După venirea la putere în Ungaria a Cabinetului Viktor Orban, care are ca deziderat guvernarea „întregii populaţii maghiare din lume“, tendinţele extremiste şi revanşarde au reîncolţit energic în mintea organizaţiilor de extremă dreapta din această ţară, cu ramificaţii puternice în statele vecine. În atare condiţii, o parte a maghiarilor din Miercurea Ciuc a decis că poetul naţional Mihai Eminescu trebuie înlăturat din nomenclatorul străzilor din acest oraş, pe motiv că ar fi fost „hungarofob“ şi „xenofob“. Iniţiatorul acestui proiect este Csibi Barna, unul dintre liderii organizaţiei extremiste Plutonul Secuiesc al Batalionului Wass Albert al Gărzii Maghiare. Ideea nu este una nouă, numai că de data aceasta Csibi Barna a reuşit să adune o listă cu 1.900 de semnături de la cetăţenii oraşului pentru a depune, în aceste zile, toate documentele la registratura Primăriei Miercurea Ciuc, în vederea schimbării numelui străzii, din „Mihai Eminescu“ în „Atilla“ - „ultimul şi cel mai puternic rege al hunilor’’ susţin ei.
Poetul naţional, judecat pe stradă
Ideea aceasta nu este una nouă şi s-a născut undeva la finele lunii mai a acestui an. Pentru a-şi atinge scopul, extremistul Csibi Barna se foloseşte de o breşă din cadrul legislaţiei locale care permite, la Capitolul VII, art. 109, alineatul 2, ca un proiect de hotărâre să fie înaintat de unul sau de mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a unităţii administrativ-teritoriale respective. În colectarea de semnături, Noua Gardă Maghiară (organizaţie interzisă prin lege în Ungaria) s-a aliat cu o altă organizaţie extremistă numită Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, grupare al cărei nume face trimitere la organizarea administrativ-teritorială a Ungariei Mari. Mai mult, acest demers este încurajat şi de autorităţile locale, funcţionari ai statului român, precum viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila, şi primarul Raduly Robert Kalman, care au dat dispoziţie ca fiecare locuitor de pe strada Mihai Eminescu să fie consultat dacă este sau nu de acord cu schimbarea denumirii.
continuare la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010072346523/Politic/Mihai-Eminescu-in-fata-plutonului-de-executie-al-extremistilor-unguri-din-Miercurea-Ciuc.html
vineri, 23 iulie 2010
Mihai Eminescu, în faţa plutonului de execuţie al extremiştilor unguri din Miercurea Ciuc
luni, 7 iunie 2010
Naţionalismul revizionist - noul deziderat extern al Budapestei
Autorităţile de la Budapesta au decis recent că soluţia salvării ţării de la criza care bântuie economia Ungariei şi care riscă să angreneze adânci nemulţumiri şi mişcări sociale este reînvierea naţionalismului. De câteva luni, programele anticriză vin în plan secund, deoarece guvernul premierului Viktor Orban este mult mai preocupat de construirea unei politici externe foarte agresive, care riscă să arunce în aer relaţiile bilaterale ale Ungariei cu statele vecine pe teritoriul cărora locuiesc importante comunităţi maghiare. Această politică aleasă de principalul partid de la guvernare, Fidesz, condus de Orban, are şi o prelungire în practică, Jobbik (partid de extremă dreaptă), formaţiune ai cărei membri se îmbracă în uniforme similare celor ale forţelor paramilitare naziste. Aceştia pot fi văzuţi defilând la fiecare manifestare naţionalistă a Jobbik, în frunte cu liderul Vona Gabor, dar şi cu cei trei europarlamentari care reprezintă acest partid în Parlamentul European. Una dintre primele măsuri ale noii puteri de la Budapesta a fost adoptarea de către Parlamentul ungar, pe 26 mai, a legii privind obţinerea cetăţeniei ungare de către maghiarii care locuiesc în afara hotarelor. Această lege a creat o reacţie adversă în rândul ţărilor cu o numeroasă comunitate de etnici maghiari, cum ar fi Cehia, Slovacia, Serbia sau România, potrivit Karadeniz Press. Noul act normativ nu dă drept de vot acestora şi nici dreptul de a beneficia de sistemul social şi de pensii din Ungaria. În speţă, doritorii nu vor purta decât numele de cetăţean maghiar, nebeneficiind de avantajele oferite de statul maghiar.
