Chisinaul la 20 de ani la readoptarea limbii romane ca limba oficiala

Data de 31 august 1989 este una referinta pentru istoria Basarabiei, cand autoritatile de la Chisinau au decis declararea limbii romane ca limba oficiala de stat in Republica Moldova si revenirea la grafia latina de la cea chirilica. Dupa Marea Adunare Nationala din 27 august 1989, in care sute de mii de moldoveni au cerut proclamarea limbii romane ca limba de stat si revenirea la grafia latina, la 31 august Sovietul Suprem al republicii a votat legile care indeplineau aceste cerinte. Discutiile din Sovietul Suprem au avut loc intr-o atmosfera tensionata. Inca din 16 august incepusera greve ale muncitorimii rusofone impotriva decretarii limbii "moldovenesti" ca limba de stat, cerandu-se acordarea aceluiasi statut si limbii ruse. Conform informarii facute de Mircea Snegur in plenul Sovietului Suprem, 116 intreprinderi, cu un efectiv de 80 000 de muncitori, intrasera in greva. Probabil, aceasta intrare in greva a rusofonilor a contribuit la mobilizarea mai buna a moldovenilor, care au venit in numar mare la "Marea Adunare Nationala", scrie portalul Stirea Zilei.

"In urma izolarii limbii romane de catre imperiul sovietic, tarist, sute de ani ni s-a interzis sa invatam in limba materna, sa vorbim in limba romana. Au luptat sute de mii de oameni ca sa ajungem in ziua de azi. Imi amintesc cu cata dorinta si sacrificiu au venit, pe jos, din toate colturile republicii, ceea ce demonstreaza ca limba unui neam este foarte importanta", a subliniat si noul presedinte al parlamentului de la Chisinau, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu.

"Sarbatorim 20 de ani de la revenirea la adevar - la grafia latina si la limba romana, care sunt la ele acasa, aici, in Republica Moldova. Limba reprezinta fundamentul oricarei natiuni si este important sa o pastram", a subliniat Vlad Filat, liderul Partidului Liberal-Democrat.

"Sirul evenimentelor istorice a pornit cu aceasta zi in 1988, ca peste 3 ani sa se declare independenta Republicii Moldova. Importanta istorica a acestei zile rezida in trezirea constiintei acestui popor", a afirmat, la randul sau, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu.

"Un popor lipsit de limba poate disparea. De 20 de ani marcam aceasta sarbatoare, ne confirmam cine suntem, care ne sunt radacinile si suntem unicul popor, poate, care sarbatorim limba vorbita, dar aceasta zi a fost foarte importanta, pentru ca am fost supusi strivirii, disparitiei", a subliniat si liderul Aliantei Moldova Noastra, Serafim Urecheanu.

Senatorul roman Viorel Badea, venit la Chişinău pentru a participa la manifestările prilejuite de Ziua Limbii Române, susţine că această sărbătoare este o carte de identitate, care ne identifică cel mai bine. “Este măsura în care noi ne putem găsi un loc în lumea aceasta, unii lângă ceilalţi şi este evident, că din punctul nostru de vedere, este cel mai important eveniment din această perioadă”, a declarat senatorul roman, Viorel Badea.