Interviu in exclusivitate cu ministrul de Externe sarb, Vuk Jeremic

Ministrul de Externe al Serbiei, Vuk Jeremic, a avut amabilitate de a acorda un interviu in exclusivitate ziarului ZIUA pe care doresc sa il redau integral aici. Am abordat impreuna probleme precum aspiratiile europene ale Serbiei pana la problemele comunitatii romanesti din Valea Timocului.

Sunteti cel mai tanar ministru de Externe din istoria Serbiei si unul dintre cei mai tineri la scara globala. Ne puteti spune cate ceva despre evolutia dumneavoastra profesionala ?

Sunt ministru de Externe de doi ani de zile, am facut parte si din guvernul Kostunica si fac parte si din cel actual a lui Mirko Tvetkovici. Inainte de a ocupa aceasta functie am fost consilierul presedintelui Boris Tadici pe probleme de politica externa. Cand am intrat prima oara in politica m-am gandit am facut-o cu gandul de a fi impotriva regimului fostului presedinte Slobodan Milosevici. Dupa caderea acestui regim am inceput sa lucrez, dupa cum va spuneam, cu presedintele Tadici, pe atunci ministru al Telecomunicatiilor din Serbia. Sincer la inceput nu credeam ca voi lua calea politicii deoarece studiile mele sunt legate de matematica si fizica. Am studiat fizica la Cambridge si matematica la Londra si apoi am facut parte din miscarea de rezistenta impotriva lui Milosevici.

Cum vi s-a parut intrarea in politica ?

La inceput a fost foarte greu. Cred ca cel mai greu moment a fost asasinarea premierul Gingici. Din pacate chiar astazi (joi - n.red.) se implinesc sase ani de la acest nefericit episod. Imi aduc aminte ca la acel moment eram unul dintre consilierii sai. Cred ca este cel mai trist moment din istoria democratica a Serbiei. In acele timpuri el era practic inima si creierul Serbiei si a fost asasinat de miscarile mafiote care se opuneau acestui proces de democratizare. Au crezut ca omorandu-l pe Gingici democratizarea se va opri. Cred ca dovada democratizarii Serbiei a fost facuta si in cazul secesiunii provinciei Kosovo, cand Belgradul a utilizat toate mijloacele diplomatice in aceasta chestiune fara a recurge la violenta. Practic este pentru prima data cand o tara din Balcani nu implica forta intr-o chestiune asa de importanta cum a fost Kosovo. Am demonstrat ca forta democratiei in Serbia exista si ca putem trece peste moment asa de dureroase din istoria noastra.

Romania a afirmat ca va sustine cauza Serbiei referitoare la Kosovo si la Curtea Internationala de Justitie de la Haga. Ce parere aveti despre acest lucru ?

Noi suntem profund recunoscatori vizavi de pozitia Romaniei. Cred ca daca Bucurestii vor mentine acest curs va inseamna si o garantie de siguranta pentru Balcani. Este prima data cand Curtea Internationala de la Haga va judeca un caz de separarare teritoriala unilaterala. Judecatorii de la Haga vor decide daca aceasta actiune a fost legala sau nu. Orice decizie va da Curtea de la Haga va avea statut de precedent pentru rezolvarea unor astfel de probleme. Cred ca este important pentru multe alte tari, inclusiv Romania, sa isi afirme o pozitie in legatura cu un astfel de caz.

Intr-un fel, aceeasi problema a avut-o si Romania cu Ucraina in Marea Neagra

Asa este. Este totodata important de stiut ca 17 aprilie va fi data limita pentru ca fiecare tara sa poata depune o pozitie proprie vizavi de legalitatea autodeclararii independentei de catre Kosovo. Nicio tara nu a depus inca un astfel de memoriu, nici macar noi inca, dar din discutiile avute mai multi parteneri, printre tarile care stim sigur ca vor depune vor fi Romania, Rusia, Spania, Cipru si Slovacia

Cum va explicati recunoasterea de catre tari importante a independentei Kosovo, chiar si tari vecine precum Bulgaria ?

