
Cum comentati actualele relatii cu Rusia dupa ultimul episod tensionat. Mai este programata vizita ministrului Lavrov in Romania?
A fost o invitatie care s-a adresat la un moment dat pentru participarea la reuniunea diplomatiei, eveniment care s-a consumat, dar din motive de agenda nu s-a produs. Există preocuparea pentru a realiza contacte la nivel ministrilor de Externe sI speram ca aceastea sa fie materializate. Din punctul nostru de vedere avem toata deschiderea de a avea o relatie cat se poate de firească ca intre doua state care se respectă reciproc, avand in vedere ca avem sI multe interese în comun în special in zona economica, sI nu numai.
Ce ne puteti spune despre numarul de locuri rezervat Romaniei in cadrul noului serviciu diplomatic al UE?
Este un proces in plina desfasurare, practic sunt cinci procese paralele care se desfasoara in acest moment. Ceea ce s-a anuntat ieri (numirea unui ambasador al UE la Tokyo - n.red.) a fost un rezultat partial din cadrul primului proces. Era vorba de selectatia a 32 de sefi de delegatii ale UE in diverse state si s-a anuntat un numar de 26 de persoana care a obtinut aceste posturi. Procesul se afla in curs. Mai exista un concurs pentru 81 de posturi in interiorul acestor delegatii ale UE. De asemenea, mai exista un concurs pentru 10 pozitii de top management in centrala Serviciului de Actiune Externa a UE. Mai exista 22 de pozitii pentru presedintiile grupurilor de lucru si altele. Deci, procesul este de abia la inceput dar continuam eforturile pentru a obtine a reprezentare echilibrata in serviciul Serviciului de Actiune Externa. Daca ne uitam la lista castigatorilor acestor posturi, majoritatea provin din randurile Comisiei Europene si a Consiliului european, practic sunt oameni cu „experienta de Bruxelles“. Cred ca a contat in procesul de selectie expertiza acumulata in, sa spunem, cunoasterea birocratiei de la Bruxelles. Avem candidati foarte buni iar in etapele urmatoare sa ne regasim in aceasta structura intr-o proportie echilibrata. Trebuie sa se tina cont ca Romania este totusi a saptea tara a marime a UE iar diplomatia romana este cunoscuta ca fiind una redutabila in spatiul UE si nu numai. Avem de asemenea cumulata expertiza pe multe spatii si domenii care sunt de interes direct pentru UE, despre multe dintre ele chiar am discutat in acest interviu. Mai cred ca este acest lucru a fost inteles in urma demersurilor noastre la Bruxelles. Romania, ca si toate statele noi trebuie sa aiba locuri in acest serviciu pentru ca aceasta sa fie asumat de toata lumea inca de la bun inceput.
vezi si la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010100449588/Interviu/La-summitul-de-la-Lisabona-dorim-sa-avansam-spre-un-stadiu-final-al-scutului-antiracheta.html
marți, 17 august 2010
Moscova ripostează înspre Bucureşti prin „007“
Pe fundalul tensiunilor create între SUA şi Rusia pe tema amplasării elementelor scutului antirachetă în zona tradiţională a brâului de securitate al Rusiei, denumit în termeni militari „glacis strategic“, România a devenit automat un stat mult mai „interesant“ pentru serviciile speciale ruse, care nu ezită să desfăşoare acţiuni specifice în România, dar şi să reclame eventuale „acţiuni ostile“ ale României chiar în inima Moscovei, de unde, susţine presa rusă, „un stat membru NATO încearcă să obţină informaţii militare“. Deşi astfel de cazuri de prindere a spionilor care folosesc haina diplomatică se rezolvă pe canale şi în circuite închise, departe de ochii presei, de data aceasta Rusia a ales să mediatizeze cazul secretarului I al Ambasadei României la Moscova pentru a plăti astfel o poliţă pentru expulzarea în mai 2009 a trei agenţi ruşi de la Ambasada din Bucureşti. Informaţia arestării celor trei spioni ruşi la Bucureşti a „transpirat“ în presă prin intermediul unui raport întocmit de către ambasadorul austriac la Bucureşti, Martin Eichtinger, datat cu 14 mai, către centrala MAE austriac. În documentul respectiv, diplomatul scria după o întâlnire la Cotroceni a preşedintelui Traian Băsescu cu ambasadorii acreditaţi în România că „relaţia cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj, şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti“. Reamintim că dezvăluirile acestea au fost făcute în contextul scandalului de spionaj în care cetăţeanul român Floricel Achim, subofiţerul care lucra la Divizia 1 Infanterie „Dacica“ a Ministerului Apărării Naţionale, a fost arestat şi condamnat la 12 ani de închisoare după ce a fost prins vânzând informaţii militare cetăţeanului bulgar Zikolov Marinov care, la rândul său, le înmâna reprezentanţilor ataşaturii militare ucrainene la Bucureşti. Ceea ce nu a apărut în dosarul acelui scandal este implicarea în această afacere a celor trei cetăţeni ruşi la care preşedintele făcea referire, diplomaţi din cadrul Ambasadei ruse care au fost nevoiţi să părăsească România. De asemenea, raportul relevă faptul că preşedintele Traian Băsescu se aştepta ca Moscova să riposteze în legătură cu expulzarea diplomaţilor săi, iar momentul se pare că a fost ales precis de serviciile secrete ruse, imediat după scandalul similar cu SUA. „Rusia a devenit, în ultima vreme, tot mai agresivă în păstrarea şi apărarea sferei sale de influenţă. Relaţia cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj, şi de expulzarea diplomaţilor săi“, spunea în mai 2009 preşedintele României în faţa ambasadorilor UE.
Lovitură la Washington, via Bucureşti
Acest episod mediatizat intens de către mass-media rusă cu materiale furnizate de către Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) survine la mai puţin de o lună după cel mai mare scandal de spionaj de la sfârşitul Războiului Rece dintre SUA şi Rusia, atunci când FBI a arestat 11 spioni care lucrau pentru Moscova. Conform serviciilor speciale americane, aceştia aveau misiuni de a aduna date despre armele nucleare ale Americii şi de a încerca să penetreze mediile politice influente de la Washington. Acest scandal a fost o lovitură de imagine dată Rusiei, deoarece arestarea spionilor ruşi a survenit imediat după vizita din luna iunie a preşedintelui rus Dimitri Medvedev în SUA.
