Ce viziuni de politica externa au candidatii la presedintie?

O scurta vizualizare a programelor electorale afisate de prezidentiabilii nostri arata ca au ceva habar de problematicile ce tin de politica externa a Romaniei. Acum se pune intrebarea: cat stiu ei si cat stiu consilierii lor? Oricum nicio directie noua, decat cele "clasice", daca le putem spune asa. E aproape ca o poezie pe care o invata un elev in clasele primare. Macar de s-ar tine si de astea! In concluzie, haideti sa vedem despre ce vorbesc Traian, Mircea sau Crin. Toti candidatii proveniti din randul partidelor care au trecut pragul parlamentar si-au concentrat atentia in ceea ce priveste elaborarea programelor de politica externa asupra regiunii Marii Negre si a rolului pe care Romania ar trebui sa il ocupe in acest cadru. De asemenea, acestia nu neglijeaza nici relatiile euro-atlantice si relatiile cu nou putere de la Chisinau. Astfel, printre punctele comune regasite in platformele electorale ale candidatilor la presedintie in ceea ce priveste politica externa se numara: cooperarea stransa a Romaniei cu structurile euro-atlantice, rolul activ al Romaniei in zona Marii Negre si o repozitionare a relatiilor cu Chisinaul. Candidatul PNL, Crin Antonescu este cel care acorda cel mai amplu spatiu politicii externe. Daca in programele candidatilor Traian Basescu, Mircea Geoana, Sorin Oprescu sau Kelemen Hunor se indica doar liniile generale pe care presedintele le va urma in politica externa, programul lui Crin Antonescu detaliaza si tipul de relatii pe care Romania ar trebui sa le aiba cu diversi actori internationali. Traian Basescu ar dori ca rolul activ al Romaniei in zona Marii Negre sa fie un instrument in scopul de a sprijini aspiratiile de aderare la UE ale Republicii Moldova. Mircea Geoana la randul sau arata in platforma electorala ca scopul cooperarii la Marea Neagra ar trebui sa depaseasca epoca formei fara fond prin trecerea la o serie de pasi concreti cum ar fi castigarea de noi piete. Marea Neagra ramane, in opinia lui Crin Antonescu, o zona de interes strategic deosebit prin prisma pozitiei geografice, dar si a rolului pe care-l poate juca in transportul de hidrocarburi si resurse energetice.
Cu privire la relatiile dintre Romania si Republica Moldova, atat Traian Basescu cat si Mircea Geoana cred ca rolul tarii noastre este acela de a sprijini aspiratiile de aderare la UE din Republica Moldova. Candidatul independent Sorin Oprescu spune ca va respecta dorinta Republicii Moldova de a decide cu privire la afacerile interne, "in sensul ca, asa cum vor hotari ei acolo, asa va fi". Crin Antonescu pledeaza la randul sau pentru o normalizare a raporturilor cu Republica Moldova, in contextul "degradarii inacceptabile a relatiilor dintre cele doua tari". "Pornesc demersul meu de normalizare a relatiilor cu Moldova in primul rand de la recunoasterea independentei si statalitatii tarii vecine", se mai arata in platforma electoral a lui Antonescu. Cu privire la Tratatul de baza dintre cele doua tari, Antonescu considera ca "prin dialog politic, trebuie gasita o solutie definitiva la aceasta chestiune, pornind de la premisa ca nici Romania nu poate recunoaste pactul Ribberntrop-Molotov, dar si ca Moldova simte nevoia unor garantii privind frontierele sale".


Circulatie libera in spatiu Schenghen


Intrarea Romaniei in Spatiul Schengen in 2011, circulatia libera a romanilor in interiorul UE, precum si o mai mare capacitate de absorbtie a fondurilor europene reprezinta principalele obiective pe care Romania ar trebui sa le realizeze in calitate de stat membru UE, potrivit programului electoral al lui Traian Basescu. Candidatul PSD, Mircea Geoana, sustine ca Romania trebuie sa fie parte a familiei europene nu doar cu numele si sa adere in acest sens la zona Euro pana in 2014. Aderarea Romaniei la Spatiul Schengen este si un deziderat ce figureaza in programul electoral al candidatului UDMR, Kelemen Hunor.
Crin Antonescu doreste ca Romania sa devina un pilon de sprijin pentru securitatea energetica a Uniunii Europene prin diversificarea surselor de aprovizionare si interconectarea retelelor de energie si de gaz. Programul electoral al candidatului PNL mai afirma in acest sens sprijinul pentru o Europa federala, pentru procesele de consolidare si adancire a integrarii europene, precum si pentru consolidarea legitimitatii democratice a institutiilor europene. In privinta tipului de relatie care ar trebui sa existe intre Romania si UE, Crin Antonescu doreste ca tara noastra sa fie un membru cu personalitate al Uniunii, ceea ce in opinia sa presupune "abandonarea unui anumit tip de mimetism care a caracterizat atitudinea noastra, in raport cu marile teme ale dezbaterii".


