In aceasta saptamana, europarlamentarii UDMR Sogor Csaba si Iuliu Winkler vor inainta Presedintelui Parlamentului European, Hans-Gert Pottering petitia adoptata la adunarea de la Sfantu Gheorghe din 8 februarie 2009. Textul contine cele mai dure si grave acuzatii pe care le-am auzit pana acum la Bruxelles impotriva Romaniei, conducatorilor sai politici si administratiei centrale. In mod evident, ceilalti europarlamentari romani nici macar n-au dat vreun semn ca asa ceva i-ar putea interesa, in traditia lipsei lor de vizibilitate si preocupare pentru imaginea tarii pe care se presupune ca ar trebui sa o reprezinte in forumul legislativ european. In aceste pagini puteti citi textul petitiei amintite. Am solicitat celor doi europarlamentari UDMR un punct de vedere asupra acestui document, dar din partea secretariatului lui Sogor Csaba am primit replica "nu avem nimic de comentat", iar din partea lui Iuliu Winkler nu am primit niciun semnal. Iata de ce, in virtutea faptului ca Laszlo Tökes candideaza pe primul loc pe lista comuna UDMR-PCM pentru alegerile europarlamentare din 10 iunie, i-am solicitat parerea asupra acestui document precum si punctul sau de vedere asupra revendicarilor pe care le contine, intr-un moment in care este evidenta intrarea intr-o faza de internationalizare a unei situatii pe care unii inca o cred limitata exclusiv intre frontierele Romaniei.
Ne aflam in fata unei situatii paradoxale. Pe de o parte, in urma cu cateva zile, presedintele Romaniei acuza in mod deschis existenta unui proces de epurare etnica operat de minoritatea maghiara. Pe de alta parte, iata, documentul UDMR spune, la fel de clar, la punctul 3, ca ar exista un proces de populare controlata care urmareste modificarea componentei etnice... Dumneavoastra cu ce va justificati pozitia?
Daca pornim de la statistici, este clar ca astfel de schimbari radicale in componenta demografica si etnica a unui tinut nu se pot produce numai prin vointa si regia politica. Ma refer acum la statisticile privind Transilvania din anii '20 incoace. Atunci, in Transilvania, proportia minoritatilor era de aproximativ 45%, iar astazi acest procent a scazut sub 20%. Sa lasam acum deoparte problema minoritatilor evreiesti sau germane, dar, in ce priveste ungurimea, este limpede faptul ca tinuturi unde sunt sau au fost in majoritate maghiari, peste tot vedem acum ca aceasta componenta s-a schimbat si in multe locuri ungurii chiar au disparut. Din aceasta cauza, la inceputul anilor '90, am afirmat ca de 70 de ani se duce impotriva maghiarimii un genocid pasnic, fara sange... Atunci toata lumea a sarit impotriva mea, am fost etichetat ca fiind nationalist si extremist. Numai ca statisticile indica altceva si imi dau dreptate. Se stie foarte bine ca aceasta politica este foarte complexa, se poate ajunge la rezultate concrete prin asezarea fortata a locuitorilor de peste Carpati, sau prin asimilare fortata, reorganizand scolile in asezaminte mixte, etc, dar si, in mod indirect, atmosfera negativa creata in mod artificial poate produce asemenea efecte.
Vorbeati despre "genocid pasnic" la inceputul anilor '90. Dupa ce UDMR-ul a fost la guvernare aproape continuu, va mai mentinenti aceasta acuzatie grava?
