Ambasadorul ceh la Bucuresti: Proiectul Nabucco este o prioritate a UE

Ambasadorul Republicii Cehia la Bucuresti, Petr Dokladal a avut amabilitatea de a acorda ziarului ZIUA un interviu in care a vorbit despre prioritatile Cehiei ca tara ce detine presedintia rotativa a Uniunii Europene. De asemenea, diplomatul ceh a vorbit despre contributia pe care Cehia intentioneaza sa o aduca la materializarea proiectului Nabucco, cat si despre investitiile cehe din Romania.

Va rugam sa ne creionati o scurta istorie a relatiilor romano-cehe
de-a lungul istoriei ?

Relatiile noastre au o traditie lunga. Anul acesta vom aniversa 90 de ani de la stabilirea relatiilor diplomatice dintre tarile noastre. Aceste legaturi au fost foarte puternice in perioada interbelica, ca parteneri in Mica Alianta iar calitatea acestei relatii s-a manifestat in momente cheie ale istoriei. A existat o solidaritate intre oameni si policitieni in 1938 (Acordul de la Munchen – anexarea regiunii sudete din Cehoslovacia de catre Germania nazista -n.red.), in 1968 (Primavara de la Praga – cand tancurile sovietice inabuseau in forta miscarea reformatoare din Cehoslovacia - n.red.) si in 1989 (Cehoslovacia si-a recastigat independenta politica prin “Revolutia de Catifea” - n.red.). Se pare ca toti acesti ani au simbolistica cifrei opt. Va pot spune ca in ultima vreme relatiile romano-cehe au explodat in sensul de colaborare ca aliati si membri in cadrul UE si NATO. Cifra de afaceri dintre cele doua tari s-a ridicat anul trecut la doua miliarde de euro si avem investitii cehe puternice in Romania mai ales in domeniu energetic dar si in industria farmaceutica, in infrastructura, asigurari etc. Investitorii cehi se declara multumiti de conditiile din Romania. De asemenea,in Romania lucreaza multi cehi in cadrul companiilor multinationale. Aceste chestiuni prezentate mai sus demonstreaza o buna baza pentru consolidarea relatiilor dintre statele noastre.

Cei trei de “E”

Care sunt prioritatile presedintiei cehe la carma UE. Ni le puteti enumera ?

Am lucrat asupra acestor prioritati timp de doi ani de zile. Am analizat cele mai importante probleme, atat in plan intern, cat si la nivel european. Am dorit ca agenda europeana sa faca progrese pe parcursul presedintiei UE. Prioritatile noastre sunt reprezentate de cei trei “E” - Economia, Energia, Europa si lumea europeana. In domeniul economic ne intereseaza cresterea nivelului de competitivitate a UE si vom sprijini noi politici economice cu accente pe inovatii. De asemenea vom sprijini invatamantul si cercetarea pentru ca economia UE sa creasca in context global. Ne confruntam cu o criza economica grea si va trebui sa implementam planul european de reconstructie, deci va fi foarte important sa aplicam planul economic adoptat la ultimul consiliu european. Sunt de parere ca aceasta criza va accelera reforma economica din UE. In privinta celei de a doua dintre prioritati ne intereseaza in special securitatea energetica si schimbarile climatice din lume. In privinta pachetul de masuri pentru schimbarile climatice vom prelua munca inceputa de fosta presedintie franceza si va trebui sa ne preocupam de colaborarea cu partenerii nostri din afara UE, precum SUA si China. Poate cea mai importanta problema actuala este securitatea energetica. Noi am avertizat inca de dinaintea inceperii crizei energetice (dintre Ucraina si Rusia - n.red.) ca acest lucru este inevitabil si ca prea multe tari ale UE sunt dependente de o singura sursa de energie. Ne intereseaza de asemenea cautarea si gasirea unor rute alternative, mijloace de interconectare intre tari si noi tehnologii. Mai trebuie sa efectuam analize pe perioada medie si lunga a surselor de unde tarile membre UE pot obtine energie in conditii avantajoase. Avem novoie de conlucrare pentru gasirea unei politici comune in domeniul energiei. Nu este exclus ca in aceste conditii sa fie redeschise discutiile privind energia nucleara. In luna martie la consiliul european se va da o noua hotarare in acest sens. Totodata, ne dorim organizarea unui summit prezidat de Cehia intre tarile europene si tarile asa-zisului “coridor sudic”, statele din Asia centrala si de sud-est.

Trei piloni de politica externa

Sa intelegem ca veti sustine proiectul Nabucco. Preferati Nabucco in detrimentul South Stream ?

Da, bineinteles. Proiectul Nabucco reprezinta si prioritatea noastra. Este mult mai putin pretentios din punct de vedere financiar dar problema cheie sunt sursele de aprovizionare si amortizarea economica a acestui proiect. Amortizarea politica este clara, in schimb ramane de vazut daca si cea economica. In plan planul politicii externe ne bazam pe trei piloni politici. Unul ar fi cooperarea trans-atlantica, stabilirea de noi legaturi cu noua administratie Obama si organizarea unui summit informal Cehia-SUA. Al doilea pilon ar fi reprezentat de Parteneriatul Estic si acordarea unei atentii sporite politicilor fata de statele din estul Europei. Daca anul trecut a fost infiintata Uniunea Mediteraneana, acelasi lucru intentionam sa il realizam si noi fata de tarile estice. Al treilea pilon ar fi legat de integrarea in UE a statelor din Balcanii de Vest. As vrea sa mai adaug ca, in cazul in care Romania s-ar fi aflat la conducerea UE, sunt de parere ca ar fi avut aproximativ aceleasi prioritati.

Sinergia vs Parteneriat

Toata lumea vorbeste de complementaritea Parteneriatul Estic in raport cu Sinergia Marii Negre. In legatura cu promovarea Parteneriatul Estic, credeti ca aceasta politica avansata de Polonia si Suedia va fi mai eficienta decat Sinergia Marii Negre? Veti sprijini si Sinergia Marii Negre ?

As vrea sa va spun ca Sinergia are o dimensiune regionala iar Parterneriatul Estic are o dimensiune mai larga si cuprinde perimetre care au granita comuna cu UE si state din zona Caucazului. In cadrul Parteneriatul Estic ne intereseaza sa fie semnate o serie de tratate multilaterale. In prima faza, suntem interesati de doua aspecte: accelerarea contactelor interumane pentru facilitarea acordarii de vize si pregatirea acestor tari pentru acorduri de comert liber. Dorim ca aceste tari sa devina atractive pentru UE. In legatura cu Sinergia Marii Negre aveti dreptate si cele doua politici se suprapun pe anumite aspecte dar multe tari din cadrul Parteneriatul sunt diferite. In regiunea Caucazului exista mai multe conflicte inghetate si dispunem de mai putine instrumente de gestionare a dialogului decat in tarile Parteneriatului Estic. Totusi nu vad motive pentru ca aceste doua proiecte sa nu coexiste.

As dori sa va intreb de partea financiara a acestor proiecte. Cum si in ce masura vor fi directionate resursele financiare ale UE catre aceste doua initiative ?

Sigur, aceasta problema financiara va fi discutata in cadrul presedintiei UE. Exista si solutii care se refera la investitii private. Daca in cadrul Sinergiei accentul cade pe libera circulatie, Parteneriatul Estic consta in pregatirea statelor vizate pentru o aderare ulterioara la UE. Este dificil de dat sume sau procente, depinde de mai multe instrumente pe care urmeaza sa le folosim.

A avut Cehia destula experienta politica pentru a se confrunta cu cele doua crize majore simultan, referindu-ma aici la cea a gazelor dintre Ucraina si Rusia si totodata la cea din Fasia Gaza ?

Rezolvarea unor crize atat de dificile nu a fost posibila doar cu ajutorul unui singur stat. Rolul Cehiei, in calitate de tara-presedinte a UE, a fost sa-si coordoneze aceste eforturi cu ceilalti jucatori internationali. In functie de capacitatea fiecarei tari, toate s-au consultat cu Comisia Europeana pentru depasirea crizelor.

Romania are un potential foarte mare in dezvoltarea surselor de energie alternativa. Exista investitori cehi interesati de acest lucru ?

Da, bineinteles si vreau sa va spun ca Cehia va dezvolta cel mai mare proiect legat de energia eoliana la nivel european chiar in Dobrogea. Este preconizat ca in aceasta vara sa fie construita cea mai mare centrala bazata pe energie eoliana cu o putere de 600 megawati, investitie ce se ridica la un miliard de euro din partea companiei cehe CEZ.

http://www.ziua.net/display.php?data=2009-02-09&id=249008