mai mult la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010081847594/Actualitate/Moscova-riposteaza-inspre-Bucuresti-prin-007.html
vezi si: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010081847641/Actualitate/Oficial-FSB-Grecu-a-fost-arestat-pe-16-aprilie-vezi-video.html
http://www.ziuaveche.ro/servicii-secrete/gabriel-grecu-secretarul-1-al-ambasadei-romaniei-la-moscova-retinut-de-fsb-pentru-spionaj
luni, 12 iulie 2010
MAE va zbura cu low-cost şi va renunţa la „taximetrie“
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condus de ministrul Teodor Baconschi a făcut ieri o amplă trecere în revistă a reuşitelor în plan diplomatic realizate de instituţia pe care o conduce, remarcând faptul că România trece printr-un moment dificil din punct de vedere economic, realitate pe care diplomaţia română încearcă să o depăşească. Şeful MAE a explicat că ministerul pe care îl are în subordine doreşte să devină „campion în reducerea masei salariale“, care va scădea cu 35%, iar pentru acest lucru se fac momentan simulări. „Ministerul de Externe a operat deja o serie de reduceri de personal şi de cheltuieli materiale. De exemplu, am solicitat încă de acum câteva luni tuturor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare stabilirea unor măsuri pentru reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii în structura bugetară pe 2010. În urma acestor măsuri, se poate realiza o reducere a cheltuielilor de 1.273.459 de dolari, respectiv de 564.772 de euro“, a declarat Baconschi, ieri, într-o conferinţă de presă de bilanţ la şase luni de mandat. El a mai adăugat că noua organigramă a ministerului va cuprinde trei portofolii de secretari de stat şi mai puţine funcţii de conducere, iar aceste aspecte vor fi discutate în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare. În aceeaşi schemă de reducere, Baconschi a mai explicat ca delegaţiile româneşti care se deplasează în străinătate nu vor mai beneficia de transport din partea ambasadelor. „Am reuşit să aplicăm - nu ştiu dacă peste tot - o regulă care deja apăruse pe hârtie, şi anume că ambasadele noastre să nu mai facă servicii gratuite de taximetrie pentru numeroasele delegaţii române care se deplasează în străinătate“, a mai spus Baconschi. De asemenea, diplomaţii români vor călători de acum în străinătate şi cu ajutorul zborurilor low-cost, iar telefonia mobilă a fost deja restricţionată sub forma unor abonamente şi servicii mai ieftine. Începând de ieri, MAE are şi o nouă identitate vizuală care s-a materializat într-un rebranding şi într-un nou „facelift“ al site-ului instituţiei.
Republica Moldova, prioritară
În ceea ce priveşte liniile politicii externe, Teodor Baconschi a spus că Republica Moldova rămâne o prioritate pentru România, iar ţara noastră va sprijini energic integrarea Chişinăului în rândul capitalelor europene. Şeful MAE a evidenţiat eforturile pentru deschiderea recentă a celor două consulate generale ale României la Cahul şi Bălţi. În toamna acestui an, este posibil ca la Chişinău să fie deschis şi un Institut Cultural. Răspunzând la o întrebare adresată de ziarul „Curentul“, Teodor Baconschi ne-a declarat că este posibil ca odată cu vizita din toamnă a cancelarului german Angela Merkel să fie semnat un parteneriat strategic între România şi Germania, pe fondul creşterii substanţiale a schimburilor comericale din cele două ţări. Baconschi a mai adăugat că atenţia României se îndreaptă în special către statele din zona Caucazului, acolo unde România are interese strategice de natură energetică, oferind spre exemplu proiectul energetic tripartit AGRI, semnat între România, Azerbaidjan şi Georgia. De asemenea, Baconschi a menţionat importanţa unui parteneriat strategic cu Turcia, pentru care deja se lucrează la o Declaraţie Politică şi un Plan de acţiuni.
vezi si: http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=44383&idlnk=2&cat=4
vineri, 18 iunie 2010
MAE face presiuni asupra Serbiei pentru respectarea drepturile românilor
Deşi relaţiile romåno-sårbe se bucură de un înalt grad de prietenie, autorităţile sårbe continuă politica discreţionară vizavi de romånii din Valea Timocului, în număr de circa 250.000. După ce au fost numiţi „vlahi“, într-o încercare de rupere a legăturilor cu romånii din nordul Serbiei, din Voivodina, pentru a nu3le fi acordate drepturile de care se bucură orice minoritate naţională din Serbia, romånii timoceni nu au fost catalogaţi ca minoritate naţională şi, în consecinţă, au fost privaţi de învăţămånt sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. La alegerile Consiliului naţional al minorităţilor, reprezentanţi ai romånilor din Timoc au denunţat presiunile autorităţilor sårbe, precum şi o serie de nereguli grave de organizare, dar şi interogarea de către poliţie a unor membri ai comunităţii din diferite localităţi,
mai mult la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010061844975/Actualitate/MAE-face-presiuni-asupra-Serbiei-pentru-respectarea-drepturile-romanilor.html
joi, 6 mai 2010
„Podul de flori“ de peste Prut - aniversat după două decenii
Cu 20 de ani în urmă, pe 6 mai 1990, romånii şi basarabenii îşi dădeau iar måna peste Prut, sub ochii grănicerilor sovietici care nu au ştiut cum să reacţioneze la faptul că circa 300.000 de romåni au trecut Prutul, după jumătate de secol de separaţie, pentru a-şi reîntålni compatrioţii, fără paşaport şi viză. Trecerea a două decenii de la acest moment, care în opinia multor experţi ar fi putut însemna unirea din nou a Romåniei cu Basarabia, a fost marcată ieri de către Liga culturală pentru unitatea romånilor de pretutindeni, în colaborare cu Asociaţia culturală Bucureşti-Chişinău şi Frontul Popular Moldova. Conferinţele dedicate „Podului de flori“ au reunit, la Cercul Militar, zeci de oameni politici şi de cultură de pe ambele maluri ale Prutului pentru a rememora acest eveniment fără precedent. „Ziua de 6 mai 1990 a consemnat prima deschidere a graniţei dintre Romånia şi ceea ce era atunci Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, după aproape jumătate de secol de despărţire forţată. În acea zi, mii de flori, purtate de braţele a peste 300.000 de oameni, au acoperit apa Prutului. Emoţia indescriptibilă a regăsirii romånilor a rememorat în ochii Europei imaginile care, cu ocazia căderii Zidului Berlinului, făcuseră înconjurul lumii cu doar cåteva luni în urmă“, a afirmat ministrul de Externe, Teodor Baconschi.
continuare la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010050643178/Actualitate/Podul-de-flori-de-peste-Prut-aniversat-dupa-doua-decenii.html
miercuri, 21 aprilie 2010
MAE ia atitudine vizavi de jignirea românilor în Franţa
Ma bucur totusi ca s-a intamplat acest lucru, cu toate ca trebuit sa zdruncinam MAE din radacini ca sa vedem si noi reactie publica fata de aceste mizerii care risca se amplifice in cazul romanilor din strainatate. Daca acestea nu vor veni prompt, ne vom lovi imediat de chestiunea "reabilitarii imaginii Romaniei" si iar vor curge rauri de milioane de euro din buzunarele noastre pe asa-numitele campanii de recastigare a simpatiei. Reamintesc ca in 2008-2009, nu mai putin de 7 milioane de euro a fost cheltuite in Italia si Spania pe contracte de PR cu firme obscure aflate in concubinaj cu agentiile guvernamentale care se ocupa, chipurile, de imaginea Romaniei. Doua pliante, doua filmulete si doua expozitii anemice ... cam asta au facut acele firme de care vorbeam mai sus. Suma? 7 milioane de euroi. Buna afacere!