Da, o mentin pentru ca si de atunci pana acum se produce acest lucru. In esenta sa, strategia nationala a Romaniei nu s-a schimbat. Spre exemplu, introducerea elementului romanesc in secuime si ma refer aici la crearea Episcopiei romane ortodoxe in secuime, ori la cladirea in ultimii 20 de ani a aproape 2000 de biserici romanesti. Numai la Oradea au fost cladite 16 sau 17 biserici ortodoxe intru marea slava a Domnului! Pe de alta parte, un element interesant il constituie faptul ca multe unitati ale armatei, politiei, jandarmeriei, serviciilor sunt introduse treptat in tinuturile secuiesti... Vad acest lucru spre exemplu in Odorheiu Secuiesc unde multe unitati ale Ministerului de Interne sunt amplasate acum in secuime. Se duce un fel de colonizare prin metode pasnice si ne aducem aminte cum si in timpul perioadei comuniste a existat o incercare de schimbare a componentei etnice a unor tinuturi maghiare, asta si in Bihor sau Satu Mare, acolo unde colonizari reale au inceput inca si mai devreme, in anii '20 si '30. Dar si acum, daca sunt trei sau patru familii romanesti intr-un sat din Bihor sau Satu Mare, se si cladeste o biserica ortodoxa romana. Vorba aceeea, inca nu sunt broaste, dar se face lacul unde ele sa poata sari. Ceea ce se intampla in realitate este o incercare continua de fragmentare a unitatii satelor si asezarilor maghiare.
Basescu contrazis
Presedintele Traian Basescu a spus ca nu exista niciun roman in structurile de conducere din Harghita si Covasna. Asta nu e discriminare operata de minoritatea maghiara impotriva romanilor?
Trebuie sa analizam aceasta afirmatie. Pe de o parte, este absolut clar ca in unitatile administrative din Harghita si Covasna, aflate direct in subordinea Guvernului, inca si acum majoritatea conducatorilor sunt romani, deci in proportie inversa fata de proportia etnica din zona. Este adevarat insa ca in autoguvernarile locale maghiarii sunt cei preponderenti, dar, in majoritatea cazurilor, sunt angajati ai administratiei locale, respectandu-se proportia etnica a localitatii respective.
Problema este ca dl. Traian Basescu a afirmat ca nu exista niciun roman in acele structuri de conducere!
Da, asa a spus, dar presedintii Consiliilor Judetene au venit sa-i demonstreze ca lucrurile nu stau asa si au negat realitatea afirmatiilor facute de Domnia-Sa. Si-au argumentat pozitia cu date, nume, cifre, diagrame ale unitatilor administrative.
In preambulul petitiei se spune ca s-ar constata o amplificare a atitudinii antimaghiare. Pe ce va bazati cand faceti o asemenea afirmatie?
Dupa parerea mea, pe de o parte exista o atitudine politica antimaghiara, dar ea a existat si in timpul cand UDMR s-a aflat la guvernare. Numai ca, atunci, politica respectiva era dusa mai pe ascuns. Cand noi ne-am expus opiniile impotriva acestui tip de politica, UDMR-ul a tacut, numai ca, acum, cand a cazut de la guvernare, UDMR-ul are interesul sa nu mai taca si sa exprime aceasta realitate. Eu nu cred ca actuala conducere a UDMR ar avea baza morala sa strige numai acum daca pe noi au incercat sa ne reduca la tacere atunci cand noi eram singurii care protestau. Sigur ca exista o politica antimaghiara dar nu mai mult ca inainte, atunci cand UDMR-ul se afla la guvernare. Acum conducerea UDMR, cand partidul a ajuns in opozitie, are tot interesul sa joace pe cartea nationala, sa o scoata in fata. Raspunzand deci intrebarii dvs., da, dintotdeauna a existat o politica antimaghiara intr-o proportie mai mare sau mai mica.
Alianta cu UDMR
Bun, atunci asta este cauza pentru care UDMR-ul va doreste acum portdrapelul intereselor comune ale maghiarimii din Romania la Bruxelles, oferindu-va primul loc pe listele pentru europarlamentare?
