Ultimele volume de poezii ale lui Eminescu vor fi lansate luni la Academia Romana

Ultimele volume - XXI, XXII si XXIV - din seria Manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu vor fi lansate, luni, in Aula Academiei Romane, intr-o sesiune solemna, la 120 de ani de la moartea poetului.Potrivit initiatorului acestui ambitios proiect, fostul presedinte al Academiei Romane, Eugen Simion, acestea vor reuni fondul de corespondenta al poetului, detinut de Academia Romana si Muzeul National al Literaturii Romane (MNLR), corespondenta cu Veronica Micle, precum si documente existente in Arhivele statului de la Iasi, Cluj si Bucuresti.Ele au fost tiparite intr-un tiraj de 750 de exemplare la Regia Autonoma Monitorul Oficial, cu sprijinul financiar al Parlamentului Romaniei, sub egida Academiei Romane, Bibliotecii Academiei Romane (BAR) si a Fundatiei Nationale pentru §tiinta si Arta. Astfel, volumul XXI contine fondul de corespondenta a poetului de la BAR, MNLR, Memorialul Ipotesti si Muzeul Manastirii Putna.Volumul al XXII-lea reproduce 93 de scrisori, din Colectia Grigorcea, adresate de Mihai Eminescu Veronicai Micle.Cel de-al XXIV-lea volum contine facsimilul manuscrisului traducerii de catre Eminescu, din limba germana, a Gramaticii Sanscrite a lui Francisc Bopp, aflat la Biblioteca Centrala Universitara (BCU) din Iasi.Volumul XXIII, care va aparea in curand, cuprinde doua parti, respectiv corespondenta si fond de arhiva de la BCU Iasi si de la Arhivele Nationale ale Statului.Potrivit Gabrielei Dumitrescu, seful Serviciului Manuscrise de la BAR, redactorul acestei lucrari, "volumul nu a fost definitivat din cauza faptului ca Arhivele Nationale nu au trimis o serie de documente importante pe care nu le-au putut scana in timp util".Mentionand ca publicarea manuscriselor facsimilate ale lui Eminescu reprezinta "cel mai important proiect national spiritual al romanilor", acad. Eugen Simion si-a exprimat satisfactia ca "in acest fel dorinta exprimata de Iorga, Calinescu, Perpessicius si Noica de a vedea facsimilate manuscrisele eminesciene si puse la dispozitia cercetatorilor va fi dusa la capat"."Promitem ca la anul, pe 15 ianuarie, sa publicam un volum care va include toata dezbaterea din cultura romana asupra acestui subiect, incepand cu Iorga si Calinescu, trecand prin Noica si venind apoi in prezent, la initiativa Academiei Romane", a declarat, pentru AGERPRES, acad. Eugen Simion.Anul acesta, pe 15 ianuarie, la implinirea a 159 de ani de la nasterea poetului, in Aula Academiei Romane au fost lansate volumele XV - XX din seria Manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu, reunind scrieri politice, poeme sau proza. Manuscrisele lui Eminescu, pastrate de Titu Maiorescu intr-o celebra lada a poetului si donate Academiei Romane de autorul "Criticelor" in 1902, au fost legate in 45 de caiete, fara o cronologie stricta si fara o ordine tematica."Caietele" au fost citite, descifrate, valorificate si reproduse in editii succesive, timp de un secol, de cateva generatii de eminescologi, de la Perpessicius, George Calinescu, la Dimitrie Vatamaniuc ori Petru Cretia. In timpul vietii sale, Constantin Noica a initiat o adevarata campanie pentru facsimilarea manuscriselor eminesciene. Filosoful roman scria, in "Introducere la miracolul eminescian", ca "abia manuscrisele, cu deschiderea lor catre universalul culturii si cel al limbilor, ne-ar arata concret ce inseamna impletirea necesara dintre universal si national".In prezent, starea lor este, potrivit acad. Eugen Simion, "de o vulnerabilitate maxima" si, practic, acestea "nu mai pot fi consultate".Academia Romana a lansat, in ianuarie 2005, primul volum al celebrelor Manuscrise facsimilate ale lui Mihai Eminescu, un proiect al carui prim pas a fost facut in 1999 de ministrul Culturii de atunci, Ion Caramitru, care a alocat 90.000 dolari pentru achizitionarea unui scanner performant, folosit la realizarea volumelor aparute pana in prezent.

(via Agerpres)