În urma articolului „Francezii fac mişto de noi, MAE tace“, publicat luni de ziarul „Curentul“, în care atrăgeam atenţia asupra pericolului care poate fi generat de anumite acţiuni repetate de denigrare a românilor care trăiesc în Hexagon, fie ele şi ca simple glume, Ministerul Afacerilor Externe ne-a trimis o serie de precizări vizând acţiunile concrete desfăşurate de Ambasada României la Paris în semn de protest la astfel de atitudini periculoase promovate prin instituţiile statului francez. „Ambasada României la Paris a reacţionat cu promptitudine, în spiritul non-discriminării şi respectării libertăţii de exprimare a presei, pentru corectarea acelor aspecte care nu corespund realităţii. Ambasada a trimis scrisori către Preşedintele France Télévisions şi directorul general de programe prin care comentariile erau calificate drept inacceptabile, derivând xenofobie şi rasism. De asemenea, misiunea diplomatică a cerut: prezentarea de scuze, sancţionarea responsabililor şi informarea Ambasadei cu privire la măsurile adoptate pentru ca această situaţie să nu se mai repete“, se arată în comunicatul MAE, remis ziarului „Curentul“. De asemenea, diplomaţia română ne-a mai precizat că, prin intermediul unei scrisori, a fost sesizat şi preşedintele Consiliului Superior al Audiovizualului francez în legătură cu conţinutul emisiunii difuzate, în weekendul trecut, de postul public France 2.
vezi si: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010042142555/Actualitate/MAE-ia-atitudine-vizavi-de-jignirea-romanilor-in-Franta.html
miercuri, 7 aprilie 2010
Marea dinastie de la Externe
„Viaţa bate filmul“ pare să fie expresia cea mai potrivită după care funcţionează Ministerul Afacerilor Externe (MAE). În ciuda promisiunilor de reformare a sistemului diplomatic şi revigorare făcute de toţi miniştrii care s-au perindat la şefia acestui minister, lucrurile au rămas aceleaşi în sånul „marii familii de la Externe“. În ultimii ani, MAE a scos la concurs extrem de puţine posturi care să ofere şansa tinerilor, iar concurenţa a fost la fel de mare pentru ocuparea lor. De asemenea, surse din MAE ne-au declarat că actualii diplomaţi fug de posturile reprezentanţelor diplomatice dinspre Răsărit, preferåndu-le pe cele „călduţe“ din ţări occidentale, acolo unde banii sunt mai mulţi şi „viaţa la post“ este una mult mai lejeră. Deşi diplomaţii au dreptul de a-şi lua familia cånd pleacă la post în străinătate, aceştia preferă varianta mult mai fericită în care soţia/soţul devine la råndul său diplomat. Motivaţia principală este de ordin material în condiţiile în care soţia/soţul va primi de la caseria MAE o sumă mult mai mare în calitate de diplomat. Aceleaşi surse ne-au mai spus că aceste practici deschid de asemenea calea unor discriminări şi abuzuri în råndul diplomaţilor, mai ales celor necăsătoriţi care rămån ani de zile în Centrala MAE, în detrimentul celor cu o altă stare civilă în buletin care zboară spre posturile călduţe.
Lămuriri futile
Biroul de comunicare al MAE, compus în special din tineri diplomaţi, a încercat să spele imaginea instituţiei printr-un comunicat lămuritor cu privire la motivele pentru care această caracatiţă clientelară ţine în loc reformarea acestei instituţii prin păstrarea, în numeroase cazuri, a unor diplomaţi anacronici. „Ca politică de resurse umane, este încurajată participarea la concurs şi plecarea la post în tandem a angajaţilor MAE soţ-soţie, în condiţiile îndeplinirii cerinţelor posturilor respective şi promovării concursului, din raţiuni financiare. Spre exemplu, cheltuielile cu cazarea, cu indemnizaţiile soţilor/soţiilor şi copiilor sunt mai mici dacă pleacă în misiune pe două posturi angajaţi soţ-soţie, decåt dacă ar pleca angajaţi diferiţi, fiecare cu familia lui“, precizează MAE. Scuza instituţiei este cel puţin hilară, fapt ce ridică o întrebare firească: ale cui raţiuni financiare, ale MAE sau ale diplomaţilor?
Arborele genealogic diplomatic
Există o serie de liste ale familiilor plecate la post împreună. Este vorba despre persoane care ocupă funcţii de importanţă diferită în ierarhia ambasadelor. Printre numele menţionate figurează două familii plecate la post la Ambasada Romåniei din SUA - ambasadorul Adrian Vieriţa şi Codrina Vieriţa, ministru consilier la secţia politică, precum şi Cristian şi Cristina Gagynsky, ministru-consilier, respectiv consilier la ambasadă. În Australia, ambasadorul Mihai Ştefan Stuparu şi Cristina Stuparu, consilier. La aceeaşi ambasadă membri ai aceleiaşi familii sunt secretara şi şoferul. La Ambasada Romåniei la Bruxelles, sunt menţionaţi Mircea Simion, consilier diplomatic la secţia politică, şi Teodora Simion, secretar II. La Ambasada Romåniei de la Ottawa, potrivit listei care a circulat pe Internet, o familie ar fi formată din Maria Păunică, asistenta ambasadorului, şi Victor Păunică, şeful serviciului administrativ. La ambasada de la Beijing, lista menţiona familia Isticioaia Budura, formată din Viorel Isticioaia Budura, ambasador, şi Tatiana Isticioaia Budura, consilier diplomatic.
restul la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010040841995/Actualitate/Marea-dinastie-de-la-Externe.html
marți, 23 februarie 2010
Romanii sunt anuntati oficial in Franta ca hoti de bagaje
Dupa ce in urma cu circa doua saptamani, secretarul de stat pentru Afaceri Europene in Ministerul francez de Externe, Pierre Lellouche, venea in Romania sa ne spuna ca ar trebui sa ne tinem tiganii acasa ... eventual intr-o cusca sau poate in tarcuri asa cum visa si ex-ministrul Cioroianu, a venit randul lor sa arate cam ce gandesc despre romani si despre discriminare. Un afis cu antetul companiei franceze de cai ferate, SNCF, postat intr-un tren TER din Midi-Pyrenees timp de o saptamana, avertiza in legătura cu prezenta romanilor, sugerand ca acestia sunt hoti de bagaje si îndemnand la semnalarea "faptelor romanilor" către autoritati, relatează site-ul Rue89. Poate si autoritatile romane, inclusiv prin MAE, ar trebui sa depuna o nota de protest pe langa ambasada Frantei si sa semnaleze astfel de derapaje, similare cu cele de anul trecut din Elvetia care asemanau corbii cu romanii. Putin mai multa vigilenta si viteza de reactie la astfel de abuzuri nu ar strica, mai ales cand asemenea discriminari se fac de catre institutii oficiale ale statelor cu care basca mai avem si "parteneriate strategice".
