Romanii din Timoc vin cu jalba-n protap la Patriarhie si la Tomac

Un colocviu privind identitatea romanilor din nord-estul Serbiei s-a desfasurat, luni, la Casa romaneasca din Uzdin. Manifestarea a fost initiata de Societatea culturala Tibiscus din localitate, in cadrul "Zilelor culturii mehedintene", la care au participat oameni de cultura, istorici si publicisti din Voivodina si din Romania.
Amfitrionul actiunii, Vasile Barbu, a aratat, la deschiderea actiunii, ca este o necesitate pentru entitatile culturale din Voivodina sa-si indrepte atentia catre fratii lor din Timoc, care, din cauza unor prejudecati istorice, dar si a orgoliilor unor reprezentanti ai administratiilor publice locale si bisericesti din zona, sunt vitregiti de drepturile de a invata in scoli in limba romana, de a avea biserici proprii, unde liturghia sa fie ascultata in limba materna, si o mass-media favorabila idealurilor lor.
Istoricul Mite Maneanu din Drobeta Turnu Severin a scos in evidenta, in cuvantul sau, ca pana in anul 1833, cand regiunea cuprinsa intre sudul Dunarii si vaile Timoc si Morava se afla sub stapanirea Imperiului Otoman, comunitatea romaneasca dispunea de 87 biserici si 17 manastiri ortodoxe, care dupa 170 de ani au devenit o ruina sau au intrat, nejustificat, in inventarul Episcopiei Sarbe din Timoc.
"Se impune, pana nu este prea tarziu, o pozitie ferma din partea societatii civile europene de sprijinire a aspiratiilor national-culturale ale conationalilor nostri din aceasta parte a Peninsulei Balcanice, pentru salvarea identitatii lor culturale si etnice. Ei continua, acum, in secolului XXI, sa fie cei mai oprimati romani din lume si in pericol de a-si pierde limba, obiceiurile si portul", a declarat profesorul Maneanu.
|n opinia directorului Centrului de Studii si Cercetari pentru Comunitatile de Romani din Balcani din Craiova, dr. Tudor Nedelcea, chestiunea timoceana trebuie grabnic rezolvata, avand in vedere ca romanii din aceasta parte a Serbiei sunt tot mai mult asimilati si impotriva lor se fac tot mai multe presiuni de a-i determina sa renunte la propriile valori culturale.
"Inventarea asa-zisei limbi vlahe nu este intamplatoare. Deturnand sensurile etnonimelor vlahi/vlasi, cercurile ostile latinitatii si romanitatii celor peste 350.000 de romani din cele 154 sate romanesti si 48 alte localitati mixte fac eforturi disperate de a-i indeparta pe acestia de origini. Biserica construita de parintele Boian Alexandrovici la Malainita, la sfarsitul anului 2005, este un exemplu graitor in acest sens", a precizat Nedelcea.
In acelasi context, directorul Directiei Judetene a Arhivelor Nationale Mehedinti, dr. Tudor Ratoi, a aratat ca este regretabil dezinteresul care se manifesta din partea institutiilor europene, si nu numai, care raman pasive la actiunea antiromaneasca din Timoc.
"Nu este indeajuns sa ne declaram solidaritatea cu parintele Boian Alexandrovici, ci trebuie sa punem umarul la rezolvarea problemelor cu care se confrunta acesta. Ar trebui grabita intrunirea comisiei mixte a Bisericilor ortodoxe sarba si romana pentru a stabili definitiv atat recunoasterea jurisdictiei Episcopiei Bisericii Ortodoxe Romane din Varset in Timoc, cat si a Protopopiatului de Dacia Ripensis, cu sediul la Malainita. |n felul acesta romanii din Timoc nu au sa mai fie pedepsiti sa asculte slujbe in limba sarba, pe care nu le inteleg fiindca majoritatea batranilor nu vorbesc decat limba romana, nici sa sarbizeze numele pe care le dau nou-nascutilor", a spus Ratoi.
La randul sau, prof. univ. Gheorghe Florescu, din Drobeta Turnu Severin, a fost de parere ca nu trebuie sa asistam cu indiferenta cum comunitatii romanilor din Timocul istoric le sunt interzise drepturile fundamentale, care de altfel sunt recunoscute nu numai in Europa, ci si, la modul declarativ, in Serbia.
"Romanii din intreaga Serbie au nevoie de educatie in limba romana, de afirmarea identitatii lor, care este continuu sub constanta presiune si hartuire din partea autoritatilor locale din orasul Negotin", a conchis Florescu.
Participantii la colocviul "Romanii uitati din Timoc", desfasurat in localitatea Uzdin din Banatul Sarbesc, au semnat un memoriu pe care il vor adresa Patriahiei Romane si secretarului de stat pentru relatia cu romanii de pretutindeni, Eugen Tomac.

Agerpres