Normalizare cu Moscova


Atat Mircea Geoana si Crin Antonescu, cat si candidatul independent Sorin Oprescu se pronunta in programele lor pentru o normalizare a relatiilor cu Rusia. Mircea Geoana considera ca in contextul in care Rusia este cel mai mare furnizor de energie al Europei, tara noastra trebuie continue sa sprijine "cu toate fortele" dezvoltarea proiectului Nabucco si participarea tarii noastre la conturarea politicii energetice europene fata de Asia Centrala, unde exista resurse energetice importante. Crin Antonescu considera ca "dimensiunea politica si institutionala a raporturilor dintre Romania si Rusia trebuie sa reflecte interesele noastre in raport cu un important actor geostrategic al zonei. Relatiile cu Rusia au avut si ele zone de nepermisa oscilatie, reflectand si o incapacitate a factorilor institutionali de a percepe importanta strategica a unor raporturi bune cu vecinul de la Rasarit". Candidatul PNL mai arata ca anumite elemente de istorie a psihologiei colective au functionat ca un factor perturbator al relatiilor dintre cele doua state in ultima vreme si ca aceste urme ale memoriei istorice au fost exploatate in planul politicii interne. Din acest punct de vedere, Antonescu isi propune sa le depaseasca printr-o mai buna comunicare, la nivelul elitelor politice, economice, academice si culturale.


SUA ca motor


Referitor la relatiile cu SUA, Mircea Geoana si Sorin Oprescu isi afirma dorinta de a avea o buna o colaborare cu SUA si NATO, in timp ce Traian Basescu considera ca un rol deosebit in promovarea intereselor economice ale Romaniei la nivel modial il are consolidarea parteneriatelor cu SUA si Franta. Candidatul PNL, doreste ca in calitate de presedinte al Romaniei sa actioneze pentru refondarea parteneriatului cu Statele Unite ale Americii, sustinand ca atunci cand, in iulie 1997, a fost lansat Parteneriatul Strategic bilateral dintre Statele Unite ale Americii si Romania, tara noastra era aspiranta atat la aderarea la NATO, cat si la integrarea in Uniunea Europeana. Potrivit programului sau electoral, "astazi, la peste un deceniu, Romania este membru cu drepturi depline atat al Uniunii Europene cat si al NATO. Este nevoie asadar de refondarea parteneriatului transatlantic, plecand de la noile realitati".
Singura referinta la sistemul de acordare de catre SUA a vizelor pentru romani se regaseste in programul lui Crin Antonescu, care sustine ca principalul pas al procesului de refondare a parteneriatului cu SUA il reprezinta clarificarea problemei vizelor de intrare in Statele Unite.
Candidatul UDMR, Kelemen Hunor, la randul sau, este singurul care aminteste despre proiectul SUA de plasare a scutului antiracheta in tara noastra. Kelemen Hunor, considera ca implicarea tarii noastre in proiectul SUA privind scutul antiracheta va contribui la intarirea securitatii Europei. Acest proiect este necesar in opinia lui Hunor in contextul in care noul "sistem prezentat de Administratia Barack Obama la 17 septembrie, dupa o reevaluare a amenintarii balistice iraniene, vizeaza respingerea eventualelor atacuri cu rachete cu raza scurta si medie de actiune". Candidatul PRM, Corneliu Vadim Tudor, este, la randul sau, singurul care aminteste despre relatia Romaniei cu organismele financiare internationale cu accent pe raporturile cu FMI. In acest sens, Vadim Tudor a sustinut in cadrul discursului sau de lansare a candidaturii ca va renunta la imprumuturile de la FMI, pe motiv ca banii de la acest organism se intorc in strainatate si nu sunt o solutie pentru rezolvarea crizei actuale.

sursa: http://www.karadeniz-press.ro/kara/content/view/589/44/