vezi si: http://www.rue89.com/2010/02/22/dans-le-ter-une-affiche-sncf-qui-stigmatise-les-roumains-139887
sâmbătă, 20 februarie 2010
Start pe scut
Sotiile si mamele razboinicilor spartanilor le urau, inainte de lupta, sa se intoarca acasa, fie “pe scut” adica morti si adusi de camarazii lor de arme, fie “sub scut” adica vii si pe propriile picioare. Astazi regulile razboiului au devenit un pic mai complicate iar confruntarile directe au fost inlocuite cu de arta diplomatiei si a declaratiilor belicoase. Razboiului conventional i s-a substituit cel psihologic iar exemplele din categorie de explicatii pot curge la nesfarsit. Insa scopul a ramas acelasi – dominatia, ca deziderat suprem. Daca teoreticianul militar Carl von Clausewitz vorbea in lucrarea sa “Despre Razboi” , undeva la inceputul secolului al XIX-lea, de razboi ca instrument de implinire a actului politic, astazi cele doua super-puteri militare mondiale, SUA si Rusia sunt la limita epuizarii resurselor diplomatice in ceea ce priveste impunerea influentei la scara mondiala. In cazul in care negocierile ruso-americane in privinta amplasarii pe osatura “batranului continent” a scutului antiracheta american” vor esua, reinnoirea tratatului de limitare a armelor strategice ofensive, denumit generic START-2, va fi sortit, la randul sau, esecului. Aceasta situatie va conduce evident la un varf de criza intre cele doua super-puteri, care va avea nevoie de o rezolvare, fie printr-un compromis de ambele parti si definitivarea cat mai rapida a unor acorduri, fie pe cale armelor. Bineinteles, am pornit in aceste presupuneri de la “worst case scenario”, adica scenariul cel mai “negru”.
Ce avem in momentul de fata este pozitia antagonica si reactia tot mai vocala a oficialilor moscoviti vizavi de noile planuri pentru sistemul defensiv pe care SUA doreste sa il instaleze pentru aliatii sai europeni din cadrul NATO. Reactia acestora este totusi una normala, in ciuda faptului ca subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor si politica de securitate, Ellen Tauscher, a anuntat, la inceputul acestei saptamani, ca partea rusa a stiut si a fost informata constant, la nivel de experti, de intentiile SUA in Europa, pentru a mentine inca un atu in negocierile cu Washingtonul si totodata pentru ca oficialii rusi sa aiba cat mai multa credibilitate in fata propriului popor in ceea ce priveste “pariul lui Putin” ca Rusia va reveni cat mai curand la masa marilor puteri mondiale. “Decizia SUA de a instala elemente ale sistemului lor de aparare antiracheta in Romania si, posibil, in Bulgaria nu poate sa nu afecteze negocierile ruso-americane privind noul tratat de limitare a armelor strategice ofensive START-2”, spunea ieri ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov.
continuarea la: http://karadeniz-press.ro/kara/start-pe-scut/
duminică, 22 noiembrie 2009
Primul roman care a votat in Brazilia este un batran in varsta de 82 de ani
Am fost placut surprins sa aflu de pe site-ul MAE, care acopera alegerile prezidentiale din strainatate, ca domnul Insuratelu Gheorghe, in varsta de 82 ani, domiciliat la aproximativ 450 Km distanta de sectia de votare, a votat la orele 08:20, ora Braziliei, in orasul Rio de Janeiro. Un exemplu frumos de civilitate pe care sper sa il urmeze si numeroasele comunitati de romani din Spania si Italia, care insumeaza circa doua milioane de romani in momentul de fata. Pe baza informatiilor primite de la misiunile României, pana la ora 14.00(ora României), la sectiile de vot deschise in strainatate au votat, pe baza estimarilor presedintilor de sectii aproximativ 27.500 de cetateni romani. Participarea cea mai numeroasa s-a înregistrat la sectiile de vot din Chisinau, cele 2 sectii de votare de la Bruxelles, Dublin, Viena si Zaragoza.
mai multe poze de la sectiile de vot din strainatate la: http://www.flickr.com/photos/maeromania/
miercuri, 4 noiembrie 2009
Ucraina fenteaza cu Bistroe
Kievul trimite noi semnale ca nu are nici cea mai mica intentie de a stopa lucrarile la canalul de mare adancime Dunare - Marea Neagra pe bratele Chilia si Bistroe, in ciuda tuturor avertismentelor venite din partea organismelor internationale de mediu. Presa ucraineana a inceput o noua ofensiva mediatica prin care doreste sa deturneze atentia asupra acestor chestiuni aruncand vina in spatele Romaniei. Directorul general al Directiei Generale Afaceri Juridice din Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Cosmin Dinescu, a declarat ieri ca "Toate declaratiile care au aparut in ulima perioada in presa ucraineana nu corespund realitatii. Proiectul este, in continuare, in afara dreptului international. Nu a existat si nu exista vreo confirmare a legalitatii sale de vreo institutie sesizata, mai mult decat atat, pasii procedurali intreprinsi de partea ucraineana raman doar atat - pasi procedurali". Autoritatile romane si ucrainene intentioneaza sa realizeze impreuna o monitorizare ecologica a Deltei Dunarii pe ambele partile ale granitei comune, a declarat la finele saptamanii trecute ambasadorul ucrainean cu insarcinari speciale Aleksei Sovkoplias. Anuntul a fost facut de oficialul de la Kiev in timpul unei conferinte de sustinute in finalul sedintei parlamentare pe problematici ce tin de dezvoltarea regiunii Dunarii, eveniment ce a avut loc la Ismail (regiunea Odesa - n.red.), relateaza cotidianul Ukrainski Novini, consultat de Agerpres. "Am reusit sa obtinem acceptul Romaniei pentru desfasurarea unei monitorizari ecologice comune in toata Delta Dunarii", a intarit Sovkoplis, sugerand ca Romania s-ar fi opus pana in prezent acestei initiative.
continuare la: http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-11-04&id=261265
luni, 5 octombrie 2009
Dosarul transnistrean merge mai mult pe un 3+2, ca de' ... e criza si sunt reduceri
Luni, la sediul MAE, secretarul general al OSCE, Marc Perrin de Brichambau, a spus un lucru foarte interesant referitor la viitorul diferendului dintre Republica Moldova si autoproclamata republica separatista Transnistria. Oficialul OSCE a declarat ca formatul 5+2 este unul destul de greoi si care nu este cel mai fericit caz de functionalitate, motiv pentru care momentan discutiile se poarta in format 3+2. Acesta a motivat aceasta optiune prin "pozitiile retinute" ale unora dintre partile implicate, sugerand voalat (pentru cine avea urechi sa auda) ca ar fi vorba de Transnistria si Rusia.