UDMR-ul se afla acum intr-o situatie care il obliga sa-si schimbe politica dusa pana acum cand a jucat o singura carte, cea de a fi in guvern sau in apropierea lui. De data asta, politica respectiva a condus UDMR-ul la un esec si partidul nu era pregatit sa duca o politica de opozitie sau sa exprime realmente pozitiile unei minoritati asuprite si discriminate. Si acum partidul isi cauta iesirea din aceasta situatie si UDMR-ul se radicalizeaza. 80% din revendicarile continute in aceasta petitie au fost pentru prima oara prezentate de noi si acum UDMR-ul opereaza o intoarcere completa, hai sa nu zicem de 90 de grade, poate doar de 80 de grade si isi asuma pozitiile sustinute de noi pana acum. Pe de o parte, trebuie sa spun ca ma satisface faptul ca UDMR-ul realizeaza ca romanii incearca sa militarizeze zona secuimii, dar, pe de alta parte, nu cred ca este moral din partea lor sa-si asume pozitiile pentru care altadata, cu putin timp in urma, ne-au huiduit si condamnat. Iar acum se comporta de parca nu s-ar fi intamplat nimic si situatia de acum ar fi existat dintotdeauna. UDMR-ul ar trebui sa-si faca o autocritica si sa spuna clar ca pana acum a gresit si ca le pare rau ca din pozitiile guvernamentale pe care le-au ocupat pana nu demult chiar ne-au hartuit pe noi toti, pe autonomisti, pe activistii Partidului Civic Maghiar, ne-au dat in judecata...
Iata inca o afirmatie foarte grava din acest document unde se cere "oprirea distrugerii intentionate a economiei din zona secuiasca". Ce argumente aveti?
Din cate stiu eu, nu putem vorbi despre o distrugere intentionata a economiei din secuime, ci pur si simplu nu a fost dezvoltata corespunzator economia din zona respectiva.
Asta este cu totul si cu totul altceva.
Pur si simplu nu stiu la ce se refera ei aici. Daca se refera la fenomenul taierii padurilor, atunci e clar ca au existat si exista taieri masive de paduri si chiar o activitate de mafie in acest domeniu...
Bine, dar taieri masive de paduri s-au inregistrat si in alte locuri!
Pentru mine, ce este clar e ca viata economica a secuimii a fost intotdeauna dezavantajata si nici dupa 1989 nu s-a schimbat esentialmente situatia. Intrebati-i pe ei la ce s-au gandit cand au afirmat acest lucru!
I-am intrebat si, prin secretara, mi s-a raspuns ca nu au de facut niciun
fel de comentarii!
Asta chiar e un raspuns absolut ciudat!
Chestiunea autonomiei
Ajungem acum la punctul 10 al petitiei: cererea in favoarea autonomiei tinutului secuiesc. Presedintele Traian Basescu a afirmat ca in termenii Constitutiei Romaniei, aceasta nu se va produce niciodata!
Dupa parerea mea, in vocabularul politic nu exista cuvantul "niciodata"! Domnul Traian Basescu a gresit folosind acest termen. La mijlocul secolului al XIX-lea, nimeni nu ar fi spus ca Ardealul va reveni vreodata Romaniei. Mai mult chiar, in Uniunea Europeana exista tari unitar nationale, cum ar fi Spania, spre exemplu, unde exista structuri dezvoltate de autonomii. In Constitutia spaniola, exista un paragraf in care se afirma existenta statului national unitar, iar intr-un alt articol se asigura structura autonoma a diferitelor regiuni. Dupa parerea mea, domnul presedinte Basescu s-a pronuntat nuantat in ce priveste regionalizarea, despre autonomia locala ce se poate asigura in toata tara. Din punctul meu de vedere, prin negocieri s-ar putea ajunge la o solutie care ar putea asigura unele drepturi specifice regiunii secuiesti, fara a ofensa sau incalca in vreun fel suveranitatea sau Constitutia Romaniei. In acest sens, noi am inaintat domnului presedinte o propunere in vederea initierii unei mese rotunde, a unei dezbateri cu reprezentativitate nationala intre reprezentantii populatiei majoritare si cei ale minoritatii maghiare pentru a discuta toate problemele esentiale, respectiv relatia noastra cu populatia majoritara. Cu asta ar fi trebuit sa se inceapa acum 20 de ani, caci propunerea initiala am facut-o in acest sens chiar la inceputul anilor '90, regasindu-se chiar in mai multe documente oficiale ale UDMR-ului, pe vremea in care am facut parte din conducerea acestui partid. Dar nimeni nu a dorit sa acorde atentia cuvenita acestei propuneri. Dupa parerea mea, pana la urma, asa se va intampla, caci reprezentantii minoritatii trebuie onorati macar prin a li se pune intrebarea privind revendicarile lor. Principiul de baza al democratiei spune ca cei in cauza trebuie sa fie intrebati care doresc sa le fie soarta pe mai departe, iar acest lucru nu-l neaga nici domnul Basescu pentru ca normele europene asigura protectia drepturilor minoritatii...