Noi am considerat separarea Kosovo ca fiind facuta pe criterii etnice. Acest lucru a constituit practic o sfidare a Consiliului de Securitate al ONU. Este foarte rau ca o astfel de actiune a beneficiat de sprijinul multor tari importante ale lumii. Este regretabil ca regiunea Kosovo a fost recunoscuta de 55 de tari.

In lumea araba doar o singura tara a recunoscut Kosovo vorbind aici de Emiratele Arabe Unite. Aveti legaturi puternice cu statele arabe ?

Da, bineinteles. Cred ca multe tari au fost indignate tocmai de aceste motive religioase care au dus la separare. Noi am incercat sa explicam ca este o chestiune politica si nu care tine de religie. Noi in Serbia, suntem atat cetateni crestini, cat si musulmani iar respectul pentru toti este egal.

Bulgaria, Macedonia, Muntenegru, Albania au recununoscut independenta Kosovo? Care considerati ca sunt motivele?

Trebuie sa spun ca suntem extrem de dezamagiti in ceea ce priveste deciziile vecinilor nostri. Dar alti vecini de-ai nostri nu au recunocut-o, inclusiv Romania, Grecia, Bosnia-Hertegovina. Din nefericire aceste decizii au divizat regiunea, au divizat Uniunea Europeana, au divizat comunitatea internationala. Noi speram ca odata ce Curtea Internationala de Justitie isi va face cunoscut verdictul, cel mai probabil in 2010, si anume ca declaratia unilaterala de independenta este ilegala, nu vor mai exista noi recunoasteri diplomatice. In al doilea rand, Kosovo nu va putea deveni membra a vreounei organizatii internationale, ceea ce va duce la un blocaj institutional, ce va putea fi deblocat doar daca va exista un dialog cu Serbia. Un dialog rational cu Serbia, care va conduce la un compromis.

Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a declarat ca Albania si Croatia vor fi invitate oficial sa se alature Aliantei la summit-ul organizatiei din aprilie. Serbia are printre obiectivele politicii sale externe integrarea in NATO?

Aceasta este o problema foarte delicata pentru Serbia. In mai putin de doua saptamani se vor implini zece ani de la declansarea bombardamentelor NATO impotriva Serbiei. Acest lucru nu a fost uitat de catre poporul sarb. Lucram foarte bine cu NATO, suntem membri ai Parteneriatului pentru Pace. Daca este sa vorbim despre problema integrarii Serbiei in NATO, aceasta nu este in acest moment pe agenda politica a Serbiei.

Ce ati discutat cu omologul dumneavoastra roman in ceea ce priveste comunitatea romaneasca din Valea Timocului?

Relatia noastra cu Romania, daca ne uitam la relatiile Serbiei cu vecinii sai, este cea mai buna relatie pe care o avem. Si avem intentia sa o dezvoltam. In opinia mea, minoritatile nationale din Serbia sunt tratate intr-un mod pozitiv, fapt reflectat in numeroase rapoarte ale Consiliului Europei. Minoritatea romaneasca este o minoritate foarte importanta, perceputa ca un partener de catre Guvernul sarb. Si vom face tot ce ne sta in putinta sa primeasca toate drepturile pe care le cer. Mai este o problema in care statul sarb ar dori sa nu se implice, problema bisericeasca. Incercam sa separam biserica de stat. Bisericile au propriile lor relatiile, care dureaza de sute de ani. Vom acorda minoritatii romane toate drepturile pe care le considera necesare, inclusiv deschiderea unui consulat roman in Valea Timocului.

Ce ne puteti spune despre proiectul noului statut al Voevodinei, care acorda drepturi suplimentare autoritatilor de la Novi Sad, inclusiv in domeniul afacerilor externe?

Acest statut este in supus dezbaterii, si la sfarsit, statutul Voevodinei va fi adoptat conform legilor si Constitutiei Republicii Serbia.

Vezi si http://www.ziua.net/display.php?data=2009-03-14&id=250559