Revizionismul pentru renaşterea naţională
Reacţiile statelor vecine nu s-au lăsat prea mult aşteptate. Astfel, premierul slovac, Robert Fico, a declarat imediat după adoptarea legii că „dubla cetăţenie contravine organizaţiilor internaţionale“. „Revizionismul şi naţionalismul ungar au devenit politicile oficiale la Budapesta“, a adăugat el. Ca răspuns, autorităţile de la Bratislava au precizat că slovacii de origine maghiară care cer cetăţenie ungară o vor pierde automat pe cea slovacă.
Pe acelaşi ton, preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, şi premierul Jan Fischer au criticat, la finele săptămânii trecute, legea ungară a unităţii naţionale, spunând că ea desconsideră Tratatul de pace de la Trianon, care a marcat destrămarea Imperiului Austro-Ungar, scrie agenţia cehă de presă CTK. Voci contradictorii s-au auzit şi de la Bucureşti, unde preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului, Titus Corlăţean, a declarat că legea dublei cetăţenii, adoptată de Legislativul de la Budapesta, este „discriminatorie“ pe baze etnice, iar majoritatea de dreapta din Ungaria „pune în discuţie“ sistemul de pace de la Trianon constituit după Primul Război Mondial prin legea privind Ziua Unităţii Naţionale, stabilită pentru 4 iunie, aceeaşi zi în care delegaţia maghiară a semnat Tratatul de la Trianon care consfinţeşte actualele graniţe ale ţării.
mai mult la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010060744440/Actualitate/Nationalismul-revizionist-noul-deziderat-extern-al-Budapestei.html
vineri, 9 aprilie 2010
Radiografia Ungariei inainte de alegerile parlamentare de duminica. La rece, despre pericolele ce ne pandesc la granita de Vest
Am citit pe pagina electronica a Deutsche Welle o analiza extrem de interesanta vizavi de viitorul politico-social de la Budapesta in prag de alegeri parlamentare. Tendintele exarcebarii sentimentul national este pe cale sa depaseasca limita normalui fapt ce ar putea arunca Ungaria intr-un haos extremist fara precedent. Spun interesant deoarece constructia discursului politic al clasei politice ungare pe bazele unor deziderate extremisto-iredentiste ar putea crea deranj si in Romania in randul minoritatii maghiare din Romania si nu numai, tot mai sensibila la apelul autonomist fluturat pe unii lideri locali. As dori, totusi, sa aduc aminte ca un astfel de semnal a fost tras inca din vara de anului trecut la alegerile europarlamentare, cand mai multe formatiuni politice cu vederi extremiste, in special de dreapta, si-au trimis reprezentantii in Legislativul European. Una dintre aceastea este partidul maghiar de extrema-dreapta Jobbik cu trei reprezentanti in PE care defileaza pe holurile acestei institutii europene in uniforme. Dar mai bine las textul DW sa curga:
Europa asistă stupefiată la „schimbarea la faţă a Ungariei”. Din elevul model pentru proaspeţii membri ai Uniunii, ţara din Cîmpia Panonică pare a se metamorfoza sub ochii noştri într-un huligan.