Acum un an, cand vorbeam despre posibilele solutii pentru problema tinutului secuiesc, afirmati ca ar trebui transpusa negocierea intre palestinieni si evrei pe baza principiului "pace contra teritorii". Va mai sustineti afirmatia de atunci?
Da, o sustin in continuare. Si as mai dori sa adaug cateva consideratii. Pentru sustinerea unui asemenea principiu si aplicarea sa in practica, avem nevoie de un sprijin international si, in special, de sprijinul Ungariei. Aceasta deoarece relatia noastra cu populatia majoritara romana trebuie privita in contextul relatiilor romano-maghiare. De fapt, este vorba despre doua natiuni, cea romana si cea maghiara, care numara ungurii 15-16 milioane, romanii in jur de 20 de milioane...
21,8 milioane...
Da, dar in aceasta cifra suntem inclusi si noi, maghiarii... Daca punem la socoteala toate comunitatile din jur si ajungem la o cifra de ansamblu, atunci astea sunt cifrele pentru doua natiuni europene care trebuie sa convietuiasca si sa se inteleaga intre ele si asta sa constituie un factor de stabilitate pentru regiune.
Cu jalba la UE
Dar ce sa faca Ungaria in toate astea? Tocmai de curand, chiar la Budapesta, presedintele Basescu i-a comunicat omologului sau maghiar pozitia sa transanta privind tinutul secuiesc!
In context european, Romania si Ungaria sunt parteneri egali si atunci trebuie sa amintim si pozitia la fel de ferma a presedintelui Ungariei care a spus foarte clar ca sustine si sprijina autonomia teritoriala a tinutului secuiesc. Ar trebui sa cautam o solutie care sa vina in urma unei intelegeri intre cele doua natiuni, vorbind aici si despre minoritatile nationale care traiesc in afara hotarelor tarii. Eventual, o solutie sub protectia Uniunii Europene.
Veti cere acest lucru? Veti aduce aceasta problema in fata forurilor internationale?
Aceste initiative, propuneri si idei politice au un curs propriu de dezvoltare si este de la sine inteles ca daca vom putea crea unitatea noastra in interior si vom dobandi si sprijinul guvernului ungar din totdeauna, atunci vom avea sanse sa punem aceasta problema in forurile internationale. Internationalizarea problemelor noastre este foarte importanta, exact asa cum este si problema minoritatilor romanesti de peste hotare. De exemplu, comunitatea romanilor din Valea Timocului are nevoie de sprijinul UE deoarece, in acest moment, pana si identitatea lor nationala este negata. Numai printr-o interventie pasnica a UE s-ar putea rezolva situatia lor, inspre binele romanilor in general.
Cum vedeti viitoarele relatii cu membrii grupului romanesc care, previzibil, vor avea o cu totul alta viziune asupra problemelor discutate pana acum?
Aceasta mi-a fost pozitia dintotdeauna numai ca, daca n-ai destul teren de miscare pe plan politic, atunci nu poti reprezenta aceste deziderate ale comunitatii tale. De data asta, daca reusim sa ajungem in Parlamentul European pe lista aceasta comuna, atunci s-ar indeplini primul scop mai important, adica reprezentarea unitara a intereselor maghiare. Sper ca si in Ungaria se vor produce schimbari in guvernare si trebuie sa va mai spun ca, pe de alta parte, in toate comunitatile maghiare din jurul Ungariei are loc un proces de intensa fermentare politica. Dupa parerea mea, dupa 20 de ani, a devenit evident ca asa-numita politica a pasilor mici nu este eficienta si nu duce nicaieri. Poate doar domoleste lucrurile pentru moment, dar nu permite indeplinirea scopurilor prioritare si existentiale ale comunitatii maghiare... Va trebui sa purtam un dialog si cu toti colegii nostri din grupul PPE din Parlamentul European. In orice caz, mie domnul presedinte Train Basescu imi este foarte simpatic in masura in care cel putin cu el poti aborda toate problemele si sa le discuti in mod deschis. Pana acum, dezbaterile au fost evitate pe aceste teme delicate si asta n-a folosit nimanui, nici majoritatii, nici minoritatii... In perspectiva, cred ca UE nu va putea evita abordarea acestei probleme si va introduce un sistem de aparare a intereselor minoritatilor si va accepta ideea drepturilor lor colective.