"Va fi organizata o intalnire 3 plus 2 (fara R. Moldova si Transnistria - nota mea) la Viena, in doua zile. O intalnire in formatul 5 plus 2 s-ar putea dovedi un pic dificil de organizat atat de repede din cauza schimbarilor din Chisinau si din cauza pozitiei retinute a unora dintre partile implicate de a avea un angajament deplin in viitorul apropiat". Cu alte cuvinte, discutiile vor continua intr-o formula mai restransa si viitorul acestui dosar este inca in aer, departe de a fi rezolvat, din motive mai mult sau mai putin obiective. In realitate, niciuna dintre partile implicate, poate mai putin Moldova, nu doreste solutionarea acestui diferend care risca sa ramana in continuare un coflictul inghetat la granitele Romaniei si ale UE. Bineinteles ca, invataminte nu s-au tras foarte multe de la episodul razboiului deschis ruso-georgian de anul trecut provocat tot de un astfel de conflict inghetat nerezolvat la timp pe cale pe cale diplomatica. Ramane de vazut cum vor evolua aceste negocieri, cand noua conducere de la Chisinau a desfiintat ministerul care trebuia sa se ocupe de aceasta problema, transferand responsabilitatea acestui greu dosar in grija vicepremierul pentru Reintegrare, Victor Osipov, fost purtator de cuvant al Aliantei Moldova Noastra (AMN).
duminică, 20 septembrie 2009
Batalia pentru Insula Serpilor
@Secretarul de stat al MAE pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a vorbit in exclusivitate cu ZIUA despre culisele procesului de la Haga pentru platoul continental din Marea Neagra
Bogdan Aurescu a dezvaluit in premiera pentru ZIUA ca a scris o carte despre culisele procesului de la Haga, carte ce urmeaza sa apara in curand. Aurescu a mai indicat pentru cititorii ZIUA prioritatile strategice ale Romaniei in cadrul NATO, dar si faptul ca urmeaza sa fie ridicata o statuie a mitropolitului Andrei Saguna la Jula, in Ungaria. Secretarul de stat al MAE a afirmat ca se pregateste o vizita a presedintelui Romaniei la Washington pentru anul 2010 si ca mai este de lucrat pana cand vor fi scoase vizele pentru SUA.
ll Cred ca pana acum ati raspuns la foarte multe intrebari legate de Insula Serpilor. Acum a trecut destul de mult timp de la anuntarea deciziei de la Haga - cum vedeti intreaga poveste?
Exact acum un an eram in prima zi dupa terminarea rundei finale de pledoarii, cand am depus concluziile in fata Curtii. Va marturisesc ca este o experienta care fara cuvinte mari marcheaza viata si a unui diplomat si a unui jurist. A fost o provocare din toate punctele de vedere - si personal si profesional si din punctul de vedere al testarii limitelor fizice si psihice ale agentului si ale echipei sale, dar care iata ca a dat un rezultat foarte bun: 80% din zona aflata in disputa, 9700 km patrati adusi sub jurisdictia suverana a Romaniei. "Principalul om" a fost format de fapt din mai multi oameni - a fost o echipa care a lucrat profesionist si cu dedicatie. A fost o experinta foarte importanta care cred ca a ridicat profilul Romaniei si al scolii de drept international. Foarte curand o sa public o carte despre "Avanscena si Culisele Procesului de la Haga", zilele acestea ii fac ultima corectura. Este de fapt povestea efortului acestor oameni, este povestea mizelor din spatele scenei, daca vreti, ce a insemnat acest efort. Vor fi si harti, schite si foarte multe fotografii inedite din laboratorul procesului. Ceea ce mi se pare cel mai important din tot acest efort facut pentru proces este ca a fost unul de consens. Nu am intalnit pana acum, situatia ca proiecte de politica externa sau in general politice, cu exceptia integrarii in UE sau NATO, sa beneficieze de atat de multa sustinere si un consens atat de marcant si la nivelul clasei politice indiferent de spectrul ideologic si de viziunile de politica externa, dar si din partea publicului care a aratat foarte mult interes pentru o tema care nu era, la prima vedere, decat un proiect de diplomatie clasica fara o legatura foarte directa cu cetateanul. A fost de asemenea si o tema foarte tehnica si ne-a fost destul de dificil sa explicam pe intelesul tuturor despre ce a fost vorba. Efortul explicatiilor a meritat din plin.
continuarea la acest interviu poate fi citata la: http://www.ziua.net/display.php?id=258897&data=2009-09-21
joi, 17 septembrie 2009
Chisinaul a ridicat vizele pentru romani
@Mihai Ghimpu, presedintele interimar al Republicii Moldova, a anuntat oficial, ieri, ca a semnat decretul privind ridicarea vizelor pentru cetatenii romani, care va intra in vigoare astazi.
Mai multe zeci de tineri au protestat miercuri in fata cladirii Consulatului Romaniei de la Chisinau impotriva obligatiei de a prezenta in vederea obtinerii vizei a unui extras de cont care sa dovedeasca ca detin cel putin
500 de euro. Oficialitatile de la Bucuresti sustin ca OUG 194/2002 obliga orice cetatean din afara spatiului european care intra in Romania sa faca dovada faptului ca are un cont bancar de minim 500 de euro sau a 50 de euro pentru fiecare zi petrecuta in strainatate. Aceasta dispozitie a fost pusa in aplicare recent odata cu apropierea intrarii Romaniei in spatiul Schengen. Eurodeputatul Elena Basescu a sustinut in plenul Parlamentului European, necesitatea ca si cetatenii Republicii Moldova sa se bucure de aceleasi facilitati cu privire la libera circulatie in spatiul UE ca si persoanele din Balcanii de Vest.
mai mult la: http://www.ziua.net/display.php?data=2009-09-18&id=258765
luni, 24 august 2009
Romanii din Valea Timocului, tinta preferata a extremistilor sarbi
Poate in acest context, domnul presedinte va acorda mai multa atentie problemelor romanilor din Valea Timocului supusi constant si sustinut atacurilor extremiste din partea poporul “frate” sarb. Actiunile fac parte dintr-un proces amplu de desnationalizare a acestora coordonat de structurile statului sarb, la care organele statului roman sunt in mare parte pasive si inchid ochii la astfel de probleme care implica pierderea identitatii romanesti pentru romanii din afara granitelor. Dar asa sunt fratii, unii dau o mana de ajutor, altii dau in cap. Aloo, BOR, MAE, Presedintie ... se poate un deranj cu aceasta sesizare?!
Biserica Ortodoxa Romana (BOR) din Timoc continua sa fie victima presiunilor exercitate de diferite grupari extremiste incurajate de clerul sarb, a declarat luni, pentru AGERPRES, protopopul de Dacia Ripensis, preot Boian Alexandrovici.
Potrivit preotului Alexandrovici, la sfarsitul saptamanii trecute, mai multe persoane in frunte cu preotul sarb al satului Raiat s-au impotrivit cu violenta intrarii unui cortegiu funerar in cimitir si a savarsirii ceremonialului inmormantarii unei batrane romance in limba romana."Asa-zisii credinciosi care il insoteau pe preotul sarb au proferat injurii la adresa BOR si a mea, din cauza ca am construit la Malainita primul asezamant de cult pentru romanii din nord-estul Serbiei. La un moment dat am fost amenintati sa parasim Serbia si, daca suntem romani, sa plecam in Romania", a precizat preotul Boian Alexandrovici. Romanii prezenti la inmormantare au protestat vehement impotriva actului de intimidare sustinut de episcopul sarb al Timocului, Iustin. Dupa inmormantare, parintele Boian Alexandrovici a sesizat autoritatile politienesti ale orasului Negotin care au luat nota de fapta incriminata si au promis ca vor face lumina in acest caz.
La randul sau, Comitetul pentru Drepturile Omului din Negotin a inceput demersurile pentru a informa institutiile nationale sarbesti si internationale in legatura cu amenintarile la care este supusa sistematic BOR din Timocul Sarbesc.
Presedintele acestui organism, Dusan Parvulovici, a aratat ca autoritatile bisericesti sarbe ignora concluziile Rezolutiei 1632 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 1 octombrie 2008, precum si raportul parlamentarului Jurgen Herrmann care confirma descriminarea BOR in Timoc si nu tine seama de recomandarile facute de acesta."Fara indoiala Patriarhia Romana trebuie sa intervina imediat astfel incat sa grabeasca intalnirea Comisiei mixte de dialog bisericesc romano-sarb pentru clarificarea urgenta a statutului BOR in nord-estul Serbiei unde, din anul 2005, de cand, dupa 170 de ani, romanii din zona au pentru prima oara o biserica romaneasca la Malainita, in satele romanesti se slujeste in limba materna - limba romana", a spus Parvulovici. El a adaugat ca autoritatile administrative si bisericesti sarbe ar trebui determinate sa recunoasca si sa inscrie in Registrul bisericilor romanesti si Protopopiatul de Dacia Ripensis, cu sediul in Malainita, entitate a Episcopiei de Dacia Felix din Varset.
Agerpres
vineri, 31 iulie 2009
Lupu, pivotul actualei scene politice de la Chisinau, in dialog cu agentia NewsIn
Fostul presedinte comunist al Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu, devenit lider al Partidului Democrat, spune ca este interesat de o schimbare profunda a societatii si de aceea respinge o alianta cu Partidul Comunistilor, parandu-i-se plauzibil scenariul organizarii de noi alegeri in 2010.
Formatiunea condusa de Marian Lupu a produs surpriza la alegerile legislative anticipate de miercuri, reusind sa intre in Parlament cu un scor care ii asigura 13 mandate din cele 101 ale legislativului, in conditiile in care comunistii au 48 de mandate, iar opozitia liberala 40, astfel incat PD se gaseste in postura de arbitru al raportului de forte din noul Parlament.
Presedintele PD, Marian Lupu, a declarat joi intr-un interviu acordat NewsIn ca o eventuala coalizare a formatiunii sale cu Partidul Comunistilor ar face imposibila schimbarea de care are nevoie R.Moldova si ar conserva situatia in favoarea asigurarii intereselor unui grup foarte ingust de persoane apropiate comunistilor. Potrivit fostului presedinte al Parlamentului, "scenariul cel mai nefericit", dar plauzibil, este posibilitatea ca actualul Parlament sa fie dizolvat in toamna ajungandu-se din nou la alegeri parlamentare anticipate, care nu vor putea avea insa loc decat anul viitor. Lupu spune ca aceste crize, repetate din cauza ca Parlamentul este incapabil sa aleaga un sef de stat, au demonstrat necesitatea modificarii procedurii de alegere a presedintelui, astfel incat acesta sa fie ales in mod direct de catre toata societatea.
in planul politicii externe, Lupu considera ca este timpul sa se renunte atat la fobiile antirusesti, cat si la cele antiromanesti. Pledeaza pentru eliminarea neconditionata a regimului de vize cu Romania, constient ca o asemenea masura ar imbunatati relatia cu Bruxelles-ul. si-ar dori pentru R. Moldova un Acord de Asociere cu UE. in plus, semnarea Conventiei de mic trafic la frontiera ar fi in mod in interesul Republicii Moldova si al cetatenilor care stau in zona de 50 km de la frontiera, spune liderul PD. Pe de alta parte, Lupu vede necesara continuarea dialogului in privinta negocierii si semnarii unui acord cu privire la regimul de frontiera cu Romania si a unui aranjament politic de genul Tratatului de baza. " 'Pachetul' pare fi similar cu cel pe care il promoveaza Partidul Comunistilor, insa exista o mare diferenta de calitate, nu exista conditionalitati", subliniaza Lupu. Ca element al revenirii la normalitate ar fi si acordarea de catre autoritatile moldovene a agrementului pentru numirea unui nou ambasador roman la Chisinau.
NewsIn: Scorul bun obtinut de Partidul Democrat in alegerile anticipate (12,6% din voturi, adica 13 mandate), dupa ce in aprilie a avut sub 3%, pare sa vi se datoreze personal intr-o mare masura si pare sa constituie surpriza acestor alegeri. Ce insemna acest lucru, mai ales ca semnal venit din partea societatii?
Marian Lupu: A fost intr-adevar o performanta inregistrata pe o perioada foarte scurta de timp – patru saptamani. Factorii care au determinat acest rezultat cred ca au fost, pe de o parte, echipa reinnoita a PD-ului - atat cea veche, cat si oamenii noi care au venit -, dar si faptul in sine al aparitiei unui element puternic de centru-stanga de orientare social-democrata, care lipsea anterior. si PD, in formula sa reinnoita, a ocupat aceasta nisa care era lipsa, dar era solicitata de societate.
Cred ca la succesul nostru, pe langa mobilizarea puternica, ne-a ajutat si faptul ca la PD au venit si mai multe organizatii teritoriale de la mai multe partide, inclusiv si de la comunisti, dar si de la Partidul Social Democrat, Uniunea Centrista, dar si din alte formatiuni.
Un partid puternic de centru-stanga era o necesitate pentru o buna parte a societatii care, de pe o parte, nu accepta extrema-stanga, dar nici nu voteaza cu extrema-drepta si care ar fi avut nevoie de o alternativa.
Evenimentele din 7 aprilie au catalizat aceasta situatie. si aici putem sa ne referin la aspectul pozitiv - adica faptul ca oamenii si-au dorit totusi o schimbare -, dar si la aspectul negativ – la faptul ca societatea a fost puternic polarizata si dezbinata.
NewsIn: Ati fost, de la bun inceput, din momentul plecarii de la Partidul Comunistilor si lansarea in campania electorala in fruntea Partidului Democrat, acuzat de partidele parlamentare de opozitie sa sunteti un proiect comunist menit sa fure voturi de la opozitie. De unde ati "furat", totusi, voturile care au adus PD-ului 10% in plus in mai putin de patru luni?
Marian Lupu: Este un exercitiu de matematica foarte simplu. Un exercitiu care astazi demonstreaza ca acest mesaj a fost unul gresit si chiar premedidat. Am tot temeiul sa spun acest lucru, pentru ca, de exemplu, in ultimile zile ale acestui scrutin unul dintre partidele liberale a distribuit o foaie volanta falsa in care se spunea ca as fi semnat deja o alianta cu presedintele Voronin…
Insa rezultatele anticipatelor, comparate cu cele ale scrutinului din aprilie, imi permit sa spun ca daca dupa 5 aprilie Partidul Comunistilor avea 60 de mandate, astazi are 47-48. Deci minus 12-13, tocmai cat a luat PD-ul. Celelalte partide liberale, cu exceptia AMN-ului, care a pierdut trei mandate, nu au avut de suferit, din contra, PLDM a crescut chiar cu doua mandate. Acest exercitiu ne demonstreaza foarte clar de unde a luat PD voturile – pentru noi au votat cei care anterior votasera Partidul Comunistilor din lipsa de alternativa. De aici si concluzia – teza a fost una artificiala, invinuirile au fost artificiale si premeditate si au fost vadit incorecte, tendentioase si conjuncturale.
NewsIn: O alta speculatie care se poate face in acest moment este ca "Lupu a adus comunistilor votul care le lipsea si de care nu au putut face rost pentru alegerea presedintelui". 48 de mandate ale comunistilor cu cele 13 ale PD fac exact 61, cate sunt necesare pentru alegerea sefului statului. Deci, veti face sau nu alianta cu comunistii?
Marian Lupu: Pozitia noastra nu se schimba – am declarat-o de multe ori. Trebuie sa fim oameni inteligenti pentru a invata din greselile altora si a nu le repeta. Ma refer aici la experienta anului 2005, cand partidele care au facut alianta cu comunistii au cazut intr-o capcana care le-a facut sa dispara din politica activa.
Si nu este vorba de suparari personale sau emotii din partea mea sau de caracterul relatiilor – tensionate – pe care le-am avut cu conducerea PCRM dupa plecarea din acest partid. Este vorba de o abordare foarte rationala, care se bazeaza intai de toate pe imposibilitatea aducerii unor schimbari de care are nevoie aceasta tara, in cazul in care vom accepta sa facem o alianta cu comunistii si astfel PCRM se va mentine la guvernare.
stiu foarte bine care este mentalitatea si cat de mare este lipsa nivelului de cultura politica a Partidului Comunistilor, astfel incat il cred incapabil sa dezvolte un parteneriat politic in interesele nationale, fiind interesat doar de a conserva situatia in Republica Moldova pe dimensiunile politica, democratica si economica.
Iar noi nu suntem veniti in Parlament pentru conservarea acestei situatii si asigurarea in continuare a intereselor unui grup foarte ingust de persoane apropiate PCRM – ma refer aici si la interese economice, si la interese politice si financiare.
Noi am venit in Parlament pentru a promova o pozitie foarte constructiva, deschisa, flexibila. Suntem in proces de elaborare a unei platforme asupra prioritatilor pe care ni le propunem si pe baza acestei platforme sa discutam crearea unei aliante cu partidele democratice intrate in Parlament.
Am mentionat inainte de alegeri ca singura sansa si solutie pentru depasirea acestei crize politice este o coalitie larga, un dialog politic cat mai larg posibil. Altfel, aceasta criza nu va putea fi depasita.
Toate partidele de orientare democratica au impreuna 53-54 de voturi. Acestea sunt suficiente pentru alegerea conducerii Parlamentului si formarii comisiilor. in aparenta este suficient si pentru numirea guvernului. insa aici este o problema, intrucat candidatura primului-ministru trebuie sa fie inaintata de catre seful statului, liderul comunistilor, Vladimir Voronin. Acest numar de mandate ale partidelor necomuniste este insa insuficient pentru alegerea noului sef de stat. De aici trebuie sa plecam in acest dialog. Aici se va cere un grad maxim de flexibilitate, sa fie lasate la o parte ambitie nesanatoase, pozarea in eroi nationali si incercarile de a stabili cine este mai important dintre liderii de opozitie. Dialogul trebuie sa fie responsabil din punct de vedere politic si foarte profesionist din punct de vedere tehnic.
Si atunci unicul scenariu care ar duce la iesirea din criza politica - dar care mi se pare cel mai putin probabil - este ca PCRM ajunge sa constientizeze aceasta situatie si intra in dialog cu partidele democratice – lucru de altfel mai greu de presupus.
O alta varianta de evolutii este scenariul cel mai nefericit, ca din nou ajungem la alegeri parlamentare anticipate.
intre timp vom avea un presedinte de tara interimar, vom avea un guvern la fel interimar, in actuala componenta. si in aceasta situatie va fi foarte si foarte greu, in special pentru depasirea crizei economice din tara.
Va trebui sa constatam ca va fi deja a treia criza politica de acest gen, a treia oara cand Parlamentul nu este in stare sa aleaga seful statului. Prima oara a fost in 2000, criza dupa care la putere a si venit Partidul Comunistilor, apoi a fost aprilie-mai 2009 si cea care ar putea va urmeze, in toamna 2009. Acest lucru demonstreaza un nivel redus al culturii si responsabilitatii clasei politice moldovene.
O singura cale pentru a garanta faptul ca pe viitor nu se va mai intampla asa ceva ar fi sa punem in discutie la modul cel mai serios modificarea procedurii de alegere a sefului statului, pentru ca acesta sa nu mai fie ales de catre Parlament, ci in mod direct de toata societatea. si doar in aceste conditii tara nu se va mai confrunta cu asemenea crize politice.
NewsIn: Aceasta modificare ar fi una dintre prioritatile pe care le vedeti pentru eventuala coalitie a partidelor necomuniste din Parlamentul ales la 29 iulie. Care sunt alte lucruri care ar trebui facute in mod prioritar, poate chiar in urmatoarele doua luni - inainte de o eventuala noua dizolvare a Parlamentului - de catre actuala opozitie unita, care va detine, in cazul in care se va constitui, majoritatea simpla de 53-54 mandate?
Marian Lupu: Daca se va profila pericolul unei noi crize politice, in mod prioritar ar trebui instituita o comisie parlamentara de ancheta in format larg, cu participare internationala, pentru a aduce la lumina adevarul despre evenimentele din 7 aprilie. Pana atunci, toate partidele politice ar trebui sa renunte la un limbaj virulent si xenofob si sa fie instituit un moratoriu cu privire la acuzatiile reciproce vizand evenimentele din 7 aprilie.
Ar mai fi si necesar, pe domeniul economic, formarea unui consiliu extins anticriza, care, in baza unui proces participativ foarte larg, sa identifice setul de masuri si actiuni in vederea diminuarii impactului si depasirii crizei economice in Republica Moldova.
E nevoie, de asemenea, de restabilirea increderii prin accelerarea negocierilor cu institutiile internationale financiare si in special cu FMI, pentru a asigura acel pachet financiar occidental arhinecesar in acest moment pentru Republica Moldova. Asta, deoarece in ceea ce priveste creditul din Federatia Rusa, de 500 milioane dolari, conditiile in care a fost acordat raman o mare enigma. in plus, daca reiesim din asigurarea securitatii economice si financiare a tarii, trebuie sa existe neaparat un echilibru. Vorbesc aici de FMI ca punct de pornire, un punct de start pentru a obtine un pachet din partea partenerilor occidentali si a statelor donatoare, in special miza se pune pe asistenta europeana.
Este nevoie, de asemenea, de aplicarea foarte corecta a Codului Audiovizualului, care reglementeaza activitatea televiziunii si radioului public, pentru ca in audiovizualul public ramane a fi o situatie dificila – legea este buna, dar nu este respectata.
Trebuie, de asemenea, eliminate toate piedicile in calea demararii negocierilor pe marginea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova si UE. Aceste piedici sunt nu doar eliminarea regimului de vize cu Romania, lucru care se impune in mod necesar, dar si promovarea unui sir intreg de reforme democratice cu caracter european si reforme economice.
Importanta este, de asemenea, asigurarea statului de drept, asigurarea suprematiei legii, dar si finalizarea unor reforme incepute, dar neduse pana la sfarsit, cum ar fi reforma procuraturii si cea a politiei.
NewsIn: UE pare sa aiba o pozitie daca nu rezervata, cel putin foarte atenta si nu pare foarte activa la Chisinau. in situatia in care se va ajunge la o noua criza politica, chiar nu poate face chiar nimic pentru a nu permite deraierea Republicii Moldova intr-o criza economica si politica fara precedent?
Marian Lupu: UE nu poate sa ajunga pana in situatia care sa fie caracterizata ca o implicare in afacerile interne ale unui stat. Asta nu elimina in schimb posibilitatea, ba chiar necesitatea, evaluarii in calitate de mediator sau parte care ar contribui mai activ cu o pozitie ferma si rationala la dezvoltarea dialogului politic in Republica Moldova. Cred ca UE ar putea avea un asemenea rol si cred ca acest rol ar trebui sa fie mult mai activ decat a fost.
NewsIn: Numarul de joi al publicatiei ruse Kommersant scrie ca in mediile puterii de la Kremlin sunteti vazut ca un partener de dialog credibil si viabil, cu care se poate discuta, ceea ce ar sugera ca Rusia ar fi tentata sa-si schimbe preferintele si, renuntand la Voronin, sa opteze pentru dumneavoastra ca principal interlocutor in Republica Moldova.
Marian Lupu: in prioritatile noastre de politica externa pe prim-plan este integrarea europeana, ceea ce presupune intai de toate dezvoltarea si aplicarea in Republica Moldova a unui set intreg de valori europene. Dincolo de asigurarea unor relatii de buna colaborare cu vecinii, ca o alta prioritate am pus in evidenta si faptul ca in mod firesc trebuie dezvoltat un parteneriat strategic pe baza de egalitate, de respect reciproc, cu Federatia Rusa, si un parteneriat in ascendenta cu partenerii nostri din zona Comunitatii Statelor Independente. E un lucru foarte rational, foarte echilibrat, pentru simplul motiv ca Republica Moldova ca tara mica trebuie sa dezvolte o politica externa inteligenta, care sa permita atingerea intereselor natonale ale tarii. Or zona estica nu este una de ignorat, este o zona importanta atat din punct de vedere politic, cat si din punct de vedere economic, comercial, energetic – sunt mai multe domenii de preocupare nu doar pentru noi, dar si pentru UE, pentru regiune, pentru Europa in general. Motiv pentru care cred ca anume aceasta pozitie echilibrata si cumpatata, care nu reiese din emotii si fobii, ar fi singura pozitie atractiva nu doar pentru tara noastra, dar si pentru partenerii nostri din Vest si din Est.
Este timpul sa ne debarasam de toate fobiile pe care le avem – si de cele antirusesti, si cele antiromanesti. Este timpul sa renuntam la practica pe larg aplicata de catre conducerea Partidului Comunistilor, care se bazeaza pe cautarea continua de dusmani si lupta cu acesti dusmani.
Si ne bucuram ca aceasta platforma este una salutata si de UE, si de Rusia, si de alti parteneri.
NewsIn: Printre prioritatile pentru eventuala viitoare alianta necomunista ar putea figura si renuntarea la restrictiile pentru ocuparea de functii publice pentru detinatorii de cetatenii multiple, asa cum cere decizia CEDO, contestata insa in marea Camera a Curtii de actualul Guvern?
Marian Lupu: Trebuie sa asteptam confirmarea acestei decizii de catre Marea Camera a CEDO, din moment ce procedura a inceput si in calitate de stat membru al Consiliului Europei suntem obligati sa punem in aplicare sentintele Curtii.
In mod particular, pe relatiile Chisinau-Bucuresti s-ar impune pe termen scurt abolirea neconditionata a regimului de vize, ceea ce ar fi un bun semnal si o buna platforma nu doar pentru ameliorarea dialogului pe axa bilaterala, ci ar fi si un semnal pozitiv in directia Bruxelles-ului. Asta, mai ales ca vorbim despre necesitatea inlaturarii tuturor impedimentelor in calea negocierii unui Acord de Asociere cu UE.
In plus, semnarea Conventiei de mic trafic la frontiera ar fi in mod evindent si in interesul Republicii Moldova si a cetatenilor care stau in zona de 50 km de la frontiera. Ar fi, de ce nu, si un stimulent pentru dezvoltarea relatiilor comerciale, economice, de dezvoltare a unor proiecte de colaborare transfrontaliera, lucru benefic in special in conditiile de criza economica.
Concomitent, noi ramanem pe pozitia ca toata neincrederea din relatiile Bucuresti-Chisinau se datoreaza lipsei de comunicare si de intelegere din partea ambelor parti, care trebuie acum sa contribuie pentru ca acest dialog sa fie unul bazat pe principii juridice, politice europene.
Lucrurile care nu se pun in discutie sunt statalitatea Republcii Moldova – nu trebuie sa pedalam pe niste lucruri din trecut. Trebuie sa vedem care este situatia astazi si pentru viitor. Si atunci tema pe acasa care trebuie invatata atat de Chisinau, cat si de Bucuresti este faptul ca e nevoie pe bilateral de declaratii in stil european si un dialog intre doua entitati statale.
Consideram necesar sa continuam dialogul, unul productiv, in privinta negocierii si semnarii unui acord cu privire la regimul de frontiera - si care nu ar fi in ultima instanta denumirea acestui acord -, a unui aranjament politic de genul Tratatului de baza, care ar trasa pentru viitor caracterul si continutul acestor relatii bilaterale.
NewsIn: Dar nu conditionati semnarea Conventiei de mic trafic la frontiera cu semnarea acestor doua documente, asa cum a facut pana in prezent guvernarea comunista?
Marian Lupu: Categoric nu. "Pachetul" pare fi similar cu cel pe care il promoveaza Partidul Comunistilor, insa exista o mare diferenta de calitate, nu exista conditionalitati. Mai ales ca sunt mai mult ca sigur ca aceasta conditionare de abolire a regimului de vize introdus pentru cetatenii statului vecin prin abolirea regimului de vize pentru calatoriile moldovenilor in Europa nu este normala si nu ne face bine, nu ne apropie de un deznodamant favorabil tarii noastre, ci dimpotriva. Asta pentru ca nu este cazul sa ne plasam in dialogul nostru cu Bruxelles-ul pe pozitii de forta sau pe pozitii de santaj. Aici se cere un limbaj european, un limbaj civilizat, unul foarte rational. Si ca element al revenirii la normalitate ar fi, de asemenea, cazul sa restabilim relatiile diplomatice normale cu statul vecin si sa acordam agrementul pentru numirea unui nou ambasador roman la Chisinau.
Postări