Agravate de persistenţa crizei financiare şi economice, ca şi de scrutinul de la 11 aprilie, accesele de naţionalism şi xenofobie, de antisemitism şi iredentism din Ungaria îi pun pe gînduri nu doar pe politicienii europeni, ci şi pe intelectualii şi teoreticienii culturii, porniţi în căutarea cauzelor spre a afla remediile. Explicaţiile pendulează între factologia istorică şi psihologia colectivă, fără a putea ocoli întru totul şi cîteva clişee şi prejudecăţi.
Unul dintre cei mai avizaţi experţi şi cunoscători ai situaţiei este László Földényi, scriitor, eseist, figură de proră a intelectualităţii ungare. El a furnizat cotidianului DIE WELT, într-un recent interviu, cîteva repere apte să ducă la o posibilă dezlegare a angoasantei enigme maghiare.
Democraţia - o lecţie neînvăţată
Földényi porneşte de la premiza că în întreaga istorie a Ungariei nu a existat o situaţie în care diversele partide politice să ajungă pe cale raţională la un consens. Adversarul politic a fost dintotdeauna perceput ca duşman. Prin urmare frustraţi, ungurii şi-au pierdut încrederea în democraţie şi în eficienţa reformelor.
Fiindcă, deja la finele veacului al XVIII-lea, cînd împăratul Iosif al II-lea a încercat să-şi aplice reformele şi în Ungaria, aristocraţia maghiară s-a opus. Pînă în istoricul an 1989, ţara a fost guvernată în stil autoritarist, din care motiv Földényi deduce, fără resemnare şi tragism, că ungurii nici nu ar fi avut şansa de a învăţa democraţia.
Chiar dacă populaţia Ungariei nu trebuie imaginată ca fiind monolitică, persistă, pînă şi în formele actuale de capitalism, tendinţe semifeudale, înclinaţii paternaliste, soluţii etatiste la nivelul conducerii, influenţate însă tocmai de preferinţele algătorilor.
János Kádár, promotorul aşa numitului „Gulaschkomunismus”, se bucură şi azi de popularitate, iar Victor Orbán îl imită pe fostul lider comunist, pînă şi în gesturi şi mişcări. Kádár le-a oferit maghiarilor mici libertăţi, condiţionate de respectarea unor tabuuri. Astfel, pentru Ungaria, comunismul a fost mai suportabil, mai vesel, decît pentru restul ţărilor frăţeşti. Ceea ce a făcut ca după căderea Cortinei de Fier, la care Ungaria şi-a adus un remarcabil aport, gustul libertăţii să nu mai fi fost atît de puternic. Filozoful Agnes Heller observase mai demult că politica lui Kadar i-a influenţat negativ pe maghiari.
O istorie "nefericită"
#b#În interviul publicat în DIE WELT, László Földényi revine asupra istoriei „nefericite” a Ungariei, amintind că în ultimii 800 de ani, ţara nu a mai cîştigat nici o bătălie importantă, că şi azi ungurii sunt traumatizaţi de consecinţele păcii de la Trianon, că utopiile pe care le nutresc sunt retroactive, ceea ce alimentează şi puseele de iredentism, şi cele de naţionalism şi antisemitism. Acestea din urmă sunt generate şi de faptul că, spre deosebire de restul ţărilor, Ungaria nu s-a confruntat nici în timpul comunismului, nici după aceea, cu adevărat, temeinic şi profund, cu grava ei implicare în Holocaust.
Populismul de extremă dreaptă, care se manifestă îngrijorător acum, nu este contracarat pe măsură de societatea civilă. Cît despre absenteismul politic al intelectualităţii maghiare, el este şi consecinţa frecventelor tentative de denigrare la care este ea supusă. Recent, un ziar a publicat chiar un apel prin care populaţia este chemată să distrugă, să scoată din biblioteci cărţile lui Imre Kertész, Péter Esterházy, Páter Nádas, György Konrád - autorii cei mai cunoscuţi peste hotarele Ungariei.
Excesele etnocentrismului
Într-o atît de alarmantă stare de spirit, orice atitudine critică formulată din interior trece drept o pîngărire a neamului. Nici Victor Orbán nu a ezitat, într-o recentă cuvîntare, să-i admonesteze pe „boierii minţii”. Nu demult, György Konrád a apreciat drept „infantil" stadiul de maturitate al castei politice maghiare.
Ca şi în urmă cu 200 de ani, şi acum, în Ungaria, în jocul pentru putere miza este pusă pe cartea naţionalismului, crede László Földényi. Extrapolînd însă ideea, el constată că şi sub impactul integrării europene, şi sub cel al globalizării, problematica identitară este azi un ansamblu extrem de sensibil. În vremurile bune, nu te interesează dacă eşti francez, german sau maghiar. În perioadele de criză însă, identitatea poate deveni o chestiune gravă – aşa cum şi istoria ne învaţă.
Dacă în urmă cu 200 de ani, Herder proorocea Ungariei sfîrşitul, acum creşterea demografică este mai puternică decît a altor popoare europene iar ţara, ca niciodată în istoria ei, nu mai are a se teme de ocupaţii străine. Este însă posibil ca Ungaria să fie prea pre-ocupată cu ea însăşi – i se sugerează filozofului maghiar la finele interviului. László Földényi acceptă observaţia, căreia îi adaugă o notă de subsol: pînă şi acest egocentrism etnic accentuat li se pare prea slab forţelor naţionaliste.
sursa: http://www.dw-world.de/dw/article/0,,5449018,00.html
luni, 15 martie 2010
Guvernanţii români marşăluiesc alături de extremiştii maghiari
Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, sărbătorită la 15 martie, a fost întotdeauna, după ‘90, un prilej de tensiuni provocate în special de emoţii cu tentă separatistă din partea etnicilor maghiari din Romånia. Şi în acest an, etnicii maghiari concentraţi în centrul ţării, în oraşe ca Tårgu Mureş sau Tårgu Secuiesc, au fost aţåţaţi de politicieni maghiari de a adera orbeşte la aceeaşi idee obsedantă care li se serveşte consecvent de mulţi ani, cum că autonomia le va aduce „libertate“. În acest context se ridică întrebarea: sunt ei prizonierii cuiva? Bineînţeles că astfel de inflamări nu fac decåt să agite spiritele în råndul secuilor care, aproape instinctiv, îi votează de fiecare dată în speranţa unui trai mai bun deşi sunt ţinuţi tocmai de liderii lor locali maghiari într-o sărăcie lucie.
Mai grav este faptul că înalţi demnitari ai statului romån, precum ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, mărşăluiesc pe străzile Clujului alături de reprezentanţi ai unor organizaţii extremiste (unele chiar interzise în Ungaria) precum „Noua Gardă Maghiară“ şi „64 de comitate“ care au afişat mesaje antistatale precum „Ţinutul Secuiesc nu-i România“.
Libertate cu tunul
Acelaşi lucru l-a făcut şi un alt membru al Guvernului Romåniei. Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, prezent la ceremonia de dezvelire a unui tun turnat de Gabor Aron, a declarat că acesta reprezintă „simbolul speranţei şi încrederii în forţa idealurilor“. „Cei care cred în libertate, cei care au încredere în ceea ce vor, vor reuşi. În noiembrie 1848, când nu mai era nicio speranţă de a lupta mai departe, Gabor Aron a avut încredere şi credinţă şi în două săptămâni a reuşit să pună în funcţiune o fabrică şi să facă tunuri. Cred că aceasta este cea mai importantă semnificaţie a tunului - dacă vrem, dacă credem în ceva, vom reuşi“, a afirmat Kelemen Hunor. Ministrul Culturii nu s-a ferit să declare că autonomia Ţinutului Secuiesc „va fi“. În obişnuita sa retorică, europarlamentarul „romån“ Laszlo Tokes, portavocea iredentismului maghiar la Bruxelles, a afirmat că funcţionarii publici care lucrează în ţinutul secuiesc, respectiv în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, ar trebui să cunoască în mod obligatoriu limba maghiară. „Sunt idei foarte sănătoase, foarte bune ca limba maghiară să devină limbă oficială pe pământul natal, multisecular, milenar al maghiarilor. Este ceva firesc“, a spus în retorica sa obişnuită pastorul reformat. Acesta nu a uitat să facă referire şi la misiunea sa divină legată de autonomie. „Autonomia nu este dată de la diavol şi nicicum nu sunt îndreptăţite prejudecăţile care înconjoară autonomia“. Pe aceeaşi linie cu colegii săi separatişti s-a aflat şi consilierul prezidenţial Peter Eckstein Kovacs, care a declarat ieri, la Hotnews, că ar „elimina sintagma de stat naţional din Constituţie“, o declaraţie de-a dreptul halucinantă pentru postul de consilier la Cotroceni pe care îl ocupă. „Acel (cuvånt) naţional nu-şi are locul într-o constituţie din secolul XXI. Să fie clar, nu e corect, nu e bine“, a comentat consilierul prezidenţial.
mai mult la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010031641180/Actualitate/Guvernanti-romani-marsaluiesc-alaturi-de-extremistii-maghiari.html
vezi si: http://www.roncea.ro/2010/03/15/atunci-ca-si-acum-cseresznyes-pal-eroul-maghiar-care-la-nenorocit-pe-mihai-cofar-picioarele-calului-lui-horthy-fac-spume-in-sange-de-roman-marturii/
joi, 19 noiembrie 2009
Ungaria in prag de razboi civil
Violentele dintre grupurile de extrema dreapta si tiganii din Ungaria risca sa escaladeze intr-un adevarat razboi civil dupa evenimentele petrecute la finalul saptamanii trecute, cand simpatizantii partidului nationalist radical Jobbik si ai bratului sau armat, Garda Ungara, (interzisa prin lege -n.red.) s-au incaierat in localitatea ungureasca Sajobabony cu localnicii rromi, scrie ziarul ungar Nepszava, consultat de Agerpres. Incidentul a degenerat in violenta de la o declaratie injurioasa adresata tiganilor de catre liderul Jobbik, Vona Gabor, in cadrul unui discurs rostit in fata a catorva sute de oameni prezenti la eveniment dintre care circa doua treimi erau localnici si simpatizanti Jobbik, iar o treime erau rromi. Pe acelasi ton, autoproclamatul "voievod" al tiganilor, Kallai Csaba, a avut la randul sau o pozitie antisemita.
restul la: http://www.ziua.net/display.php?data=2009-11-19&id=261965
joi, 16 iulie 2009
luni, 19 ianuarie 2009
La propovaduit in Romania. Cioc, cioc ... SIE,SRI, primiti cu extremismul ?
Un alt soi de miscare iredentista maghiara misuna prin Romania. “Fratii mai mici” ai Garzii Maghiare se plimba si propovaduiesc nestingheriti idealurile Ungariei Mari si reparatiile morale si teritoriale care i s-ar cuveni. Autoritatile romane nu au dat nici semn conform caruia ar dori stoparea unor astfel de activitati ce submineaza siguranta tarii, desi personajul principal, Torocskai Laszlo, al asa-numitei Miscari a Tinerilor din 64 de Comitate (HVIM) a fost declarat persona non grata in Slovacia si Serbia. Aceasta isi prezinta misiunea ca pe una mesianica care are ca obiectiv indreptarea nedreptatilor Trianonului.
Extremisti unguri in excursie prin Transilvania
Un grup de lideri ai unor miscari extremiste din Ungaria desfasoara in aceasta luna o ampla actiune propagandistica in Transilvania. Conform anuntului oficial al Miscarii Tinerilor din 64 de Comitate HVIM (numarul de comitate al Ungariei dinainte de 1918) presedintele de onoare al acestei asociatii Torocskai Laszlo desfasoara in perioada 6-22 ianuarie un turneu de promovare al activitatilor HVIM pentru "propasirea nationala a maghiarilor din afara granitelor".
Toroczkai Laszlo este insotit in turneul sau de presedintele HVIM, Zagyza Gyorgy Gyula, precum si de capitanul "Garzii Maghiare"din Szeged, Varga Laszlo, in acelasi timp membru HVIM.
In cadrul turneului, Toroczkai Laszlo se va intalni cu tinerii maghiari din zona, va prezenta un scurt film care reda activitatea miscarii si va vorbi despre cartea sa precum si despre ziarul maghiar ce urmeaza sa fie distribuit si aici, "Magyar Jelen", oficiosul organizatiei. Initiativa vine pe fondul incercarilor de legalizare a existentei din Transilvania a gruparii HVIM si vizeaza si consolidarea imaginii acesteia in randul tineretului maghiar din tara noastra, inclusiv in zone din afara "Tinutului Secuiesc". Toroczkai Laszlo a fost declarat persona non grata in Slovacia si Serbia si a fost expulzat din Canada.
Pe 6 ianuarie 2009, Toroczkai a sosit in localitatea Rametea, din judetul Alba, o data simbolica pentru maghiari ("Intoarcerea acasa a Sfintei Coroane"), urmand sa viziteze si alte localitati cum ar fi Cluj-Napoca, Huedin (Cluj), Oradea, Sovata (Mures), Gheorgheni, Odorheiu-Secuiesc, Miercurea-Ciuc, Vlahita (Harghita), Sfantu-Gheorghe, Targu-Secuiesc si Baraolt (Covasna). Intalnirea din comuna Rametea a avut loc in incinta primariei din localitate, unde Toroczkai Laszlo a tinut o prelegere despre Ungaria de dupa Tratatul de la Trianon. Contactat telefonic, primarul comunei, Szocs Ferenc, membru UDMR, a declarat ca, fiind chemat la o sedinta la Aiud, a fost nevoit sa plece din localitate si astfel nu a participat la aceasta intalnire. Acesta a mai declarat ca nu il cunoaste personal pe acest individ si ca pana acum nu a auzit nimic despre el. O alta chestiune interesanta este faptul ca numele real al lui Toroczkai Laszlo este Toth Laszlo, iar conform propriilor declaratii, la varsta de 18 ani l-a schimbat, avand in vedere faptul ca bunica din partea mamei este originara din Coltesti, sat ce apartine de comuna Rametea. In limba maghiara, numele localitatii Rametea s-ar traduce ca Torocko.
“Comitatul pe un drum sangeros"
In prefata cartii pe care a scris-o, intitulata "Varmegyes a veres uton"("Comitatul pe un drum sangeros"), carte promovata in acest turneu, Toroczkai afirma ca intreaga lui viata a fost o lupta, o batalie, ce a avut ca scop vindecarea ranilor facute de Tratatul de la Trianon, iar el a cautat sa atinga acest scop cu insistenta cu care era cautat odata "Sfantul Graal".
Filmul de prezentare al activitatii miscarii contine o serie de imagini ale "pogromului indreptat impotriva maghiarilor din Tagu-Mures in 1990", precum si imagini in care atat membrii HVIM, cat si ai Garzii Maghiare sunt agresati de politie in timpul luptelor de strada de la Budapesta din 2006. Desi la adresa Garzii Maghiare a fost dispusa o hotarare judecatoreasca de desfiintare, aceasta nu are efect deoarece exista doua structuri: Asociatia "Garda Maghiara"si Miscarea "Garda Maghiara", iar decizia judecatoreasca se adreseaza doar primeia, ceea ce ar permite continuarea fara probleme a activitatilor celei de-a doua.
Sursa: ZIUA
autor: Ioan TUDOR
http://www.ziua.net/display.php?data=2009-01-19&id=248020
Postări