Constitutia la mezat
Ma surprinde faptul ca ati evocat principiul statului national unitar asa cum figureaza el in Constitutie, in timp ce dl. Marko Bela, dimpotriva, spune ca Romania nu este un stat national unitar, ci unul multinational.
Eu nu am spus ca sunt de acord cu ideea statului national unitar, dar o accept ca o realitate declarata de Constitutie. Noi respectam legile tarii, am dori schimbarea acestui articol, dar stim ca exista un alt articol care interzice schimbarea primului... Dar si in cadrul acestei Constitutii am putea realiza unele modificari pozitive. Dar vreau sa va spun ca eu nu cred ca pe lumea asta exista in vreo Constitutie nationala un articol cum este cel din Constitutia Romaniei care sa interzica schimbarea altor articole. Este absurd si reflecta temerea majoritatii, irationala, de ceva anume. Poate de schimbarea granitelor... De orice.
Daca vorbim de temeri, am si eu una. Am resimtit-o atunci cand am citit
ca pe diverse cladiri administrative din Harghita si Covasna a fost ridicat steagul secuiesc si nu cel romanesc. Vi se pare normal? Mie imi produce teama.
Este de la sine inteles ca steagul Romaniei este cel care trebuie ridicat, deoarece steagul Romaniei este si steagul nostru, al tuturor locuitorilor tarii.
Este de la sine inteles ca steagul Romaniei este cel care trebuie ridicat, deoarece steagul Romaniei este si steagul nostru, al tuturor locuitorilor tarii.
Petitia maghiarilor adunati la Sfantu Gheorghe
Catre Presedintia Romaniei
Catre Guvernul Romaniei
Catre Parlamentul European
Noi, participantii la marea adunare din Sfantu Gheorghe, am constatat dupa alegerile parlamentare o amplificare a atitudinii antimaghiare venita atat din partea guvernului, cat si din partea presedintelui Romaniei;
Tinand cont ca autonomia tinutului Secuiesc are radacini inca de mai multe secole;
Amintindu-ne ca si la nasterea statului roman modern autonomia tinutului Secuiesc a fost garantata prin actul de unire, care si in vremurile intunecate ale comunismului - chiar cu drepturi stirbite - a existat;
Luand in considerare formele de autonomie existente in Uniunea Europeana, cat si drepturile colective ale comunitatilor minoritare, care sustin convietuirea pasnica intre diferite etnii,
Solicitam
1. Traian Basescu sa-si retraga declaratiile care au indignat secuimea
2. Respectarea proportiei etnice in institutiile publice descentralizate
3. Incetarea popularii controlate, mai mult sau mai putin deschise sau mascate, prin care se urmareste modificare componentei etnice
4. Oprirea distrugerii intentionate a economiei din regiunea secuiasca si asigurarea dezvoltarii corespunzatoare a infrastructurii
5. Retrocedarea rapida a bunurilor bisericesti si publice ce au fost nationalizate
6. Oprirea cresterii numerice a unitatilor militare si, de asemenea, la fel ca in alte zone, trecerea imobilelor detinute de acestea in subordinea administratiei publice locale
7. Infiintarea de catre statul roman a unei universitati maghiare, cu finantare din bugetul statului
8. Recunoasterea limbii maghiare, alaturi de limba romana, ca si limba oficiala regionala
9. Recunoasterea si extinderea drepturilor colective
10. Autonomia teritoriala a tinutului secuiesc
8 februarie 2009.
Sfantu Gheorghe
Pagina realizata de Cristian Unteanu, Bruxelles (Intertitlurile apartin redactiei)
sursa: http://www.ziua.net/display.php?data=2009-02-19&id=249466
Postări
Practical and Helpful Tips:
Acum o săptămână
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu